2,543 matches
-
unor modificări la Regulamentul Camerei Deputaților, ci numai cu privire la constituționalitatea modificărilor respective. Chestiunea dacă momentul în care a fost inițiat proiectul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților este sau nu unul adecvat sau oportun, în sensul că actul legiferării nu ar fi justificat de o reală necesitate și că ar fi avut în vedere o situație singulară/particulară, nu poate reprezenta o reală critică de constituționalitate asupra căreia Curtea să se pronunțe, ci reprezintă un aspect de oportunitate asupra căruia
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
măsurile pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, se referă la măsuri care afectează drepturi fundamentale. Or, față de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, în vederea limitării domeniilor care pot face obiectul legiferării prin ordonanțe de urgență, acestea din urmă nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. Având în vedere domeniul vizat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016, rezultă fără putință de tăgadă că aceasta a fost adoptată
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
și drepturile și libertățile cetățenești. Prin urmare, era obligatoriu să fi fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social, în sensul consultării acestuia, ca organ de specialitate consultativ al Parlamentului și al Guvernului, neavând relevanță dacă legiuitorul, în opera sa de legiferare, ar fi ținut sau nu seama de conținutul acestuia. ... 46. Având în vedere dispozițiile constituționale și legale citate, absența solicitării avizului Consiliului Economic și Social, în lipsa oricărei derogări de la obligativitatea solicitării acestui aviz în situații de excepție sau
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Curtea Constituțională a identificat, într-o manieră lipsită de orice echivoc, organele care au abilitarea să efectueze acte de supraveghere tehnică și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, aceasta a furnizat astfel atât autorităților cu competențe în procesul de legiferare, cât și instanțelor judecătorești toate elementele necesare pentru cunoașterea efectelor ce trebuie atribuite deciziei sale“. ... 148. În acest context, Curtea observă că legiuitorul a reglementat, în cadrul Codului de procedură penală, categoria organelor de cercetare penală speciale, în condițiile în
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
«a antrena consecințe negative»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). Cu alte cuvinte, Guvernul nu are nicio competență de legiferare în domeniul legilor constituționale („ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale“) și cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică („ordonanțele de urgență nu pot viza măsuri de trecere
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale“) și cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică („ordonanțele de urgență nu pot viza măsuri de trecere silită“), acestea fiind în competența de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează în conținutul lor normativ, și are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
unor bunuri în proprietate publică („ordonanțele de urgență nu pot viza măsuri de trecere silită“), acestea fiind în competența de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează în conținutul lor normativ, și are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. ... 210. Prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, precitată, paragraful
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
la împrejurări legate de faptă sau făptuitor, exterioare infracțiunii și care au legătură cu individualizarea pedepsei, în timp ce elementul constitutiv al infracțiunii care are legătură cu însăși existența infracțiunii în varianta calificată poartă denumirea de element circumstanțial. Astfel, rațiunea legiferării elementului circumstanțial este aceea că fapta este mai gravă deoarece identificarea autorului și tragerea lui la răspundere penală sunt mai dificile atunci când furtul este pregătit prin mascare, deghizare sau travestire. S-a precizat că actele preparatorii, pregătirea prin mascare
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
a membrilor completurilor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 19. Curtea a mai reținut că dacă legea nu prevede în mod expres
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
legii să se realizeze prin hotărâre a Guvernului, iar numai în aplicarea hotărârii Guvernului și condiționat de existența acesteia, să se adopte ordine ale ministrului. O astfel de regulă ar duce, de altfel, la o rigidizare excesivă a procesului de legiferare și la supraîncărcarea sistemului normativ. Identificarea instrumentului celui mai adecvat de punere în executare a legii nu urmează, așadar, o structură algoritmică, de natură să oblige parcurgerea unei ierarhii predefinite, ci ține seama, în principal, de necesitatea de reglementare și
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
sa (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23), Curtea a detaliat exigențele ce trebuie respectate în procesul de legiferare, precizând că cerința privind claritatea legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea privind precizia se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează. ... 33
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
privește critica de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, raportată la art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată. Astfel, sub aspectul competenței de legiferare, raportul dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
încadrate în condiții speciale și perioadele anterioare intrării în vigoare a noii legi, cu condiția să se fi desfășurat (și în trecut) activități în locurile de muncă încadrate în condiții speciale conform acestei ordonanțe de urgență. ... 123. Această modalitate de legiferare nu este nouă în domeniul recunoașterii grupelor de muncă/a condițiilor speciale sau deosebite de muncă, nici în contextul legislativ actual, nici în trecut. ... 124. Astfel, Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite
DECIZIA nr. 36 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271659]
-
neconstituționalitate formulate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 115 din Constituție din două perspective: una referitoare la depășirea termenului prevăzut în legea de abilitare și cea de-a doua privind inexistența unei situații extraordinare și urgente care să justifice emiterea legiferării pe calea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019. ... 34. Cât privește prima critică, instanța de contencios constituțional reține că prevederile art. 115 din Constituție consacră competența normativă a Guvernului derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăși
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
a membrilor completelor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative. ... 21. De asemenea, Curtea a reținut că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
pe care o comandă/conduce, pentru o perioadă mai mare de 60 de zile. Articolul 10 (1) Direcția participă la activitatea legislativă în Ministerul Apărării Naționale, proces care vizează relaționarea acestuia cu Guvernul și celelalte autorități publice implicate în procesul de legiferare sau elaborare și avizare a actelor normative. (2) Activitatea legislativă în Ministerul Apărării Naționale presupune parcurgerea fazelor de elaborare, dezbatere, adoptare și publicare a actelor normative cu forță juridică egală sau superioară unei hotărâri a Guvernului, prin care se reglementează
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
interpretare se solicită nu trebuie absolutizat și trebuie avut în vedere dacă chestiunea de drept a primit o dezlegare reală și efectivă din partea instanțelor. ... 20. Așa fiind, condiția noutății unei chestiuni de drept trebuie examinată în raport cu scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile, ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare, spre deosebire de mecanismul reactiv al recursului în interesul legii, care se declanșează in situațiile în care problema de
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). ... 20. Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența sa și analizând preambulul Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
serie de reguli privind utilizarea și gestionarea acestei sume din bugetul statului. ... 39. În jurisprudența sa, referitor la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). ... 41. De asemenea, Curtea a reținut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
funcție de suport în interpretarea normei adoptate“. Curtea a mai reținut că un viciu de neconstituționalitate a legii „nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Așadar, controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii“. Pentru aceste argumente, urmează a se respinge critica cu un atare obiect ca fiind neîntemeiată. ... 61
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
în Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, are ca efect crearea unei stări de incertitudine juridică și imposibilitatea îndeplinirii de către statul român a obligațiilor care decurg din aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2.299, având în vedere că legiferarea delegată - legitimată constituțional de Curtea Constituțională în variate ipoteze care necesitau punerea de acord a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în considerarea necesității evitării declanșării de către Comisia Europeană a unor proceduri de sancționare asigură, în mod prompt
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 62 din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271815]