27,810 matches
-
care a cauzat vătămarea integrității corporale, morale sau a oricărui interes părții adverse, nu pot fi obligate să accepte medierea, operând autonomia de voință a acestora. De fapt, acest principiu operează în cazul tuturor conflictelor, indiferent de natura lor, însă, legiuitorul a ținut să facă precizarea de mai sus din mai multe considerente, dar în primul rând datorită periculozității ridicate a conflictelor care privesc cauzele penale. Putem conchide că părțile au un drept de dispoziție și de autonomie în materie de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
categorie de mediator. Ea se limitează doar la noțiunea de mediator, în general, și prevede condițiile în care se formează și se autorizează un mediator. Pe de altă parte, pe baza prevederilor art. 55, alin. 1, se poate spune că legiuitorul a suplinit mediatorii bancari cu specialiști din orice domeniu la care, cu acordul părților, se poate apela ori de câte ori apar situații dificile în rezolvarea conflictului ce a fost dedus medierii, fie el și de natură bancară, sau atunci când apar aspecte controversate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
unor drepturi”, „În cazul În care determinarea la Începerea sau continuarea practicării prostituției s a realizat prin constrângere, pedeapsa este Închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Infracțiunea de obicei reprezintă o infracțiune unică, creată de legiuitor, dintr-o pluralitate de acte de același fel, ce corespund prin trăsăturile lor faptei incriminate, dar care nu pot constitui o infracțiune decât dacă se săvârșesc Într-o succesiune de acte repetate de așa natură Încât să denote obișnuința făptuitorului
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prostituția ca o boală socială și deci controlul ei trebue să cadă În sarcina organelor sanitare. Acestea să o controleze, să o aprecieze și să dispună măsurile, pe care le crede necesare. Nu credem că motivele, care au făcut pe legiuitorul din 1930, să scoată prostituția de sub controlul polițienesc, au dispărut. 3. Legea din 1930 a dat posibilitatea ca prostituata să poată fi depistată mai ușor. Dovada am făcut-o prin numărul mare de prostituate, care au fost Înscrise. 4. Sexul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Tineretul, fără să fi ajuns ca să i se acopere regiunile sexuale, dă târcoale localurilor de prostituție. Altă dată am prezentat dovezi ample, În această chestie, prin numărul destul de ridicat al elevilor care au dobândit boli venerice (loc. cit. pag. 21ă. Legiuitorul prevăzător dacă voia să nu vorbească de bordel, trebuia să interzică prostituatei de a fi vizitată de puberi. Prostituția clandestină. Faptul e destul de cunoscut: legea din 1930 nu precizează nimic asupra acestei probleme. Prostituția clandestină e o plagă socială, care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Ministerului Sănătății, prin Înmulțirea boalelor venerice, pe care oficialitatea trebuie să le trateze gratuit și aruncă un oprobiu asupra organelor sanita re, care sunt făcute răspunzătoare de contaminările ce se produc. Deschide drumul prostituției oficiale și favorizează Îndemnul la prostituție. Legiuitorul din 1930 și 1932 n-a observat că aici, Îndemnul la prostituției oferă cel mai larg câmp de activitate și nu se menționează nici un cuvânt de vrâsta la care o tânără se poate Înregimenta Între prostituate. A trebuit ca această
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nu se facă apel la inițiativa particulară, diferite societăți, etc. ci să rămână o problemă, dirijată de oficialitate. Principiile unei legi a prostituției. Am anunțat mai sus principiile unei legi a prostituției. În afară de toate aspectele sub care se prezintă viciu, legiuitorul trebuie să urmărească un corectiv al sfidărei moralei publice și anume: Pe de o parte să Înfrângă pe beneficiari i prostituției, pe de alta să Îndepărteze factorii favorizanți ai prostituției, În ceea ce privește „beneficiarii prostituției”: În fiecare oraș, În general nu există
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lucruri trebuiau vărsate în profitul instituțiilor de binefacere. O reacție mai adecvată a constituit-o Condica de drept penal și procedură penală, intrată în vigoare în 1852 în Muntenia, sub domnia lui Barbu Știrbei. Observăm în lectura acestui text că legiuitorul a folosit expresia „funcționar public”. Dintre caracteristicile reglementării cuprinse în acest Cod relevăm: stabilirea destituirii din funcție ca o pedeapsă principală, pedepsirea corupției active (darea de mită) în mod expres, pedepsirea severă a mituitului în comparație cu mituitorul. Legiuirile ulterioare, căutând să
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
apoi prin Legea din 1874 în ce privește sancțiunea<footnote Teodorescu, I. (1929), Curs de drept penal și procedură, litografiat, București, p. 187. footnote> . În același timp, Codul a incriminat separat traficul de influență, această dispoziție fiind considerată ca o inovație a legiuitorului de atunci. Evident, Codul penal din 1865 cuprinde o reglementare modernă a corupției pasive, conține un sistem de norme unitare, riguros stabilite, prevede pedepse determinate și echilibrate, introduce mai multă precizie în expresie, incriminează și acceptarea promisiunii. El renunță la
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ce trebuie avut În vedere la egalitatea dintre aceste două categorii este instituirea salariului minim garantat. Prin garantarea salariului minim pentru munca depusă statul a intervenit concret În ceea ce privește protejarea intereselor angajaților. În replică pentru a proteja interesele sau existența angajatorilor, legiuitorul le-a permis capacitatea de a disponibiliza, În situații bine stabilite, angajați. 4.6. Libertatea profesională Constituția României consacră acest principiu În art. 41, conform căruia dreptul la muncă nu poate fi Îngrădit, iar alegerea profesiei și a locului de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
locuri de muncă, iar Împrumuturile și subvențiile statului pot prelungi viața agenților economici, dar rar aceștia pot supraviețui fără o reducere a efectivelor de salariați. 1.3. Crearea de locuri de muncă În Întreprinderile private Aceste realizări au inspirat, credem, legiuitorul român, atunci când a elaborat Legea nr. 133/1999, abrogată prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea Înființării și dezvoltării Întreprinderilor mici și mijlocii. Potrivit dispozițiilor acestui act normativ, Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de un cadru favorabil Înființării si dezvoltării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și pregătirea profesională. Lipsa acordului părinților sau al reprezentanților legali atrage după sine nulitatea absolută a contractului de ucenicie (art. 5 alin. 2). Având În vedere vârsta maximă până la care o persoană poate fi ucenic - 25 de ani - rezultă că legiuitorul a reglementat contractul de ucenicie la locul de muncă ca un instrument juridic necesar formării profesionale a tinerilor. Pot fi Încadrați În muncă, În calitate de ucenici, nu numai cetățenii români, ci și: a) cetățenii străini, precum și apatrizii care au obținut autorizație
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
două subiecte, rezultat al transferului, cesionarul - angajator va dispune de toate drepturile și obligațiile avute de cedent. La rândul său, salariatul Își va exercita drepturile avute potrivit contractului său de muncă, dar va fi ținut și de obligațiile anterioare transferului. Legiuitorul dispune că transferul Întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă de către cedent ori de către cesionar (art. 169 alin. 3 din Codul muncii; art. 7 din Legea nr. 67/2006
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ramură sau la nivel național, apărute Între partenerii sociali. Aplanarea stărilor conflictuale constă În activitatea acestui organ de a stărui numai prin dialog cu părțile În cauză, să ajungă la Înțelegere care să asigure climatul de stabilitate și pacea socială. Legiuitorul a avut În vedere numai aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel național pentru că la nivele de unitate, În caz de conflicte, soluționarea acestora se rezolvă numai prin mediere, bineînțeles după parcurgerea fazei obligatorii a realizării concilierii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă și În relațiile industriale. Rolul statului ca angajator este perceput ca fiind primordial În sectorul public al relațiilor de muncă. Statul intervine În relațiile de muncă În trei sectoare importante având rol: de angajator (În sectorul public); constituțional (ca legiuitor); de creare și orientare a relațiilor de muncă În instituție. Angajații publici reprezintă aproximativ o treime din lucrătorii țării. Anumite categorii de personal din aparatul central al statului cum ar fi internele, justiția și apărarea au anumite limitări și interdicții
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
optimiza utilizarea de fonduri: dezvoltarea legăturilor Între programe și proiecte cofinanțate de către diverse organisme, În strategia regională ce privește monitorizarea, coordonarea, evaluarea, controlul și comunicarea; completarea planurilor operaționale, asigurarea conexiunii și complementarității intervențiilor. De-a lungul a ultimilor cincisprezece ani, legiuitorul italian a intervenit În normele de reglementare a relațiilor de muncă alternativ făcând o reformă necesară pentru adaptarea la evoluția societății, a situației economice și ocupării forței de muncă. Odată cu adoptarea Decretului legislativ din 10 septembrie 2003, nr 276 și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și ocupării forței de muncă. Odată cu adoptarea Decretului legislativ din 10 septembrie 2003, nr 276 și punerea În aplicare a Legii nr 30 din 14 februarie 2003, Legea Biagi, a făcut un pas major de reformă a pieței muncii naționale. Legiuitorul din 2003 a luat o hotărâre importantă cu privire la reglementarea relațiilor de muncă, punerea În aplicare a obiectivului de la Lisabona de a crește sensibil rata ocupării forței de muncă regulate și oportunități de a avea acces la locurile de muncă. A
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă, un minim de zile de concediu pentru refacerea capacității de muncă a salariaților pe parcursul unui an de muncă sau un număr maxim de ore lucrate pe zi sau săptămână. Toate aceste reguli, ridicate la rang de norme prin voința legiuitorului român au ca scop protejarea salariaților dar și a angajatorilor, iar În final menținerea Într-un echilibru a raporturilor de muncă, guvernate de interesele contrare ale celor două subiecte din cadru acestor raporturi: salariat și angajator. Menținerea și garantarea raporturilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care elaborează norme juridice În domeniu. Statul stabilește momentul și situațiile În care trebuie să Înceapă și să se desfășoare negocierile colective. Aceste norme sunt imperative iar nerespectarea lor atrage sancționarea celor care nu le respectă. Tot prin norme juridice legiuitorul român, impune forma scrisă a contractului colectiv de muncă, dar și pentru diferite specii ale contractului individual de muncă (contractul individual de muncă pe perioadă determinată, munca cu timp parțial, munca prin agent de muncă temporar), unde forma scrisă este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la funcționarea pieței muncii, stau negociere dintre partenerii sociali și Încheierea contractelor de muncă (colective și/sau individuale), Într-o formă prestabilită, cel puțin În anumite părți (acontractul colectiv de muncă și partea legală a contractului individual de muncă), de către legiuitor ca reprezentant al statului. Am concluzionat că, confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a puterilor de stat: legislativă, juridică și executivă. Această implicare trebuie să aibă În atenție că prețul de echilibru dintre cererea și oferta
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Activitatea legislativă a statului, cu o directă influență asupra pieței forței de muncă, trece printr-o nouă etapă acum, când criza mondială sfidează toate regulile acestui tip de piață, și face ca mecanismele de funcționare ale acesteia să fie „paralizate”. Legiuitorul român, ca de altfel și legiuitorii din alte state, caută măsuri de evitare a blocării pieței muncii și apariția unor probleme sociale de masă. Măsuri interne legislative, ca interzicerea cumulului salariului cu pensia, În anumite situații, amânarea majorărilor salariale În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
directă influență asupra pieței forței de muncă, trece printr-o nouă etapă acum, când criza mondială sfidează toate regulile acestui tip de piață, și face ca mecanismele de funcționare ale acesteia să fie „paralizate”. Legiuitorul român, ca de altfel și legiuitorii din alte state, caută măsuri de evitare a blocării pieței muncii și apariția unor probleme sociale de masă. Măsuri interne legislative, ca interzicerea cumulului salariului cu pensia, În anumite situații, amânarea majorărilor salariale În anumite domenii de activitate (ex: Învățământ
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sociale În țara noastră. g) În acest sens, statul român ar trebui să considere cetățenii români repatriați ca persoane ce intră În rândul celor defavorizate și pentru Încadrarea lor În muncă, angajatorii să beneficieze de anumite stimulente financiare. h) Tot legiuitorului român Îi revine sarcina ca să păstreze echilibrul pe piața forței de muncă din România, prin adoptarea unor acte normative care să limiteze importul de forță de muncă doar la cazurile la care cu adevărat se impune. Astfel, operatorii economici români
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
domenii. În concluzie, piața forței de muncă din România este caracterizată de un dezechilibru, oferta de forță de muncă fiind considerabil mai mare decât cererea. Această situație este influențată În mod direct de criza economică mondială. Pe de altă parte legiuitorul român impune obligația anunțării locurilor de muncă vacante, acestea fiind Înregistrate și mediatizate prin afișare și prin mass-media. Se constată că această obligație este nerespectată de către unii agenți economici, ceea ce face ca transparența locurilor de muncă vacante să nu fie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
construcție nu și la teren, ceea ce este egal cu o superficie, se poate Înscrie ca atare În cartea funciară de către cel care are un drept de superfice pe terenul altuia. LIMITAREA FOLOSIRII APELOR Pentru asigurarea bunei vecinătăți Între proprietarii vecini, legiuitorul a stabilit unele reguli de limitare a dreptului de proprietate și cu privire la folosirea apelor. De la regula că; "proprietarul fondului inferior nu poate Împiedica curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior", Codul civil actual În vigoare face o derogare, prin
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]