181 matches
-
care trebuie puse în lumină" (Râmbu: 2001, 40). Și, de ce nu, orientate înspre "construirea socialismului". La fel ca în cazul marxismului sau al leninismului, romantismul acordă o pondere determinantă forțelor istorice în raport cu omul, însă o percep în sens spiritual-mistic, nu legic și pozitivist, așa cum se întâmplă în cazul primilor. Forțele tenebroase și chiar metafizice ale istoriei trebuie armonizate cu cele ale "umanității, concepută ca popor" (subl. în orig). Revoluționarii francezi sunt astfel acuzați că au privilegiat umanitatea în raport cu istoria, distrugând balanța
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și îi opun propriul concept, ideocratic, de realitate. Realitatea leninistă asaltează în permanență atât trecutul cât și mai ales prezentul, mai exact, categoriile "burgheze", non-revoluționare, în care oamenii le gândesc, pentru a impune realitatea alternativă, pe care o consideră confirmată legic de către istorie, a "revoluției globale" urmată de construirea societății globale și lipsită de clase a comunismului. Observăm cum, în ciuda unei abordări care se vrea pozitivistă și rațională asupra istoriei, leninismul îi imprimă acesteia un suflu indubitabil romantic. În cazul leninismului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Sunt de acord, dar asta nu reflectă decât progresiva lor fascizare. În cadrul marxismului și a leninismului revoluționar, personalitatea (liderul) nu putea fi decât o emanație a maselor, singurele capabile de a imprima istoriei tendința de a se dezvoltare în conformitate cu progresul legic aflat în subsidiarul ei. "Un om mare nu este mare prin faptul că particularitățile sale imprimă marilor evenimente istorice o fizionomie individuală, ci prin faptul că el posedă particularități în virtutea cărora el este cel mai capabil să slujească marile cerințe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
multiplele lor fațete politice, economice și sociale, discutate de-a lungul lucrării toate acestea circumscrise desigur "construcției socialismului" în variantă romantic leninistă constituie sau ar fi trebuit să constituie liantul dintre regim și societate. Actorii sociali urmau să utilizeze cadrul legic dat pentru a își atinge obiectivele, devenind, în același timp, treptat, parte a structurii romantic leniniste pe care acțiunile lor o confirmau și o reproduceau în aceeași măsură. Problema pe care o întâmpinăm aici, și care constituie, cred, drama majoră
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
națiune) este un produs al istoriei. Istoria are caracteristici permanente și manifestări instructive și organice. Acestea nu sînt legi, întrucît legile sînt prea flexibile, iar istoria universală prea complexă. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovadă incontestabilă a desfășurării legice a proceselor istorice sînt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga a sesizat similarități între tiparele difritelor națiuni și a tras concluzii din tipare similare atunci cînd materialele doveditoare lipseau. Analizînd aceste similarități, el a căutat să înțeleagă și să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care a realizat o tipologie/clasificare a proceselor sociale (altul decât cel menționat la punctul A.). 4 puncte C. Explicați în ce constă criteriul "conținutului complex", pe baza căruia se pot clasifică procesele sociale. 4 puncte III. Analizați conținutul stadiilor legice pe care le identifica Auguste Comte în evoluția spiritului uman, precum și al legii celor trei stadii (stări). 20 puncte IV. Fie următoarele noțiuni: climat social, grup, coeziune. Evidențiați legăturile dintre aceste noțiuni, elaborând un text de aproximativ o jumătate de
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu seamă în partea finală), dar toate acestea sunt modificări - regulate, legice - determinate, fie de interacțiunea dintre sunete, venite în contact sau de la distanță, fie de interacțiunea dintre sunete și accent. În consecință, sunt toate explicabile din perspectiva acțiunii unor legi fonetice și nu a desfășurării unor opoziții categoriale morfologice. Acestea sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
inflaționist. Este vorba aici de punctele de vedere exprimate de J.M. Keynes și M. Friedman. Discutăm aici despre inflația specifică economiilor capitaliste, liberale, economii aflate în plină și permanentă expansiune și în care prețul își joacă în mod transparent și legic rolul de reglator al ecartului dintre cererea și oferta de mărfuri. Vom începe dezbaterea cu Keynes, care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile - rata dobânzii 973. Această demarcație nu are
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
multiple cu bărbați de condiții diferite și din capriciu, îl menține pe amantul său poetul îndrăgostit (autorul elegiilor) în continuă tensiune. Temperamentala Corina trăiește în lux, prețuiește cadourile costisitoare, frizează prin acceptarea relațiilor de intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și legice sau prin respingerea lor, stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor / Cupidon și își dorește îngăduința de a iubi. Torturat de pasiunea iubirii, poetul inventează un cod secret de gesturi prin care să comunice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a ordona și ierarhiza corect valorile, de a restitui și de a ne restabili în sensuri și dimensiuni perene, cu atât mai pregnant în spațiul școlii - obligația de a redesena și redimensiona acea piramidă (scară) a valorilor, care conferă sens legic, lege și sens, unei comunități. Altminteri, lipsa cruntă de modele - cum se declamă, la ceasul de față, în alerta, agitata societate - ar proiecta și mai apăsat coșmarul care conduce în imperiul arbitrariului, în lumea fără puncte cardinale, spre orizonturi și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Ea este expresia răsturnată (cu pretenție de realitate legată de sensuri ale constituirii genetice), a unui model elaborat inițial în teorie, de multe ori cu scopul de a explica tocmai posibilitatea și capacitatea miraculoase ale individului de a se comporta legic, de a încarna fără abatere preceptul general și viziunea pe care acesta o conține. Grupuri de unități semantice coezive rezumă viața și îi conferă în același timp valoare, interpretându-i traiectoria încifrată pornind chiar de la determinațiile ei (într-un teritoriu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adică de suflul viu al unei procesualități spirituale. Acolo unde obiectul este fluid, apare cu deplină îndreptățire logică menirea constituantă a structurii. Dacă materia cogitațiilor este statică, organizarea ei devine prea facilă și infinit mai lipsită de opțiuni. Dacă găsește legicul, invariantul, într-o realitate curgătoare, reflexivitatea a instituit o structură, a marcat un fir posibil al înlănțuirii destinale. Astfel se înfățișează maniera unică în care conștiința de sine își abordează obiectul, în stabilă inserție intra-fenomenală. Iar în acest context
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un fundal, un orizont, în comparație cu ceea ce apare mic și perisabil, legat de ceea ce satisface interesul oamenilor. Superioritatea este condiționată aici de înțelegere. Dar tocmai fiindcă ceea ce e mărunt, mic și supus dispariției, precum și ceea ce este mare fac parte din coerența legică a existenței, tocmai de aceea asemenea lucruri pot fi privite, în particularitatea lor, și cu simpatia înțelegerii. ε) Relația dintre subiect și obiect este cea mai strînsă, în domeniul rîsului, atunci cînd subiectul nutrește o simpatie pozitivă pentru obiect. Surîsului
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un exemplu tipic de concepție umană despre viață. 53. Humorul ca realism Vom lua în considerare, în cele din urmă, ralația humorului cu un proces ideatic realist, prin care înțeleg demersul ce caută criteriul adevărului și al realității în coerență legică, solidă a tot ce apare ca obiect al observației. Humorul este, cum s-a spus de mai multe ori în cele de mai sus, un sentiment realist și în atare condiții, ar putea să pară că adoptă, în mod cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
conferă sens acțiunii respective, constituind în același timp o premisă importantă în reușita demersului inițiat. Mai mult decât atât, I. Cerghit și L. Vlăsceanu (1988) apreciază că, în mod tradițional, noțiunea de "principiu" este asociată de cele mai multe ori cu caracterul legic, ca urmare a generalizării practicilor, ceea ce influențează major organizarea, orientarea și reglarea unui proces. O posibilă clarificare a conceptului ne este oferită și de Dicționarul de Filosofie (1978) care definește principiul drept "izvor primordial, substanță, cauză primară, punct de plecare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie legică naturală, cu care se completează cartea Genezei, unde completează trinitatea. El credea că astrele cerești sunt ființe, că influența lor este certă, dar că astrologia este o preocupare periculoasă. Philon a afirmat că sufletul este incognoscibil și că ființa umană
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale lucrurilor reflectate. Prin contribuțiile sale, el a reușit să-și domine epoca și să "ilumineze" pe cele următoare. A făcut acest lucru prin descrierea și reprezentarea respectivelor proprietăți cu ajutorul matematicilor. Pe această cale, el a reușit să sesizeze caracterul legic intrinsec al proprietăților secundare reflectate. A fost o opinie opusă celei a lui Locke, după care aceste proprietăți sunt samavolnice, oricând expuse acțiunii legii liberului arbitru. În acord cu explicația lui Leibniz, în cazul reflectării lucrurilor, el susține existența unei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a trecut nici un moment ideea că de fapt ceea ce ei studiau cu migală era o simplă și pură reactivitate neuronală. Pe amândoi i-a legat admirabil crezul de a fi putut găsi un parametru fiziologic, reprezentativ pentru producerea și desfășurarea legică a proceselor psihice. Un crez curat pe niciunde încercat de o perspectivă introspecționistă asupra înțelegerii proceselor psihice. Problema TR a fost cu totul altfel abordată în laboratorul lui Wundt. Convingerea care domnea aici era că manifestările psihice se suprapun celor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a momentului din care debutează intervenția învățării în procesul de memorare. Noua perspectivă experimentală asupra realizării asociațiilor mentale a avut unele puncte tari și altele slabe. Punctul tare a constat în forța investigativă și metodologică, de a fi sesizat caracterul legic al activității respective, de îmbogățire legică a experienței individuale, ignorată de predecesori sau considerată doar simplist, mecanicist. Practica repetabilității și ordonarea în timp a elementelor, de asemenea, reprezintă baza controlului exercitat, control care poate avea loc în diferite moduri. Această
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
învățării în procesul de memorare. Noua perspectivă experimentală asupra realizării asociațiilor mentale a avut unele puncte tari și altele slabe. Punctul tare a constat în forța investigativă și metodologică, de a fi sesizat caracterul legic al activității respective, de îmbogățire legică a experienței individuale, ignorată de predecesori sau considerată doar simplist, mecanicist. Practica repetabilității și ordonarea în timp a elementelor, de asemenea, reprezintă baza controlului exercitat, control care poate avea loc în diferite moduri. Această disponibilitate coordinativă, de articulare a acțiunii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de conștiință, ci prin studierea mișcărilor instinctive, a reacțiilor viscerale, care se manifestă și însoțesc emoțiile propriu-zise, respectivele stări de conștiință. Importantă, pentru Darwin, a fost nu evocarea în sine a emoțiilor ca stări subiective aleatorii, ci ca manifestări reactive legice, ca reacții de mișcare și viscerale având suport morfologic și neuronal, care sunt fixate în codul genetic, care se manifestă la fel la toate exemplarele aparținând unei anume specii, care se moștenesc peste generații. Sunt evidențe cuantificate experimental de Darwin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Kraepelin. El este cunoscut pentru contribuția adusă la introducerea metodologiei psihologiei experimentale în practica clinicii psihiatrice. Practica din acest sector de activitate l-a constrâns să studieze diferențierile dintre caracterele pacienților, modul cum aceste diferențe sunt definitorii, cum se raportează legic la stările lor maladive, cum acestea se completează într-un profil unitar pentru modul de comportare al unor persoane. Tot în aceeași perioadă de la începutul secolului al XX-lea își desfășoară activitatea în Franța Alfred Binet (1857-1911). El a colaborat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
-l trimită la caracterele comportamentale moștenite, îl interesau cu deosebire în ce măsură imaginile reprezentate sunt aceleași la frați și la gemeni. Acolo a întrevăzut cheia spre identificarea caracterelor comportamentale în măsură să-i asemene și totodată să-i deosebească în mod legic pe oameni între ei. Trebuie menționat faptul că Galton a fost un inventator experimentalist și că mulți alți cercetători au dat peste această problemă a diferențelor de comportament individuale. Numai că până la Galton diferențele interindividuale studiate se voiau puse pe seama
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
problemă a diferențelor de comportament individuale. Numai că până la Galton diferențele interindividuale studiate se voiau puse pe seama unor variații proprii legităților generale ce acționează în biologie, care se reproduc și la nivel psihologic. În acest spirit a primit o formă legică precisă cunoscuta lege a lui Fechner. Galton, dimpotrivă, prin mânuirea aparatajului statistic, și-a propus să demonstreze existența unui determinism diferit, a unei legități care acționează pe un alt plan, care presupune luarea în considerare a unor factori interindividuali. Condițiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din lucrările remarcabile ale lui Galton a fost Fizica socială, care a apărut în anul 1835. Ea a trezit la acea vreme multe discuții și dispute, cu deosebire pentru faptul că a încercat să demonstreze pe cale statistică existența și intervenția legică a unor factori de diferențiere interindividuală. Pentru introducerea unor indici statistici, Galton a luat în considerare unele constante comportamentale pe care le-a considerat că au relevanță cantitativă, care să fie cuantificabile numeric. O astfel de variabilă luată în considerare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]