1,271 matches
-
în noua carte funciară se realizează conform unui regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenției Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest sens, susține că directorul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară ar legifera, prin ordin, într-un domeniu rezervat exclusiv legii, ca act juridic al Parlamentului, ceea ce s-ar înțelege că ar contraveni prevederilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, care prevăd obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului juridic
DECIZIA nr. 161 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257333]
-
punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, respectiv art. 3-24, au natura unor dispoziții tranzitorii al căror unic scop funcțional este să legifereze situația excepțională creată prin incidența, în existența succesivă a unor cauze penale, a două legi fundamentale de procedură - vechiul și noul Cod de procedură penală, iar sfera lor este stabilită, în mod lipsit de echivoc, în preambulul actului normativ în
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de gravitate, care să justifice sancțiunea penală. Or, în condițiile în care legiuitorul nu reglementează criteriile de discriminare în baza cărora se pot determina valorile sociale ocrotite de legea penală, Curtea a constatat că nu este îndeplinită obligația de a legifera respectând condițiile de necesitate și proporționalitate a măsurilor de natură penală pe care legea le impune, în lumina principiului ultima ratio. Atâta vreme cât legea civilă sau administrativ-contravențională acoperă în mare măsură materia sancționării comportamentelor discriminatorii, este evident că legiuitorul
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
pot determina violența, ura sau discriminarea. Or, în condițiile în care legiuitorul nu a reglementat criteriile de discriminare în baza cărora se pot determina valorile sociale ocrotite de legea penală. Curtea a constatat că nu este îndeplinită obligația de a legifera respectând condițiile de necesitate și proporționalitate a măsurilor de natură penală pe care legea le impune, în lumina principiului ultima ratio. Curtea a statuat că, atâta vreme cât legea civilă sau administrativ-contravențională acoperă în mare măsură materia sancționării comportamentelor discriminatorii
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice cuprinde dispoziții care excedează cadrului de reglementare al directivei, contravenind principiului loialității constituționale care presupune ca Parlamentul să legifereze în acord cu art. 148 alin. (4) din Constituție. Astfel, este invocat Avizul nr. 781 din 29 septembrie 2021 emis de Consiliul Legislativ în care s-a precizat că „având în vedere că demersul legislativ nu a fost însoțit de
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
2) lit. e) din Constituție privind economia, ca semn al importanței deosebite pe care legiuitorul constituant a impregnat-o prezervării calității mediului. Prin urmare, chiar atunci când legiuitorul adoptă măsuri legislative în favoarea unor interese economice, el este obligat să legifereze ținând seama de prevalența ocrotirii mediului și menținerii echilibrului ecologic. ... 44. În vederea îndeplinirii obligațiilor sale de protecție, statul trebuie să adopte într-un mod suficient măsuri normative și reale care să ducă la o exercitare veritabilă a dreptului la
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
obligația statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic, creând condițiile necesare pentru creșterea calității vieții. Prin urmare, chiar atunci când legiuitorul adoptă măsuri legislative în favoarea unor interese economice, el este obligat să legifereze ținând seama de prevalența ocrotirii mediului și menținerea echilibrului ecologic. Așa fiind, dreptul la un mediu sănătos presupune luarea tuturor măsurilor necesare asigurării unei calități sporite a mediului, iar păstrarea unui mediu sănătos semnifică, în realitate, conservarea și ameliorarea condițiilor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
constituie o încălcare flagrantă atât a principiului fundamental al separației puterilor în stat, cât și a caracterului fundamental și inviolabil al unor drepturi și libertăți și, nu în ultimul rând, constituie o delegare neconstituțională către Guvern a atributului de a legifera în domeniul drepturilor fundamentale, atribut ce aparține exclusiv Parlamentului. ... 8. Art. 53 din Constituție, interpretat izolat, permite restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale fie prin lege, fie prin alt act juridic cu forță egală cu a legii, adică prin ordonanță
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
acces larg pentru tratarea acestei categorii de pacienți indiferent de comorbidități, cu finanțare necondiționată de alte afecțiuni secundare diagnosticului de tulburări din spectrul autist, întrucât, prin adăugarea de reglementări noi dispozițiilor legale prevăzute în actele normative, de rang primar, care legiferează furnizarea serviciilor conexe adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist, se realizează completarea cadrului legal actual, cu reglementări care vizează răspunderea civilă a psihologilor și a furnizorilor de servicii conexe actului medical acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 150 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261293]
-
iunie 2020, paragrafele 74-76). ... 41. Prin urmare, cu prilejul adoptării unei legi este permisă introducerea concomitentă a unor modificări legislative asupra altor acte normative numai în măsura în care acestea sunt necesare reglementării de bază sau, prin domeniul în care legiferează, se află în strânsă legătură cu materia principală reglementată. ... 42. Curtea reține că art. 12 din legea criticată operează în materia reglementării spațiilor verzi din intravilanul localităților, în sensul că introduce în cuprinsul Legii nr. 24/2007 o excepție prin care
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
prima dată obligații în sarcina unităților care au aparținut fostului Minister al Energiei Electrice, R.A. Enel, C.N. Electricitate - S.A., deși niciun act cu forță juridică superioară nu reglementează aceste obligații, apare evident că prin hotărârea de guvern atacată s-a legiferat, încălcându-se principiul ierarhiei actelor juridice. Raportat la aceste considerente, nu se mai impune a se analiza celelalte critici de nelegalitate a actului administrativ contestat. ... 6. Temeiurile de drept ale soluției pronunțate în recurs Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
55/2020 nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social. ... 7. Autoarea excepției formulează în continuare critici intrinseci, ce vizează dispozițiile Legii nr. 55/2020, arătând, în esență, că aceste dispoziții echivalează cu o lege de abilitare a Guvernului de a legifera în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, ceea ce încalcă dispozițiile art. 108 din Constituție, prin care hotărârile Guvernului se emit numai pentru organizarea executării legilor, și nu pentru a completa legislația primară. Consideră că Parlamentul avea obligația de a defini
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 lei. ... 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele criticate se îndepărtează de la valorile principiului statului de drept, legiferând într-un domeniu rezervat legii și/sau legii organice, afectând regimul unor instituții fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, pe de o parte, iar, pe de altă parte, încalcă principiul securității juridice sub aspectul clarității noilor reglementări
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
de nejustificată urgență, că Guvernului nu îi este permis să preia funcția de legiferare prin sistemul ordonanțelor, că Guvernul trebuie să respecte prerogativele legislative ale Parlamentului, iar excesul de ordonanțe de urgență diminuează rolul forului legislativ. Ordonanța de urgență criticată legiferează într-un domeniu rezervat exclusiv legii. Or, Guvernul nu poate modifica legislația fiscală pentru că implicit modifică bugetul național public și orice modificare a acestuia se poate face numai prin lege de rectificare bugetară adoptată de Parlament. Se mai arată
DECIZIA nr. 650 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263219]
-
sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât „lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale. (...) Condiția ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice. În lipsa unei limite maxime a cotei de impozitare stabilite prin legislația primară (legiuitorul limitându-se la a reglementa doar o cotă minimă de impozitare), autoritățile administrative vor ajunge să legifereze. Astfel cum s-a statuat în mod constant în doctrina și practica judiciară, actele administrative normative date în executarea legilor se emit în limitele normelor care le ordonă, fiind necesară limitarea strictă la cadrul stabilit de actele pe baza și
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). ... 20. Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
independența justiției, dar și de funcționarea autorității judecătorești. Invocă în acest sens Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Mai arată că dreptul la pensie al magistraților este recunoscut ca o componentă a independenței justiției, astfel că Guvernul nu poate legifera în acest domeniu pe calea ordonanței de urgență. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 și nr. 262 din 5 mai 2016. ... 25. În final, autorii excepției susțin că Legea fundamentală recunoaște rolul instanțelor
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
individualizare sau că, pentru a răspunde penal, o persoană fizică trebuie să aibă împlinită minimum vârsta de 14 ani. Apreciază că, în realitate, ceea ce se critică este modul în care legiuitorul, în urma analizei oportunității reglementării, a ales să legifereze și să adopte dispoziții legale. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018), nu întrunește condițiile unei legi penale mai favorabile, în sensul art. 5 din Codul penal, deoarece nu a fost legiferat în sensul înlăturării prescripției speciale. Cu alte cuvinte, în situația de față avem de-a face cu o succesiune aparentă de legi penale. Norma de drept substanțial rămasă în vigoare după Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 (publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018) nu întrunește condițiile unei legi penale mai favorabile, în sensul art. 5 din Codul penal, deoarece nu a fost legiferat în sensul înlăturării instituției prescripției speciale a răspunderii penale. De asemenea, articolul unic al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal nu conține dispoziții tranzitorii referitoare la
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
cunoștințe, învățarea legată de schimbările climatice, precum și dezvoltarea și implementarea unor soluții care să contribuie la adaptarea la schimbările climatice, diseminarea cunoștințelor legate de acțiuni climatice și conștientizarea privind schimbările climatice. *6) https://ec.europa.eu/clima/eu-action/european-green-deal/european-climate-pact_ro ● Legea Europeană a Climei*7) (2021) a legiferat obiectivul de neutralitate climatică, precum și ținta intermediară de reducere ale emisiilor de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2030, respectiv reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din anul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
persoanele cu dizabilități trebuie revizuite mai frecvent pe bază de evaluări empirice. Standardele de cost au fost actualizate în mai 2020, însă nu există un mecanism predictibil pentru a le ajusta. Managementul de caz pentru persoana adultă cu dizabilități este legiferat, însă nu există modele de instrumente impuse spre utilizare. Îmbunătățirea modului în care serviciile sociale sunt monitorizate, evaluate și auditate . Nu există o monitorizare sistematică a situației serviciilor pentru persoanele cu dizabilități, necesară pentru a evalua starea acestor servicii și
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
115 alin. (4) din Constituție se susține că măsura nu a fost justificată de existența unor situații extraordinare și urgente. O eventuală pretinsă insuficiență a fondurilor bănești nu este un motiv întemeiat pentru adoptarea măsurii criticate. Mai mult, Guvernul a legiferat o situație juridică inexistentă, de vreme ce ajutoarele sau indemnizațiile la trecerea în rezervă nu mai erau prevăzute de niciun act normativ din România, astfel că sintagma „la trecerea în rezervă“ este neconstituțională. Totodată, se apreciază că cele două acte
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
în rolul legiuitorului, consacrând recursul ca o veritabilă cale de atac devolutivă, stabilind prin soluție o procedură inadmisibilă, a judecării în fond a unei cauze de patru instanțe de grad diferit. “ ... 6. Se mai arată că instanța de casare a legiferat cu ocazia judecării recursului, deoarece a stabilit că „soția nu este rudă cu soțul“, „moștenirea nu este «mortis causa», ci «vitae causa»“ și „operează cu un principiu inexistent în dreptul național, convențional, comunitar, acela al ultraactivității legii vechi și al
DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258796]