307 matches
-
cu asterisc sau cu linii verticale ușor Înclinate: agi* (era. s) V, inma// F (eras. 2 litt., fort. os). Cu excepția situațiilor ieșite din comun, nu se consemnează dubiile asupra lecțiunii arhetipului sau familiei, divergențele sau erorile codicelor individuale și nici lecțiunile eronate din codice izolate. Editorul in ven tariază pentru sine, din edițiile precedente, pre cum și din reviste, acte academice, monografii etc., toate conjecturile propuse de savanți, dar este de dorit să le selecționeze cu prudență pe cele incluse În
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
îi era dedicată la Roma. "Corpul" (de ceară) - dacă exista -, un element scenografic spectaculos, era investit cu un simbolism de factură sacrală (la fel, masca mortuară). Interpretări recente, pe baza mărturiilor și a bibliografiilor specializate, nuanțează sau chiar contrazic această lecțiune semantică mai veche, care ar trebui să fie pusă în relație nu cu efigia (manechinul) defunctului nobil, ci cu suita de imagines care îi însoțeau catafalcul, funus imaginarium. Prima atestare la care avem acces este din secolul II, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care cuprinde și cartea lui Baruh și Plângerile, păstrat în cea mai mare parte și într-o Catenă despre profetul Ieremia; structura originară a acestui comentariu consta în folosirea textului din Septuaginta ca text de bază, pe margine fiind adăugate lecțiuni extrase din alte traduceri în grecește; fiecare capitol era precedat de un scurt rezumat, și, totodată, erau inserate explicații cu caracter lexical care puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catena a omis aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.1939) vine dintr-un mediu creștin protestant. A studiat dreptul și mai apoi a lucrat ca marinar. Acum este scriitor, apărînd la televizor și ținînd lecțiuni publice. În operele sale, parțial autobiografice, vorbește despre experiența sa ca pacient într-un spital de psihiatrie. Biesheuvel este considerat un scriitor postmodern, aparținînd unei tipologii specific olandeze, tematizînd povestitul intens, deseori sub forma bîrfei. În pledoaria sa pentru absurditatea
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de ce a scris atât de mult. Există în miile de pagini scrise rânduri în care descoperim faptul că scriitorul era conștient de lipsa de receptivitate a publicului în raport cu opera sa literară după 1895: Am făcut de aproape treizeci de ani lecțiuni de limbă, am citit și am scris mult, am trăit timp îndelungat în cele mai bune cercuri literare, am avut între prietenii mei intimi pe câțiva dintre cei mai distinși scriitori români; a fost însă destul ca timp de câțiva
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a Zeului ("o voință fără scop"), încercând, cu peruasive probe stilistice, să-l definească, prin gura ypatiei, pe înțelesul receptivului Baudolino. De la acea altitudine spirituală se nasc pagini de scăpărătoare dicțiune poematică, în fond o rescriere a dialogurilor platonice în lecțiunea Marsilio Ficino. A căror rezonanță în actualitatea noastră creștină este indeniabilă. Căci noi n-am fi decât efectul emanării de sine a Zeului, a îmbolnăvirii sale de multiplicitate reziduală malignă. Frumoasa ypatie, în canonul ei de asceză și extaz întru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
În ciuda stadiului provizoriu și fragmentar al corpusului pasolinian, oportunitatea publicării acestuia în Italia (în 1992) era mai mult decât legitimă, nu numai pentru personalitatea omului, scriitorului și artistului, ci și pentru istoria literaturii italiene și europene. Dincolo de anevoioase probleme de lecțiune și de marile dificultăți tehnice de editare cu care s-au confruntat atât editorul italian cât și cel român (performant în privința sincronizării), structura textului final oferă totuși posibilitatea unei lecturi fluente, spectaculare, incluzând și cuvenita rigoare "ezoterică" impusă de autor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
salvare a sufletului, așa cum îl va acredita un secol mai târziu teologul-literat cunoscut în istoria literară ca Tirso de Molina. Împărtășim opinia Miandei Cioba din studiul său Don Juan, sfârșitul exilului, conform căreia Torrente Ballester preferă acest mit cultural în lecțiunea romanticului Espronceda, și mai puțin variantele Zorilla, Molière, Byron. În ceea ce ne privește, nu ne-ar displace să-l revedem în aura satanic-estetizantă a lui Baudelaire sau în ereticul său discurs postromantic, frivol-hipnotic din versiunea romanescă a lui Nicolae Breban
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tahigramele sau rapoartele unui polițist n-au avut atâta farmec literar ca în variantele comentate, adăugite și interpretate critic și digresiv de către comisarul Petrache (o reîntrupare a pescarului de oameni, Petru), una din vocile-cheie ale scrisului lui Petru Cimpoeșu. O lecțiune parodic-amabilă de psiholog al detaliului, de supunere la obiect, nu lipsită de scrupul filologic. Conviețuirea tipologică alături de grefier și de judele de instrucție face din comisar un fel de putere catalizatoare a vieții celor doi confrați mai tineri, meniți să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sta cetatea a lui Eminescu. Ariel: „Poposesc din floare-n floare, / Ca albina! Cat scăpare / De-aud striga, în cicoare; / Și, pe lilieci călare, / Urmez vara călătoare! / Ce bine e sub ramura-nflorită! / M-așteaptă-o viață atât de fericită!“ Sau, în lecțiunea, poate preferabilă, a lui Theobald: Where the bee sucks, there suck I, / In a cowslip’s bell I lie, / There I crauch. When owls do cry / On the bat’s back I do fly / After sunset merrily. Merrily, merrily shall
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela Nicoleta Dinu Colecția ROMÂNIA ORIENTALIS • Manual sau Steaua Orientala strălucind Occidentului, Nicolae Milescu Spătaru • Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spus!; Câte nu i-a arătat!,), pronumele hibride au valoarea unui cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea; multe lucruri, de toate). Interogativele parțiale negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială și ambiguitate a intenției discursive, recomandând evitarea cuantificatorilor indefiniți acolo unde aceștia nu dau indicații legate de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
onestitatea. Vă spun de la Început două lucruri: Întâi că, precum poate ați observat, obișnuiesc să anunț de fiecare dată sursa informațiilor pe care nu le-am depistat singură. (În orice caz, despre „secta” cu pricina, voi spune că am confirmarea lecțiunii În cartea dvs., cu trimitere la pagină. Vă expediez, de altfel, xeroxul după fila de ms., ca să vedeți ce am citit eu, și cum voi corija ortografia, mulțumită dvs. Am intenția să Încerc și un contact cu dna Sanda Lovinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vara lui 1938; la fel, pe cumnatul Dragomirescu; nu știu Însă cine poate fi acel Drăgănescu - poate rudă cu Cecilia, pe care o pomeniți dvs.?, fiindcă apar pe aceeași pagină, dar sunt aproape sigur doi, și nu o confuzie de lecțiune: vreau să spun că al doilea „Dră...” are mai multe piciorușe de litere - neclare - ca primul, deci e un nume mai lung. „La țanc” a venit și precizarea cu René Zarian. Este, Într-adevăr, vorba de un „tânăr”. Era un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dvs. veți găsi lucruri de adăugat, poate și de corectat. Cea mai prețioasă informație pentru mine a fost confirmarea inițierii lui Vasile Lovinescu În „secta” allawită („sectă” o numește E. Lovinescu În agendă) - despre care neavând cunoștință, nu puteam stabili lecțiunea cuvântului, scris extrem de neglijent. Citisem „alauită”, dar nu pricepeam ce este. (Detaliul se află În volumul pe care-l pregătesc acum, al cincilea). A propos, unde s-ar găsi informații despre acea mișcare? De 712 asemenea, tot pentru acest volum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așa fac plicurile mai voluminoase. Domnule Dimitriu, deși am sentimentul că Încep să abuzez, revin cu câteva noi chestiuni, unele chiar de pe paginile pe care le-ați mai văzut, survenite după mici retușuri sau pur și simplu alte ipoteze de lecțiune. Astfel: 1. Pe pagina cu Broscuța era această notă: [16 august 1937] „Plec București (În tren, frații Naum; Victor Slăvescu)”. Dacă Victor Slăvescu e economistul, fost ministru de Finanțe, acești frați Naum aveți idee cine 715 sunt? Erau oare de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aveți idee cine 715 sunt? Erau oare de prin partea locului? 2. Pe pagina cu generalul Todicescu și cazul Bucșenescu erau Încă două enigme, la care nu aveați cum răspunde, deși le Însemnasem. și asta pentru că una este, cred, o lecțiune greșită, iar cealaltă era doar o... inițială. Pentru a vă dumiri, Îmi permit să vă trimit un nou xerox - sper că nu va mai fi nevoie să mi-l returnați - al paginii autografe, poate ochiul dvs. va fi mai ager
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vorbă”... 3. Pe fila cu Jenică Tatos (În treacăt fie spus, văzând acum din nou autograful, mi se pare că poate fi citit și Borizon; deci, variante: Barizon; Borizan; Barizan; dar tot nimic nu ne spune; de altfel, am menționat „lecțiune incertă”) - deci, pe aceeași filă: În 6 sept. 1937 Îl vizitează pe Octav. Iar În paranteză: Cralic. Octav e probabil fratele lui mai mare. Locuia tot În Fălticeni? Dar Cralic cine e? și imediat, În continuare: Vine Jean la 7
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În „Bucolice” au atestare reală. Eu vă trimisesem notele pur și simplu pentru arhiva dvs., căci și așa le-am făcut cam lungi, deci nu intenționam să decodez personajele; dar nu regret că am aflat secretul lor. E plauzibilă și lecțiunea Marian pentru acea doamnă, așa că o adopt, și cred că e destul de posibil să aparțină familiei cărturarului S.Fl. Marian. După cum vedeți, s-a terminat (oare?) faza cu plicurile de dimensiuni impresionante, iar ceea ce vreau să vă supun spre consultare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească 234). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de acel articol, așa că e inutil să vă Întreb. și Încă o Întrebare, aceasta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de ghiață” de la 10 mai, care nu sunt de găsit În lucrările de etnografie curente (Îmi spune domnul Datcu, 720 folclorist avizat). Chestiunile de resortul Arhiepiscopiei sau ambasadei nu sunt, cum să spun, esențiale. E extraordinar că mi-ați revelat lecțiunea corectă cu Luizi Călugăra, căci asta era principalul. (E. Lovinescu scrisese, de fapt, „Liuzi Călugări”, i ul având o terminație lungă, În care eu am presupus Încă două-trei litere... subînțelese). Nu am nici o obligație să fac notă la universitatea franciscană
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la apariție, tot felul de pricepuți și atotștiutori găsind noduri În papură și jubilând să arate cu degetul spre cutare și cutare scăpare. E un risc de neevitat. și dacă - precum cred -, În ediția asta au rămas câteva sute de lecțiuni și informații amendabile, pot spune cu mâna pe inimă că am făcut ce mi-a stat În puteri ca să nu fie câteva mii, cum s-ar fi Întâmplat dacă lăsam textul În forma lui brută. Pot să mă mai laud
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Într-o chestiune măruntă, dintre cele facultative, pe care mi-au căzut ochii mai alaltăieri. Iată patru mici Însemnări enigmatice. Vă spun ceva? Teama mea este, deși grafia pare clară, să nu fie, ca la „Linza Călugărească”, vreo eroare de lecțiune. Fie și „d-na” pentru „d-ra”, sau viceversa, căci uneori pare mai degrabă una, alteori cealaltă. Să fie această Leventer de prin Fălticeni? Am pus În chenar secvențele cu pricina. Deci: Vineri, 8 mai [1937] Sâmbătă, plecat la 2 - d-ra
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dominantă erotismul, este volumul Au mai pățit-o și alții (2001), conceput ca un „decameron românesc”. Preocupările de cercetător ale lui A. sunt evidențiate și de editarea, în colaborare, a lucrării Basme române (1996) de G. Dem. Teodorescu, într-o lecțiune nouă a manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
menținerea relațiilor dintre expeditori și destinatar și în perioadele în care cealaltă corespondență a fost intermitentă, cu goluri derutante. Reproducerea textelor s-a făcut integral, cu excepția unei fraze și a unui cuvînt, omisiuni marcate cu obișnuitele „croșete”. Dificultăți majore de lecțiune n-au fost decît într-un singur caz, într-o scrisoare de Al. Dima, dar sper că interpretarea la care m-am oprit e cea corectă: . Intervențiile pe texte s-au mărginit la înlocuirea lui (va) apare și (va) dispare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]