167 matches
-
prin societățile comerciale înființate în conformitate cu Legea nr. 15 /1990. Textul legii urmărea, în principal, asigurarea condițiilor de transparență și concurență a criteriilor de evaluare și achiziționare corecte, precum și stabilirea instituțiilor responsabile cu transferarea către sectorul privat al acestor societăți. Astfel legiferată, desfășurarea procesului de privatizare trebuia să conducă la activarea resurselor care existau deja, însă nu erau utilizate sau erau utilizate insuficient, mobilizarea și investirea fondurilor aflate la populație, dar și la posibilitatea efectivă ca investițiile străine să poată fi realizate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
la baza societății comerciale sunt: aporturile asociaților, intenția de a exercita împreună o activitate comercială și obținerea și împărțirea beneficiilor. Prin întreprinderi mixte se înțelege cooperarea dintre parteneri ce depășesc limitele frontierelor naționale, bazate pe investirea comună de capital și legiferată juridic în contractele respective. Persoana juridică - societatea comercială - este un purtător de drepturi și obligații patrimoniale proprii, se manifestă în circuitul civil în numele său și are existență independentă de persoanele care intră în componența sa. Patrimoniul persoanei juridice este distinct
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
putere. Prăbușirea votului urban al dreptei democrate li se datorează exclusiv premierului și președintelui care l-au ruinat cu un război inutil și păgubos de pe urma căruia vor trage ponoasele. Câștigătorul este așadar PSD și, desigur, Dinu Patriciu! Monstruoasa Coaliție Jaful legiferat al caselor naționalizate împlinit prin grija alianței PC-PSD a primit o replică unită a celor două partide din dreapta eșichierului politic. Ce ne arată acest lucru? În primul rând că este cu putință să se refacă unitatea dreptei politice atunci când proprietatea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Dar să revenim la analiza actualului sistem educațional și instrucțional. Ni se trâmbițează tare și prin toate mijloacele, ce realizare nemaipomenită este faptul că va Începe implementarea Învățământului general obligatoriu de nouă clase. Dar celelalte trei (10-11-12) care erau deja legiferate, unde le recuperăm și când? Acum să vedem În câteva cuvinte și fondul problemei al Învățământului obligatoriu. Ce este, ce Învață și cum Învață copiii la ora actuală În școli?! Dacă asta se mai cheamă Învățătură?! În primul rând s-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
culese anume în această zi nu pare a fi nici el întâmplător. Această credință este probabil legată de ipostaza funerară a paltinului, de menirea sa de a fi „scară” pentru sufletele care se înalță la cer. Prin însuși „statutul” său („legiferat” de legenda potopului și de legenda Sf. Sisinie), paltinul are valențe apotropaice. Se crede că aceste valențe cresc dacă ramura de paltin a fost culeasă în ziua în care copacul a servit drept „scară” spre cer sufletelor morților. 5. Paltinul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înșeală singuri; și mai mulți îi înșeală pe alții. * E ușor să dai sfaturi altora; e mai greu să le urmezi tu însuți. * Laudele excesive sunt critici mascate. * Critica în absență se cheamă bârfă. * Bârfa este recunoscută, dar nu și legiferată. * Nu litera legii, ci spiritul ei; uneori, însă, spiritul anulează litera. * Brațele se mai odihnesc, spiritul niciodată. * O vorbă subțire doare mai mult decât o grosolănie. * În interpretări proaste, comicul devine vulgar. * Și contextul influențează textul. * A debita glume proaste
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
odată cu Începerea cursurilor, la Întoarcerea din vacanță (loc. cit. pag. 21ă. Nu avem intenția să enumărăm toate relele care decurg din, prostituție, și nici să facem procesul ei social Însă pentru că suntem În situația de a o accepta, prostituția trebue legiferată În așa fel Încât: Să stăvilească răspândirea boalelor venerice. Să nu sfideze morala publică. Să dispară după câțiva ani de existență. Socotim că, legiferând prostituția, nu trebuie să adoptăm nici strictul reglementarism și nici integral vederile legei din 1930, cu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
până la urmă, am avut dreptate să ne dozăm astfel efortul. Fiindcă a sosit și momentul marii victorii, cel În care textul nostru cel mai radical a intrat live pe post: A fi guvernat Înseamnă a fi supravegheat, inspectat, spionat, dirijat, legiferat, numerotat, regulat, Înrolat, Îndoctrinat, Învățat, controlat, bifat, estimat, evaluat, cenzurat, comandat de ființe care nu au nici dreptul, nici știința și nici virtutea s-o facă. A fi guvernat Înseamnă să fi, la fiecare operațiune, la fiecare tranzacție, notat, Înregistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
144 Orice proiect de lege depus cu mesaj regal, care ar modifică ori ar deroga pe viitor dela dispozițiunile cuprinse în legea de unificare a contribuțiunilor directe, va trebui să fie semnat și de Ministerul Finanțelor, iar dispozițiunile noui odată legiferate vor trebui să fie încorporate în ea. -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Opinia publică nu a fost îndeajuns de sensibilă față de efortul legislativ pe care majoritatea guvernamentală din anii 1996-2000 l-a întreprins. Însetată de rezultate imediate și palpabile, destul de indiferentă la legalitatea formală, după decenii de abuz legiferat, aceasta își pierdea răbdarea de cite ori i se spunea că e nevoie mai întâi de parcurgerea lungului proces de dezbatere și adoptare a legilor, de întemeiere a instituțiilor, și că abia apoi e posibil ca primele rezultate să devină
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
însă de acestă dată să se opteze pentru forma sufixată nu este numaidecît norma istorică a limbii, căci există și forma eu lucru (de unde substantivul lucru), care are astăzi o circulație mai redusă și care nu este admisă de norma legiferată ce funcționează în primul rînd la nivelul limbii literare. Norma poate funcționa diferit în diviziunile geografice ale limbii sau în diviziunile ei sociale, întrucît limba funcțională este diferențiată în fiecare dintre aceste cazuri. Pe lîngă aceasta, există și o anumită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii în scriere și în vorbire. Se creează astfel norma (sau normele) limbii literare. În sfîrșit, folosirea limbii literare generează un alt tip de vorbire decît cea obișnuită, în care, pe de o parte, norma limbii este înlocuită de norma legiferată și, pe de altă parte, respectarea normei se realizează în mare măsură în mod conștient. Deși în maniere diferite, atît limba populară, cît și limba literară se schimbă necontenit, în măsura în care sînt între-buințate și nu se află în situația de limbi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
existenței lor, pînă la apariția lucrărilor normative, adică a operelor care să indice în mod expres ceea ce este corect și incorect în limbă. Cînd au apărut asemenea lucrări, norma nu mai este urmată prin imitație, ci ea este impusă, este legiferată, este o normă lege, care în măsura în care este respectată sau nu, conferă vorbitorului un anumit statut cultural (și, uneori, chiar social). Așadar, se distinge o normă a sistemului la nivelul limbii populare, diferențiată uneori la nivelul dialectelor, și o normă a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
respectată sau nu, conferă vorbitorului un anumit statut cultural (și, uneori, chiar social). Așadar, se distinge o normă a sistemului la nivelul limbii populare, diferențiată uneori la nivelul dialectelor, și o normă a limbii culte, care poate fi cutumiară sau legiferată. Norma are, deci, origine și statut diferit în limba populară și în diferite faze ale limbii literare. Astfel, în cazul limbii populare, tradiția impune o anumită folosire a posibilităților sistemului, norma fiind dominată de tradiție și activînd mijloacele sistemului în funcție de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În limbile literare moderne, tradiția este înlocuită de normare și, de aceea, norma este rezultatul actului de normare realizat în cadrele sistemului aflat și de data aceasta în condiția de anterioritate. Atît norma cutumiară a limbii literare, cît și norma legiferată pot institui tradiții, manifestate uneori cu intensitate și cu durată apreciabilă. Despre existența normei în folosirea limbii discută și Traian H e r s e n i, după care, limba este nu numai un mijloc de comunicare verbală, ci și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, pe de altă parte, cum trebuie procedat pentru "a vorbi cînd și cum se cuvine"156. Această dublă perspectivă în manifestarea normei lingvistice are aplicabilitate atît la nivelul limbii populare, cît și nivel literar, încît normele cutumiare și cele legiferate au în vedere ambele aspecte, concordanța cu structurile limbii (și cu tipul ei) și înscrierea în exigențele stabilite de tradiție și de uzul curent. Lingvistica limbii populare și lingvistica limbii literare Din constatarea diferențelor dintre statutul limbii populare și cel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, pe de altă parte, prin propuneri care să demonstreze necesitatea unor astfel de inovații. De aici, se urmează calea obișnuită, inovațiile produc sau nu schimbări în limbă, în măsura în care sînt menținute și extinse. Pentru stabilirea regulilor limbii literare (a normei legiferate) se realizează însă și lucrări speciale, așa-numitele lucrări normative, iar, prin acestea, se vizează efectiv schimbarea în limbă, prin urmarea regulilor și, ca atare, înainte de a deveni fapt lingvistic (concretizat în vorbire), schimbarea în limbă poate fi inițial numai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dar diferențiat topostratic și diastratic, este altceva decît norma rezultată printr-o activitate de normare, după care se ghidează folosirea limbii literare. Este drept că există perioade în istoria limbilor literare, de obicei perioadele lor vechi, cînd nu există norme legiferate, dar aceasta nu înseamnă că lipsesc orice norme, fiindcă, prin imitație, se respectă anumite norme cutumiare, fără ca acestea să coincidă întotdeauna cu norma limbii populare. Faptul devine evident dacă avem în vedere că, de exemplu, vechea limbă literară românească nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
chiar orientări și conținuturi diferite. La Eugen Coșeriu se constată o extindere a principiilor după care funcționează norma cutumiară de la nivelul limbii populare la nivelul întregii limbi, prin selectarea laturii funcționale și formale în sistem și prin anularea importanței normei legiferate, care rămîne o specie a celei cutumiare. De aceea, expunîndu-și teoria despre sistem și normă, Coșeriu notează, de exemplu, că deși sistemul admite două plurale pentru chibrit (în -e și în -uri) norma "nu este indiferentă" preferînd una dintre cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
plurale pentru chibrit (în -e și în -uri) norma "nu este indiferentă" preferînd una dintre cele două forme 219. Se deduce de aici că norma limbii realizează selecția (preferința pentru forma de plural chibrituri), cînd, de fapt, aici acționează norma legiferată a limbii literare. Trebuie admis deci că există o normă a limbii literare (cutumiară sau legiferată) în paralel cu norma lingvistică de la nivelul limbii populare, aceasta fiind însă baza pentru cealaltă. Așa cum norma lingvistică produce o selecție între posibilitățile sistemului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
două forme 219. Se deduce de aici că norma limbii realizează selecția (preferința pentru forma de plural chibrituri), cînd, de fapt, aici acționează norma legiferată a limbii literare. Trebuie admis deci că există o normă a limbii literare (cutumiară sau legiferată) în paralel cu norma lingvistică de la nivelul limbii populare, aceasta fiind însă baza pentru cealaltă. Așa cum norma lingvistică produce o selecție între posibilitățile sistemului, norma literară produce o selecție a modelelor normei lingvistice, anulînd în primul rînd diversitatea teritorială a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realizează prin-tr-o autoritate de sancționare 233, iar din acest punct de vedere, norma lingvistică este oarecum dezavantajată și, de aceea, chiar dacă este întemeiată științific, ea trebuie sprijinită guvernamental (dintr-o sferă socială total diferită, deci) pentru a deveni operantă, trebuie legiferată, de obicei de cineva din afara științei. Lucrurile devin și mai complicate în cazul în care cei care reprezintă autoritatea scrisului, în speță scriitorii, refuză să respecte norma, ca și cum marii scriitori își capătă acest rang de mari scriitori siluind limba. Se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însușire a limbii literare. Prima formă a determinismului decurge din-tr-o încadrare naturală și obligatorie a indivizilor în societa-te, cea de-a doua este rezultatul unui efort educativ (și autoeducativ) programatic, reglarea fiind produsă prin sancționări ce au în vedere norme legiferate. Educația, sugestia și sancționarea orientează și corectează posibilitățile naturale, unora oferindu-le mijloace optime de realizare, altora adu-cîndu-le îmbunătățiri, iar pe altele anulîndu-le. Determinarea omului prin limbă se relevă mai întîi din condiția sa umană -ca ființă înzestrată cu facultatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și o supunere a sa, fără a fi în măsură să opună eficient propriile acte volitive. Limba îi impune vorbitorului sistemul situațiilor posibile, iar norma îl orientează numai spre ceea ce este operant în cadrul siste-mului. În plus, limba literară cunoaște norme legiferate care reduc și mai mult eventuala predispoziție a vorbitorului de a folosi limba cum voiește el. Comunicarea, realizată sub imperiul alterității, aduce la rîndul ei necesitatea pentru cel care vorbește de a se deschide și de a se dărui interlocutorului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
permite realizarea a ceea ce nu a mai fost înfăptuit, prin exploatarea virtualităților oferite de sistemul limbii dar nerealizate încă, uneori cu abateri (admisibile) de la norma limbii (prin normă înțelegîndu-se, în primul rînd, normele cutumiare și, în al doilea rînd, cele legiferate). Apare însă acum problema dacă aceste virtualități sînt în tr-adevăr infinite, încît să permită creația permanentă a tuturor vorbitorilor, mai ales că norma limbii (cea cutumiară) restrînge pentru fiecare grup dialectal, profesional și cultural posibilitățile sistemului. Se pune apoi chestiunea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]