220 matches
-
fi iertată de Patriarhia pomenită mai sus. De aici și hotărârea acesteia (neaplicată) de scoatere a lui din scaunul de mitropolit, pentru că, de când a fost numit, nici nu s-a învoit vreodată, nici n-a binevoit a da peșcheșul anual legiuit sau alt ajutor, precum făceau ceilalți confrați ai săi. * Dar să revin la itinerarul meu cipriot. Plecând de la Mănăstirea Kykkos, am trecut prin satul Lefkara, perlă a artei populare, cunoscută în întreaga lume pentru celebra dantelă, care se numește Lefkaritica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
vii! În sine, chestiunea nici nu merită discutată. O oarecare confuzie (în mintea celor ce n-au habar de istoria literară) ar putea proveni din faptul că Veronica a avut într-adevăr o fiică Valeria dar concepută cu soțul ei legiuit, Ștefan Micle. Să-i fi dat același pronume unei a doua fete, precum i-a botezat Andruță Ceaușescu (la beție) pe cei doi Nicolae? Incultura enciclopedică a gazetarului este evidentă. Dac-ar fi pus mâna pe niscaiva opuri de istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
creștinului nu se considera a fi simpla zgâlțâire a bărbii unui evreu Înspăimântat, ci tunderea bărbii și tăierea perciunilor săi rituali. „Distanța culturală” era astfel anulată, iar gestul avea autoritatea unei convertiri religioase (chiar dacă forțate) și pres- tigiul aducerii „ne-legiuitului păgân” la „legea noastră”. Gestul de a tăia sau smulge bărbi și perciuni rituali căpăta el Însuși un caracter ritual <endnote id="(116)"/>. Numeroase mărturii istorice atestă că era vorba de un fapt destul de uzual. Iată câteva exemple : În Polonia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anul trecut ea a întrebuințat pe generalul Kiseleff ca o armă cu care să poată lovi în Ghica Vodă, cum a urmat să se servească de sprijinul Consulatului General al Rusiei ca de o pârghie cu care să zguduie autoritatea legiuită a domnitorului... În februarie 1842, sosea la București vestea că la Brăila se întâmplaseră în ajun noi dezordini, pricinuite de bulgari, cu prilejul cărora căzuseră mai mulți ofițeri și soldați români. Dașcov luă pe față apărarea bulgarilor, calificând purtarea trupelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lor de către Sfântul Scaun Apostolic. Sfânta Biserică aștepta mult de la terțiarii, mai ales în aceste vremuri grele, deoarece recomandăm acestei noi fraternități din Craiova să fie la înălțime, dând pilde strălucite de adevărată evlavie, de dragoste frățească, de supunere autorităților legiuite și de acțiune canonică reală. Numai astfel făcând, terțiarii și terțiarele din Craiova vor aduce un aport adevărat la propășirea vieții Catolice din parohia din care fac parte și vor avea mare răsplată de la Bunul Dumnezeu. Pentru conducerea aceste Fraternități
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nu, dacă este vorba ca turma să fie cât se poate de valoroasă. Toate acestea însă trebuie să se facă în ascuns față de toți, în afara conducătorilor înșiși, pentru ca turma paznicilor să fie cât se poate de neînvrăjbită. E drept. Trebuie legiuite serbări, în timpul cărora îi vom uni pe mirese și pe miri, trebuie orânduite jertfe și trebuie compuse, de către poeții noștri, imnuri potrivite cu nunțile acestea. Iar numărul căsătoriilor îl vom lăsa în seama conducătorilor, pentru ca, în măsura posibilului, ei să
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
său cuvânt, guvernul, nevoind să ia asupră-și de a prejudeca această hotărâre, a luat următoarele măsuri în interesul ordinei publice: 1) Spre a evita orice conflict care ar putea angaja națiunea înainte ca vocea ei să se rostească prin legiuitele sale organe, trupele române staționate la fruntarie au primit ordin [de] a se retrage înlăuntrul țării ca astfel să se evite din parte-le orice conflict care ar putea să atragă rezbelul înlăuntrul țării. 338 bucureștii de altădată 30. „Știri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de s-ar ține, cată a treia parte a anului o ar petrece oamenii fără de lucru; ci mulțimei sărbătorilor i-au prescurtat Împărăția. Totuși și acum unii de unele sărbători care Biserica grecească nu le-au crezut a fi sărbători legiuite, nu se pot debarăsa. În Transilvania, unul dintre primele texte care reglementează problema sărbătorilor religioase românești și, eventual, evidențiază o atitudine În această chestiune este o hotărâre a sinodului Bisericii ortodoxe ardelene, Întrunit În 1627 sub păstorirea mitropolitului Dositei. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vor avea drept numai la valoarea acestor imobile”. În baza articolului 28: “Decorațiunile străine se vor purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Insignele, emblemele, medaliile, precum și uniformele de orice fel, nu pot fi create, nici atribuite, nici purtate fără legiuită încuviințare” . În privința drepturilor și libertăților fundamentale, Constituția din 1938 a constituit un regres. Astfel deși în general a fost păstrată structura vechii Constituții, puținele modificări sunt semnificative în identificarea doctrinei care a stat la baza elaborării documentului. Astfel prin formularea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile. ART. 28 Decorațiunile străine se vor purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Insignele, emblemele, medaliile, precum și uniformele de orice fel, nu pot fi create, nici atribuite, nici purtate fără legiuită încuviințare.
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
știu deja pe dinafară. E ca atunci când te uiți la începutul unui film preferat, numai că de data asta cei mai buni prieteni ai mei joacă rolurile principale. — Susan, iei tu în căsătorie pe acest bărbat, să fie soțul tău legiuit? Vicarul are sprâncene uriașe, ca niște tufe, pe care le ridică la fiecare întrebare, de parcă i-ar fi teamă ca nu cumva răspunsul să fie „nu“. — O să-l iubești, să-i porți de grijă, să-l respecți și să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
îmi privesc reflexia în oglinda veche din dormitor. — Eu, Becky, murmur solemn. Eu, Rebecca, te iau pe tine, Luke. Cuvintele astea arhicunoscute parcă te iau cu fiori pe șira spinării, nu-i așa? — Să-ți fiu... să-mi fii... soț legiuit. La bine, în bogăție... Mă opresc și mă încrunt, confuză. Parcă nu sună bine. Oricum, o să învăț cuvintele atunci, când se apropie momentul. Ideea e că jurămintele sunt ceea ce contează, nu altceva. Nu trebuie să sărim calul. E de ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și solemn prin decret public și consacrat printr-un număr legiuit de Episcopi, va lua pe drept locul Episcopului decedat. Nu este nici o îndoială că dispozițiile divine și judecata vor confirma ceea ce a fost îndeplinit într-o manieră atît de legiuită și reglementară de către Biserica lui Dumnezeu; aceste lucruri sînt stabilite de Conciliile Părinților și prin decretele Pontifilor Scaunului apostolic și sînt susținute încă de la început de Biserica lui Cristos." Ca dovadă a acestei doctrine vin cuvintele Sfîntului Ciprian, care într-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
față de ea. Nu e permis să cauți să te sustragi propriului tău destin: orice mică schimbare va deveni sursă de întâmplări teribile, așa cum se petrece în tragediile grecești. Potrivit acestei culturi, nu trebuie să te opui iubirii, atât în cazul legiuit, cât și în cazul contrar. Așadar, cu toată teama ce însoțește permanent faptul erotic, efectele lui nu pot fi în nici un fel evitate. E o lege atroce cea care pune în mișcare Erosul. Cine o încalcă va fi pedepsit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
glo rioasa lui școlaritate, cu Înfățișarea lui de moșneguț pipernicit, glasul În surdină, privirile obosite de miop, alergând toată ziu lica prin zloată și prin tramvaie spre cele trei-patru licee unde-și avea „orele“ de profesor, blestematele ore peste cele legiuite, ca să-și poată ține familia; iar pe altul dintre cei pomeniți mai sus Îl pot oferi și azi ca sperietoare părinților puși cu anasâna pe Învățătura copiilor, fiindcă locuiește În același bloc cu mine, ca o epavă umană, la fel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
O să-ți povestesc. Ca să știi, ca să te păzești... E o istorie lungă. Totul a început de la Alexandru Voievod, că bun a fost, dar și iubăreț din cale-afară... "Năravul Mușatinilor", zâmbește el vinovat. Și a odrăslit Bunul, a odrăslit la prunci legiuiți și din flori, cu nemiluita. Tată bun, pe toți i-a însemnat cu fierul, erau cum s-ar zice "os domnesc". Și cum s-a săvârșit bătrânul, s-au năpustit cele vlăstare arse de patima puterii și s-au bulucit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
diavolul s-a răzvrătit împotriva Sultanului Lumii care cere ascultare și care a aprins grozava mânie de răzbunare a Padișahului, că..." Știm, "Ghiaure spurcat"! Sari peste amenințări. Ce pohtește Luminăția sa? Tocmeală de pace! Tăutu caută, caută: Pohtește... pohtește: "Haraciul legiuit, pe care tu..." și Tăutu se oprește. Cetește! Tăutu cetește în bătaie de joc: "...Haraciul, pe care tu, Ghiaur afurisit al Moldovei, ai avut obrăznicia, socotindu-te neatârnat -, să nu-l plătești de trei ani! Drept pentru care să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Biserica n-are nici un amestec aici. și Dumnezeu cu atât mai puțin. La mijloc sunt interese și ambiții care nu-ți sunt străine. și trebuie să recunoști că ai trăit În păcat cu monarhul nostru, care și-a părăsit căsătoria legiuită. Deși, acum că te văd, parcă-l Înțeleg, a adăugat bătrânul prelat, care, pe lângă multe alte calități, avea și umor din plin. Bertranda a născut În aceeași noapte. Nici nu-i de mirare, după toate greutățile prin care trecuse. O
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sihastrului mi-e mult mai prețioasă decât toate coroanele din lume. Nu vreau să devin rege, să lupt cu fratele meu pentru coroană. Te rog să mă Înțelegi, tată. El s-a născut pentru a fi rege, dintr-o căsătorie legiuită, și a fost crescut În acest scop. Decât un rege rău, mai bine un negustor respectat. De aceea să nu mai vorbim niciodată despre drepturile mele și despre tron, pe care nu am nici o În dreptățire să urc. La alt
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
împlinească douăzeci de ani. În 1735, însă, la vârsta de doisprezece ani, complet lipsit de ocrotitor și având drept unic reper cei câțiva ani de școală elementară din Poltava, Petru Velicikovski se află în situația de a fi desemnat moștenitor legiuit al postului de protopop din Poltava. Drumul spre altarul catedralei nu putea însă trece decât prin școală. Și astfel, la dorința arzătoare a mamei sale, prin cererea scrisă a polcovnicului Poltavei, Vasili Vasilievici Kociubei (nașul lui Petru) și cu binecuvântarea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile de arătură s-au apucat de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adică la Sf. Gheorghe și Sf. Dimitrie a fiecărui an; Pentru îndeplinirea acestor dispoziții, făcute mai sus, rămân însărcinați soția mea și fiul nostru Dimitrie, ca unul ce este venit în vârstă legitimă, și care în unire cu maica lui, legiuita mea soție, vor fi dreptate a stărui, a dispoza și a sprijini toate interesele și toate dreptățile privitoare pe care cum s-au zis mai sus, după cum și însuși vor găsi de cuviință și priinți pentru drejarea, administrarea și dipozarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neatârnării de fapt” și aceea „a unei supuneri cinstite și cruțătoare față de turci” (N. Iorga), adică în acel interval ce interesează paginile de față. Avea importanță - zise Iorga -, în alegerea partenerilor, condiția soților, după cum aceștia „erau domni în scaun, domni legiuiți sau fii ai unor stăpânitori ori numai niște tineri copii din flori, cari nu știau dacă vor ajunge să domnească și ei vreodată. Fără îndoială că aceștia din urmă se însurau mai rău decât cei dintâi, domnii sau fiii din
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sasul (Voievodul care avea să fie ucis la Lvov, în 1582) - Ecaterina, o săsoaică din Brașov (cronicarii țin minte că Iancu era „sas” și „luteran”), pe care Petru Rareș (și el tată al multor copii, făcuți cu cele două soții legiuite - Maria și Elena Brancovici, cu săsoaica Ecaterina și cu încă o iubită - Maria, Ana, Stana, Maria, Bogdan, Chiajna, Ion, Iliaș, Ștefan, Constantin, Ruxandra, Iancu Sasul, Bogdan-Constantin, Eufrosina și încă un fiu și o fiică, cu nume neștiute) a cunoscut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin târg - el, boierul, avea privilegiul de a-și face singur dreptate - până la „grosul” de unde abia ieșise. Cade și acuza cum că Dumitrache ar fi tatăl copiilor Tudorei. Cronologia venirii lor pe lume îi arată a fi făcuți cu soțul legiuit. Și totuși Tudora ajunge din nou la închisoarea ispravnicilor, iar bunurile ei rămân confiscate. Soluțiile ar fi fost eliberarea, confiscarea averii sau surghiunul, dar mitropolitul nu se decide. Se amestecă și Manolache, fratele Tudorei, care se declară preocupat (într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]