663 matches
-
de vreme. În acest sens, se poate vorbi despre vremea într-un punct dat din spațiu, vremea într-o regiune sau alta, pe autostradă etc. Fizica atmosferei acordă o atenție deosebită stabilirii relațiilor cauză - efect, ca și a intercondiționărilor, descoperirii legităților interne, specifice fenomenelor atmosferice. 7. Gradientul elementelor meteorologice Să notăm cu F un element meteorologic arbitrar, care trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
capacitatea sa de a le gestiona și utiliza. 2. Locul științelor naturii și rolul lor în protecția mediului științele naturii cu metodele care le stau la îndemână percep schimbările nefavorabile (poluări) intervenite în mediul ambiant biotic și abiotic: explorează, cercetează legitățile acestor schimbări; * prognostizează efectele acestor schimbări în timp și direcția de evoluție; * elaborează metode de încetinire și anihilare a proceselor nefavorabile; * rezultatele cercetărilor sunt aduse la cunoștința politicului și a forumurilor * economice pentru punerea în practică a soluțiilor obținute. Aceste
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
dintre asimilarea cerințelor școlare și acomodarea la acestea, la diferite niveluri de școlarizare. Inteligența școlară este o formă specifică, particulară a inteligenței, care se diferențiază de inteligența globală mai ales prin specificitatea conținutului său, dar, în același timp, se supune legităților generale ale dezvoltă rii mintale. Definirea inteligenței școlare este posibilă numai în raport cu activitatea școlară, ea exprimând gradul de adaptare a elevului la cerințele activității de tip școlar. Dar aceste cerințe variază în funcție de nivelul de școlarizare, de profilul școlii, de nivelul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ÎNDEPLINIRII CU SUCCES A SARCINILOR CARE ÎI REVIN NECESITATEA CONDUCERII ȘI ÎNDRUMĂRII DE CĂTRE PARTID A ACTIVITĂȚII APARATULUI DE SECURITATE Pentru societatea omenească contemporană, ajunsă la mare grad de complexitate, este caracteristică creșterea rolului factorului subiectiv, tendința sa spre înțelegerea diferitelor legități ale realității obiective. Aceasta se realizează însă diferit de la o orânduire socială la alta. În condițiile socialismului, mai mult ca în oricare altă societate, sporește considerabil rolul factorului subiectiv în realizarea progresului social. În socialism, determinismul istoric capătă trăsături noi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncitoare, în alianță cu țărănimea și masele largi populare, spre dobândirea și manifestarea - pe toate planurile - a dreptului sacru al poporului nostru de a fi stăpân în propria țară. Călăuzindu-se după concepția științifică marxist-leninistă despre lume și societate, după legitățile general valabile ale revoluției și construcției socialiste și pornind de la necesitatea obiectivă a aplicării acestora la condițiile specifice interne și internaționale ale României, partidul comunist a știut să transforme rapid lupta antifascistă de eliberare națională într-o mișcare socială de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezența „personajelor” profesor-elev/elevi dă unei comunicări caracter didactic, ci respectarea legităților presupuse de un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, cartepersoană care învață, părinte-copil, instructor-instruiți, antrenor-antrenați, inițiat ucenici etc. Condiția este ca „personajul-resursă” să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, cartepersoană care învață, părinte-copil, instructor-instruiți, antrenor-antrenați, inițiat ucenici etc. Condiția este ca „personajul-resursă” să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau să intuiască, legitățile fomei de învățare implicate în situația dată. Schema oricărei comunicări, ca ansamblu al aspectelor ce concură la realizarea ei, cuprinde: * factorii (actorii/personajele/agenții) comunicării; * distanța dintre aceștia * așezarea lor, ambele fiind importante pentru precizarea particularităților * canalului de transmitere a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
profesor-educator, ci îl întărește, îl sprijină în eficiență. 1.2.2. Competența pedagogică și performanțele profesionale Prin competență pedagogică se înțelege, în sens larg, capacitatea unui educator de a se pronunța asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoașterii aprofundate a legităților și determinărilor fenomenelor educative; în sens restâns, se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanță, totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice. Noțiunea de “competență pedagogică” începe să fie folosită, la ora
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
secole de-a rîndul - că un popor, fie el mic, tratat nu o dată ca obiect de tocmeală, căzut vremelnic pradă opresiunii, își conservă și își dezvoltă individualitatea pe temeiul tăriei ce-și trage seva din conștiința de sine și grație legităților obiective care prezidează mersul societății”. Predilecția nu i-a îngustat însă orizontul preocupărilor. Prin devoalarea tendințelor sau a conjuncturilor geopolitice, într-un moment istoric sau altul, analistul s-a arătat în egală măsură atent și interesat pentru cunoașterea mai deplină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Blake încearcă să realizeze pretutindeni în opera să: să îl atragă pe cititor într-o inițiere de tip alchimic (omul că mare artifex), șamanic (omul în calitate de călător mental), cosmologic/astrofizic (omul rațional, ce măsoară și astfel pătrunde rațiunile adînci ale legităților cosmice), "astropsihic" (omul că microcosm mental aflat în intercorelare profundă cu întreaga armonie cosmică), "cosmosofic" (omul că descoperitor al înțelepciunii cosmice), istoriosofic (omul că descoperitor al înțelepciunii istoriei) și "psihosofic" (omul că poartă-prag spre înțelegerea înțelepciunii înnăscute ce există în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prin artă și filosofia să. Luptătorul mental al lui Blake este astfel cel angajat într-o întreprindere spirituală prin care participă la "construirea Ierusalimului", i.e. mîntuirea omului și a cosmosului. R. Samuel arată că războiul, ca și revoluția, sînt o legitate în istorie care exercită o dizolvare-fluidizare a formelor închistate, este deci o "treaptă intermediară necesară"129. Cu alte cuvinte, războiul fizic este un pas intermediar prin care formele învechite, oprimatoare, sînt desființate și se creează spațiul necesar pentru evoluția spre
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
finalitatea nu explică necesitatea cuprinsă în determinarea realului prin intelect, de vreme ce nu este o categorie a acestuia din urmă, nici necesitatea cuprinsă în determinarea posibilului prin rațiune, întrucât nu este concept al rațiunii (adică Idee). Finalitatea nu ar fi decât "legitatea contingentului", cum spune Philonenko 95, unul dintre interpreții contemporani autorizați ai filosofiei kantiene, comentând o sugestie din Prima Introducere la "Critica facultății de judecare". Această formulă antinomică are șanse recognoscibile doar în planul particularului. Kant afirmă: "Deoarece admitem că omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a intelectului și, astfel, rolul ei nu este constitutiv, ci regulativ: ea nu determină cunoașterea, dar exprimă faptul că alcătuirea intelectului și a rațiunii impune conceperea obiectelor naturii prin intermediul cauzelor finale. Natura devine, astfel, un "sistem teleologic". Finalitatea este, paradoxal, "legitatea contingentului". Faptul că omul, ca ființă rațională, deține facultatea de a-și propune scopuri independent de natură (facultatea de a-și fixa în mod arbitrar scopuri, spune Kant), face ca el să fie scopul final al creației. Întrucât această facultate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop "în măsura în care noi nu situăm într-o voință cauzele acestei forme, dar totuși nu ne putem explica posibilitatea ei, decât derivând-o dintr-o voință"101; finalitatea fără scop este "legitatea liberă a intelectului". În Metodologia facultății de judecare teleologice, 82., Kant diferențiază între finalitatea externă, referitoare la un obiect ce este mijloc în vederea unui scop, și finalitatea internă, referitoare la un obiect a cărui realitate poate să nu fie scop
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
durată, de care depinde formarea celui mai important factor al națiunii -omul, pregătit prin studii, forță de muncă și specialiști, nu poate nici nu trebuie să-și permită să aibă eșecuri. Educabilitatea, privește omul ca ființă educabilă, ea reprezintă concepția, legitatea și fenomenul care dinamizează posibilitățile de devenire, de formare și dezvoltare a omului ca personalitate (Bontaș I., 1994). 3.2. Proiecte de programe de CDȘ O posibilitate reală de realizare a educației ecologice o reprezintă curriculum-ul la decizia școlii
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
ei. Cu cea mai bună înfățișare și cu o tipologie variat amicală, ingerința își instalează efectul oblic în respectiva casă, se simte chemată la o acțiune emolientă, dar curînd se autonomizează și începe să funcționeze în sine, introducîndu-și propria sa legitate, propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne cam ineficient, căci afară de simple recomandări verbale cu aer de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
asemenea sistem economic, chiar dacă uneori am luat în discuție și nivelul mondoeconomic și microeconomic de dezbatere. În ansamblul său, economia este entitatea care se suprapune peste un corp social omogen prin caracteristicile sale ( națiune și organizarea umană națională). De aceea legitățile economice au caracteristici proprii de manifestare, date de trăsăturile umane, de cultură și de civilizație. Pe tot parcursul dezbaterii vom considera și că "banii nu sunt neutri"29. Concepția despre neutralitatea banilor este o utopie,asemenea multor utopii care circulă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ca set de reguli ale colectivității 175. Cheia dezvoltării și perfecționării dimensiunii sociale a caracterului uman, pe baza moralei elaborate și utilizate în timp, o reprezintă istoria și așezarea civilizației umane în tiparele ei naturale. Milităm pentru recunoașterea unei asemenea legități și recunoaștem în același timp rolul omului ca ființă creatoare, care poate modifica lumea materială exterioară prin efortul minții și brațelor sale176. Hegel atinge în mod magistral problematica raportării omului la ceilalți oameni și la sine însuși. Consideră conștiința de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
planetară. Statele mici au datoria precauției și a echilibrelor proprii bine calculate. Spuneam că economia planetară, lumea politică și economică civilizată, a ales între folosința expansivă și cea restrictivă a monedei. Că toți suntem de acord cu expansiunea este o legitate, ca și expansiunea universului natural. Chiar bunăstarea nivelului tehnologic și de viață de azi le datorăm modului expansiv, în care moneda s-a adaptat rapid și permanent la nevoile economiei reale. Mises pune în evidență această alegere: "O doctrină foarte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pună sub semnul întrebării ordinea existentă. Milton Friedman a sesizat în mod corect că oamenii preferă inflația deflației, deoarece acesta este tipul de relație acceptat în mersul economiei și societății. Aici nu este vorba despre o alegere conștientă, ci despre legități naturale, obiective. Milton Friedman arată: "Eu nu am descoperit niciodată, până în prezent, un tip de relație mai satisfăcătoare și mai precisă decât creșterea regulată a cantității de monedă 802. Folosirea monedei ca motor al expansiunii economice este ca un medicament
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Este bine ca statul să intervină, dar nu este bine ca statul să înlocuiască piața și decizia liberă a omului de afaceri liber. Capitalismul nu este nicio societate bună și nici una rea. Este tot ceea ce am putut "inventa", tot ceea ce legitățile economiei și societății în acțiune ne-au putut oferi. A considera că intervenția statului este bună și că de-reglementarea este rea, este o capcană în care au căzut mulți economiști și politicieni. Criza nu este o ocazie pentru a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile rata dobânzii 973. Această demarcație nu are doar un caracter didactic. Ea prilejuiește analize ale celor două sfere plecând chiar de la existența unor legități specifice. J.M. Keynes definește inflația astfel: "... atunci când o nouă creștere a volumului cererii efective nu mai determină o nouă creștere a volumului producției și se manifestă exclusiv printr-o creștere a unității de cost, strict proporțională cu creșterea cererii efective
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
legătură directă cu aceste dezbateri, Heraclit din Efes dă un puternic impuls mișcării de marginalizare a cuvântului (și universului definit) de mythos prin sacralizarea logos-ului. În căutarea unui „termen specializat care să semnifice ordinea, măsura, contradicția ca bază sau legitate”, Heraclit „ia logos-ul din limbajul comun sau, mai exact, din limbajul aplicat omului și, resemnificându-l, Îi dă un sens cu valoare universală” (Gh. Vlăduțescu, 1984, p. 69). În felul acesta, logos-ul ajunge să consacre acel discurs uman, reflex
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
național, critica liberalismului și a formelor goale, „pătura suprapusă” și „clasele pozitive”, sensul etic și călăuza spirituală a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin de legitatea și legitimitatea aspirațiilor românești spre deplina independență națională fac din acest studiu un moment esențial al receptării lui Eminescu într-un timp al negării și al condamnării proletcultiste a gazetăriei sale. Aceleași calități în dezbaterea analitică a problemelor abordate demonstrează
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
oralitate, variabilitate, anonimat) fac din ea o „formă specifică” de creație sincretică, rezultantă a mai multor limbaje. În creația folclorică formalizarea atinge toate nivelurile operei. Cartea reușește să fie ceea ce și-a propus: o lectură „din interior”, prin „asumarea codului legităților, particularităților faptului literar folcloric izvorâte din modul său propriu de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o „carte incitantă, care invită la reflecție”, care „face posibilă discutarea și regândirea textului folcloric ca realitate etnoculturală prin mijlocirea unei viziuni
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]