158 matches
-
-i așa? - artistice; nu i-au displăcut câtuși de puțin contractele avantajoase de editare și traducere; și s-a arătat literalmente revoltat atunci când cineva l-a plagiat sau l-a preluat fără copyright. Sărind ca ars, a devenit deodată foarte legalist și cât se poate de burghez... Spuneți-mi cu mâna pe inimă: chiar nu vă interesează ca arta pe care o faceți să circule și să se vândă, să ajungă la un public cât mai larg, nu numai la unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
odată nivelul tradiției evreiești a fost mult mai ridicat la Tg. Neamț decât puteam visa eu în adolescență. Mi-a spus odată fostul rabin-șef al României, Alexandru Șafran, XE "Șafran, Alexandru" că tatăl lui - unul dintre cei mai importanți legaliști evrei din lume, nu doar din România - venea la Tg. Neamț să studieze Talmudul de la Ierusalim cu cineva a cărui familie o cunosc foarte bine (omul acela a murit înainte de război). Dar Talmudul de la Ierusalim este lucrul cel mai greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
omul acela a murit înainte de război). Dar Talmudul de la Ierusalim este lucrul cel mai greu care există în cultura ebraică! Mult mai greu decât Talmudul babilonian, acesta e un text pe care nu-l pot studia decât geniile. Dacă genialul legalist venea la Tg. Neamț să studieze o carte pe care cei mai mulți - savanți, nu oameni simpli - nici n-o deschid vreodată, nici măcar n-o au, n-o văd, atunci îți dai seama ce carte știa omul acela din micul meu oraș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ce qu’il prend lui appartient aussitôt, parce qu’il y met sa marque“. Ci de o teorie a culturii și a creației întemeiată pe alte valori decât originalitatea. Desigur aceasta poate fi contestată și contrazisă, mai ales de către teoriile legaliste și juridice ale plagiatului. În acest caz, calea acuzației rămâne deschisă și facilă. Dacă, însă, judecăm construcția metafizică naeionesciană prin prisma propriei lui viziuni asupra creației filozofice, chestiunea originalității și a plagiatului nu se mai pune. Sau se pune, dar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o economie viguroasă, cu excedente pentru export. Ar fi de aceea interesant ca propunerile sociologice aplicate la Cap d’Agde să fie prezentate cetățenilor din alte țări care de regulă prețuiesc aceste valori culturale (Japonia, Coreea). Oricum, atitudinea respectuoasă și legalistă care-i asigură fiecăruia, dacă respectă termenii contractului, numeroase momente de plăcere calmă, pare să aibă o mare putere de convingere, de vreme ce se impune, fără greutate și În afara oricărui cod explicit, elementelor minoritare aflate În stațiune (bizoni frontiști din Languedoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
392 Privire de ansamblu / 395 Bibliografie suplimentară / 396 Bibliografie / 397 Indice / 415 Prefață la prima ediție În decursul ultimelor câteva decenii, studiul comparativ al guvernării a avut un traseu agitat. Mai întâi a evoluat de la abordarea anilor 1960, constituțională și legalistă, către una în care au fost elaborate taxonomii curajoase. A început să predomine ideea că guvernul forma un "sistem" și că diversele instituții care făceau parte din acest sistem erau legate între ele prin "funcțiile" pe care le îndeplineau. Studiul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistem politic, definit ca mecanismul prin care sunt alocate valorile în societate într-o manieră autoritară. Conceptul de sistem politic este cu adevărat general și neutru, spre deosebire de conceptul de constituționalism (care este puternic ideologic) și acela de stat (care este legalist și prin urmare normativ). Apoi, elementele cheie din cadrul sistemului politic sunt structurile, instituțiile, grupurile sau organizațiile. Ele modelează comportamentul agenților care operează în aceste structuri, facilitând în general procesul de luare a deciziilor. În timp ce instituțiile sunt elemente cheie, activitățile lor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
văzuse altă posibilitate decât lupta pe tărâmul justiției și a destinat mica lui avere pentru crearea unei "academii de drepturi". Așa stând lucrurile, se înțelege că discursul lui Xenopol, rostit în prezența multor oameni politici, trebuia să fie, în formă, legalist. În fond, însă, programul emis de istoric conținea o strategie a schimbării treptate, pe calea culturii, a atitudinii față de valorile proprii și față de muncă. Cronica, II, (2 februarie 1990), p. 1, 6 CONTINUITATE ȘI RUPTURĂ Un paradox curent în istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acest criteriu ar fi aplicat sistematic în istorie, s-ar ajunge fatalmente la consecințe aberante, indiferent de modul mai mult sau mai puțin fidel al redării mesajului profetic. De aceea însăși Biblia ebraică depășește orice fel de interpretare mecanică și legalistă a conceptului de alianță, așa cum reiese limpede din Cartea lui Iob și Qohelet (Ecleziastul): Dumnezeu a fost cel dintâi care și-a luat obligația, iar atitudinea de ascultare a omului constituie doar un răspuns, fiind prin urmare lipsită de merite
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
versetul 63), care ar trebui să fie o cântare de bucurie pentru mântuirea și salvarea primită, se termină în tonalitate minoră, scoțând în evidență rușinea Ierusalimului, fapt pentru care unii comentatori au considerat acest final o adăugire redacțională de factură legalistă. Alții, pentru că în versetul 60 apare expresia ebraică tipică izvorului „sacerdotal”, bĕrît ’ôlăm („alianță veșnică”), consideră că aparțin acestei tradiții. Însă noi credem că probabil urmează linia de gândire din Ier 31,31 ș.u., adăugând în plus un alt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din ajun toate cele necesare pentru sâmbătă (Ex 16,22 ș.u.). După aceea s-au adăugat în celebrarea solemnității și sacrificii speciale. c) Pe baza unei interpretări greșite a textelor neotestamentare, s-a spus deseori că aceste norme sunt legaliste; să ne amintim însă că în antichitatea orientală, ca și în cea occidentală, odihna săptămânală era un element atât de extraordinar și tipic al credinței lui Israel, încât nu e de mirare nici neliniștea cu care evreul căuta să evite
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fariseii acceptau posibilitatea de se adapta în funcție de situație. O situație asemănătoare este descrisă cu privire la păstrarea sâmbetei, rigoristă pentru grupul de la Qumran, severă pentru farisei, mult mai deschisă pentru Isus: cazuistica rabinică despre respectarea sâmbetei (cf. 14.3.e) nu este legalistă, ci încearcă să se împotrivească tentativelor de încălcare, probabil frecvente, ale acelora care nu voiau să oprească lucrul în între-prinderile familiale. c) Esenienii sunt un alt grup în iudaismul mijlociu. Până la descoperirea documentelor grupului de la Qumran, identificat aproape unanim cu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
primului secol d.C. constatăm existența în Israel a unor grupuri diferite, fiecare cu doctrinele, etica și practicile sale. Deseori, în bisericile creștine întâlnim prejudecata că iudaismul mijlociu ar fi fost o mișcare fosilizată în doctrină, încremenită în practici reci și legaliste, orientată total spre observarea literei moarte a preceptelor antice, fără să fie preocupată deloc de realitatea care o înconjura, ajunsă la momentul potrivit pentru a fi înlocuită de o mișcare mai vie și mai dinamică, adică însăși Biserica. Prejudecata aceasta
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unor epigoni sectari. John Rawls a devenit celebru prin ambiția sa de a da o teorie a justiției în sensul tare, pentru a-și lua mai apoi seama și a vorbi despre liberalism într-o manieră mai puțin dogmatică și legalistă, ajungând încă de acum un deceniu aproape contextualist - critica lui Gray din cartea de față e prin urmare ușor decalată. Totuși, cred că Gray are în continuare dreptate să reproșeze lui Rawls și celor care-l urmează pe acesta tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al electorilor (pe care toți cei ce pierd și-ar dori să-l reformeze, dar câștigătorii îl conservă), atârnând de deciziile unor curți de justiție, deci de sfera de competență a unor judecători numiți, nu aleși. Însuși Ronald Dworkin, un „legalist” și mai rigid decât este acum Rawls, susținător al unei jurisprudențe bazate pe dreptul natural secularizat, pentru care există întotdeauna un răspuns just la oricare problemă, a arătat într-un eseu recent („A Badly Flawed Election”, The New York Review of
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de autoritate al legii și instituțiilor, președintele Constantinescu a pierdut treptat susținerea propriului electorat, în mare măsură moștenitor al unei culturi politice a rezistenței contra statului la limită, o cultură a subversiei nerăbdător și dezamăgit de rezerva care părea excesiv de legalistă a președintelui. În locul eroului salvator, pe alocurea chiar un fel de haiduc, pe care îl visau, ei descopereau un jurist atent la forme, la echilbrele de putere și la proceduri: o neînțelegere de neiertat, pe care Constantinescu o plătește și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
apare în cazul acelor actanți sociali ale căror libertăți trebuie să coexiste reciproc. Jean Jeaques Rousseau nu prezenta o concepție nouă despre libertate. Îi făcea plăcere să își contrazică în toate aspectele contemporanii, dar nu și în acest punct: concepția legalistă asupra libertății care își găsise noi resurse și sprijin în drepturile naturale ale revirimentului legii naturale din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. Rousseau nu se gândise niciodată la eliberarea omului prin intermediul suveranității poporului, așa cum afirmă mulți dintre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
particular mix-ul de piețe și organizații, care susțin diviziunea socială a muncii. Considerând instituțiile sociale ca structuri sociale ale cooperării și depășind abordările contractualiste analizele economice ale costurilor tranzacționale se apropie foarte mult de sociologie, dar rămân totuși preponderent legaliste. În secțiunea anterioară am demonstrat limitările teoriei costurilor tranzacționale În privința explicării emergenței organizațiilor ca actori colectivi și, În particular, eludarea problemei oportunismului În interiorul organizației. În știința economică, problema oportunismului În interiorul organizației a fost abordată În cadrul teoriei agent - principal. Teoria agent
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
uitarea; nimeni nu vrea să-și mai amintească de trecutul său. Un altul, destul de obișnuit, este un amestec foarte specific de cinism și resemnare, de raționament istoric și invocare a necesității. Cei mai (aparent) fanatizați recurg la alibiul și argumentul legalist patriotic: nu și-au făcut decât datoria; au executat ordine; au aplicat și apărat legi și regulamente; s-au luptat pentru interesele culturii românești și ale statului (argument des invocat și de foștii securiști). La nivelul de jos, în genere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trei ori). Un orășean cam bufon, ajungînd Într-un sat, trage În casa unei babe și-i spune că: „S-a dat poruncă domnească Ca să se căsătorească Fetele luînd uncheaș Și babele flăcăiaș”... Fata babei zice „dec!”, Însă baba, spirit legalist, apără ordinul domnesc: „— Ba nici un dec, fata mea, Zise baba către ea. Că domnia ce vrea face, Nu te Întreabă de-ți place...”. Acest derizoriu partimen are o ironie foarte fină. Pann vădește sensibilitate la grotescul psihologiilor senile. În Povestea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
UE. ș...ț De obicei, aceste decizii se iau În timpul summit-urilor UE de către Consiliu”. Actorii dominanți la acest nivel sunt Curtea Europeană de Justiție și Consiliul European, iar raționalitatea care stă În spatele unor astfel de decizii este politică sau legalistă. Deciziile luate la acest nivel sunt explicate cel mai bine prin intermediul macroteoriilor de tipul neorealismului și neofuncționalismului. Neorealismul 1, teoretizat de Kenneth Waltz În Theory of International Politics (1979), a fost aplicat la UE ca o teorie conform căreia guvernele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
determină, printre altele, o reconsiderare a rolului funcționarilor publici În procesul politicilor publice. Prin profilul sarcinilor ce decurg din obligativitatea elaborării acestor documente de politici publice, este vizată modificarea accentului de la conformarea la regulă, potrivit tradiției administrative continentale de tip legalist, la cel de a răspunde unui interes public În demersul de rezolvare a unei probleme de politică publică. Perspectiva care Însoțește această schimbare de accent asumă devotamentul pentru interesul public În activitatea funcționarului public, ce devine astfel activ În procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
constituit, În mod paradoxal, obiectivul inițiativei. Acestui fapt i se pot atribui două cauze. În primul rând, conținutul documentelor de politici publice rămâne incert. Ce anume numim politici publice În cadrul unei administrații cum este cea românească, În care predomină abordarea „legalistă” a guvernării? Dacă există acțiuni, produse, elemente deja prezente la nivelul administrației, asociate cu un demers de politici publice, care este rațiunea sub care ele sunt asociate cu acest termen, ca obiect al unor documente oficiale? Ce anume numim politici
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
definiții operaționale cu privire la termeni cum sunt: politici publice, problemă sau soluție de politici publice (vezi cazul Italiei, În Kickert, 2005). O reglementare ce vizează introducerea abordării specifice politicilor publice la nivelul administrației publice nu scapă, În aceste condiții, unei abordări legaliste, deoarece pornește de la presupoziția, specifică administrațiilor de tip continental, că adoptarea unei anumite abordări poate fi consecința respectării unei reguli, și nu invers (vezi Peters, 1998). În aceste condiții, statutul documentelor de politici publice nu se deosebește, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
inițiativa introducerii documentelor de politici publice (Moe, apud Hernes, 2005). Documentele de politici publice, la fel ca planurile strategice, sunt introduse prin intermediul unor reglementări, fapt pentru care, În contextul administrației publice românești, vor fi mai degrabă respinse, datorită perspectivei puternic legaliste, fiind cu greu percepute ca având menirea de a eficientiza activitățile desfășurate În cadrul administrației publice centrale. Menținerea controlului strict asupra managementului input-urilor de resurse, prin neacordarea unei autonomii manageriale, concomitent cu creșterea controlului asupra output-urilor, prin respectarea prevederilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]