1,039 matches
-
de contencios constituțional nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea de noi prevederi celor instituite și nici nu își poate asuma rolul de a crea sau de a modifica o normă juridică, pentru că altfel s-ar transforma într-un legislator pozitiv, încălcând art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 474 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294199]
-
10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica normele juridice, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv. Prin urmare, având în vedere art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 481 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 34. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 645 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298214]
-
natura sa, se înscrie în competența decizională a celeilalte Camere, Constituția prevede, la art. 75 alin. (4) și (5), așa-numita soluție a întoarcerii legii la respectiva Cameră, astfel încât acesteia din urmă să nu îi fie negat rolul de legislator (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
și la nivelul municipiului București, precum și Administrația Națională „Apele Române“ și unitățile aflate în subordinea acesteia, fără ca Parlamentul să enumere printre aceste autorități competente Guvernul. ... 4. Se consideră că, în aceste condiții, de fapt, Guvernul, în calitate de legislator delegat, acționează în sfera de competență a autorității publice centrale pentru protecția mediului, mai exact a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care ar fi trebuit să îndeplinească o funcție executivă. Se menționează că dispozițiile art. 5 alin. (2) și (3
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece aducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite de legiuitorul primar prin Legea nr. 292/2018 este de resortul autorității publice centrale pentru protecția mediului, și nu a Guvernului, în calitatea sa de legislator. ... 10. Se apreciază că art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022 încalcă și art. 21 și art. 115 alin. (6) din Constituție. Se arată că maniera de legiferare aleasă de Guvern, acționând în sfera de competență a
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
ferenda. ... 22. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 99 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285227]
-
prevederile supuse controlului. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289732]
-
controlului. ... 17. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 653 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281986]
-
lege ferenda. ... 17. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 618 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280682]
-
completarea textelor de lege criticate cu specificații referitoare la obligativitatea depunerii unor documente fiscale (declarația de impunere), în vederea propunerii și înregistrării candidaturilor pentru Senat și Camera Deputaților. ... 13. Acceptarea unor astfel de critici ar transforma instanța constituțională într-un legislator pozitiv, contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 547 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280501]
-
lege dedus controlului de constituționalitate pentru a corespunde unei anumite modalități de aplicare în practică, devine evidentă cauza de inadmisibilitate a excepției generată de faptul că acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, contrar dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că, în exercitarea atribuțiilor sale, Curtea Constituțională se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
DECIZIA nr. 682 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281675]
-
previzibilității legii, a sferei sale de aplicare, înseamnă că se identifică o încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 35. Deși în cauză se pune problema unei omisiuni legislative, ceea ce ar aduce în discuție calitatea Curții Constituționale de legislator negativ, totuși, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, Curtea nu poate ignora viciul de neconstituționalitate creat tocmai prin această omisiune care generează încălcarea Constituției, prin lipsa reglementării, în cuprinsul Legii nr. 335/2007, a unui mecanism juridic aplicabil
DECIZIA nr. 508 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261419]
-
într-o multitudine de legi, ci în guvernarea sub aura Adevărului unic ce se reflectă și sub forma unei dreptăți sociale și a binelui obștesc. Corectarea legilor se face numai în lumina Adevărului dumnezeiesc, de către persoane autentic creștine, (conducător, lider, legislator, executor, consilier, etc.), astfel încât arta guvernării să fascineze deplin ca un exemplu de dreptate morală, înlesnindu-se armonia, spiritul și netezindu-se Calea spre mântuire a poporului creștin. Elita spiritual-politică identificându-se cu Icoana neamului, crează premizele identificării și ale
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
Făuritor de armonii perfecte, liră ce strălucește printre stelele patriei, Eminescu e, pentru noi, mai mult decât un vates (profet), un poet cu religioase funcții, un profet al poporului său. Ca Solon, ca Empedocle și ca Numa, el este un legislator al patriei, un om a cărui operă exprimă legea, relația mistică dintre noi și lumea nebuloasă a părinților, poporul de mani (sufletele morților, ale strămoșilor, onorate ca zei protectori ai familiei), de lari (divinități protectoare ale căminului), cari sunt pollodiul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
a rostit implacabila lor prezență, a spus legătura lor cu ființa-i care se exaltă: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți,/ Ce mi-i lăsară din bătrâni,/ Părinții din părinți.” (Pe lângă plopii fără soț) Poet, profet, legislator, ca Solon, ca Numa, ca Empedocle, el a rostit, în cadențele sale, faptele eponime ale poporului său, oracolul destinelor sale. El este acela a cărui carte chivernisește relațiile dintre noi și strălume, dintre români și energiile care zac în corpul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
au fost eliberați de Aliați. • Noua lege pune semnul egalității între fascism, legionarism și naționalism. Atenție însă! Prin suprimarea naționalismului se poate ajunge la dizolvarea cimentului național și chiar la lichidarea națiunii. Unele puteri străine doresc distrugerea României. Vor și legislatorii noștri acest lucru? • Romanii demni și conștienți au datoria să ia atitudine. Altfel ne vor condamna generațiile viitoare și ne va acuza toată lumea de lașitate. Vor fi condamnați nu numai cei vii, dar vor fi scoși din istorie toate marile
ROMANIAN-AMERICAN OPEN FORUM – LUARE DE POZIŢIE de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373521_a_374850]
-
ce ține la faima sa de parte a comunității pistolarilor din Vestul Sălbatic și în care drepturile cetățenilor sunt la mare preț, Arizona relaxează legislația privind dreptul populației de a deține și a purta arme. Pentru anul acesta de exemplu, legislatorii din Statul Marelui Canion au în plan peste o duzină de proiecte de lege privind extinderea dreptului populației civile de a deține și a purta arme de foc și arme albe. Cunoscut ca un stat ce ține la faima sa
YANKEII DIN STATUL ARIZONA VOR SA DETINA ARME DE FOC FARA PERMIS de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345009_a_346338]
-
de pea cum și prin slabele mele puteri financiare, să dau către tiparniță primul volum din cele zece pomenite, precum și un dicționar de cuvinte și expresii vechi, iar într-un viitor nu prea îndepărtat, un Dicționar al oamenilor școlii (ctitori, legislatori, simpli slujbași). Referință Bibliografică: Amintiri cu Gheorghe Pârnță ! (II) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 217, Anul I, 05 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
nu a existat". Concluzia se impune: actul de la 1866 nu a reprezentat niciodată o realitate acceptată de conștiința națională. "Noi am trăit cu o Constituție formală, fără o adevărată Constituție. Două izvoare trebuie sau ar trebui să-l inspire pe legislator: trecutul nostru și spiritul maselor. Restul nu este decît ipocrizie." Denunțarea unei terori impuse de străinătate, pusă în discuție de formele goale și de manipulările ipocrite din spatele acestui formalism, se banalizează la începutul anilor '20. Paradoxal, criticile de natură conservatoare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întregime; Moldova și Muntenia n-au fost contopite; apoi, românii alcătuiesc o națiune, au drepturile lor etc. În martie 1859, P. Kiselev, ambasadorul Rusiei la Paris, veche și statornică cunoștință a românilor, care i-au păstrat o înduioșătoare amintire ca legislator interimar și ca om practic, fără să i se cunoască substratul intențiilor politice, îi declara lui Firmin Rogier, ministrul Belgiei în capitala Franței, că dubla alegere e nulă față de spiritul și litera Convenției; se grăbea însă să adauge că eroarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În absența unei legi care să interzică această conduită, crede Pufendorf, nicio acțiune nu ar mai fi considerată adulter 116. Hobbes face apologia supunerii necondiționate, considerând-o tributul necesar pentru asigurarea păcii sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile nu pot exista mai înainte ca un suveran să ajungă la putere și să impună "legea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rău. Mulți voluntariști teologici au susținut că acest lucru este adevărat. Dar Pufendorf și Hobbes au considerat că binele și răul sunt atribute obiective ale stărilor de fapt și ale acțiunilor pe care le produc. Nu este necesar ca un legislator să stabilească conținutul, cel puțin la modul general, ideilor de bine sau de drept. Binele, credea Pufendorf, este un atribut al acțiunilor în măsura în care acestea sunt în acord cu legea, iar pentru a fi bună, o acțiune trebuie să fie în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bună, o acțiune trebuie să fie în acord din punct de vedere al conținutului cu legea și să fie îndeplinită tocmai datorită acestui acord 120. În al doilea rând, atât Pufendorf cât și Hobbes credeau că nimeni nu poate fi legislator fără puterea de a impune sancțiuni pentru a întări legea. De cele mai multe ori, acest lucru a fost interpretat în sensul că scopul sancțiunilor este de a furniza motive pentru respectarea legii. De fapt, ambii filosofi credeau că acțiunile bune moral
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
crede C. Korsgaard. Dacă noi nu avem nicio obligație anterioară de a fi recunoscători binefăcătorilor noștri sau de a ne supune conducerii înțelepciunii binevoitoare ori de a ne îndeplini angajamentele, cum ar putea aceste trei lucruri să confere autoritate legitimă legislatorului? Iar dacă avem o obligație naturală de a face aceste lucruri, de ce nu am avea și alte obligații naturale asemănătoare? Hobbes găsește o modalitate de a evita această ultimă problemă, afirmând că autoritatea suveranului constă în întregime în abilitatea sa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
încearcă să guverneze cât de bine poate. Deci structura reflexivă a conștiinței umane stabilește aici o relație, o relație pe care o avem cu noi. Aceasta este autoritatea, este sursa obligației. Prin urmare voluntarismul avea dreptate. Sursa obligației este un legislator. Obiecția realistă că trebuie să explicăm de ce trebuie să ascultăm de acel legislator a primit răspuns: pentru că este un legislator a cărui autoritate este dincolo de îndoială și care nu trebuie stabilită. Este autoritatea propriei minți și voințe. Noi ne comandăm
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]