1,564 matches
-
de oaie, ca copilul, crescînd mare, să aibă cinste cum are cinste masa în casa omului, să aibă noroc la oi, să aibă atîta noroc la toate cîtă lînă are oaia și să fie așa de norocos ca și ea. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi. Coadă Femeia să mănînce splină de animale, că-i cresc coadele. Cociorvă Femeia lehuză, trei zile după ce începe a ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste frunte cu o bucată de fier, ca tot anul să-i fie capul tare ca fierul. Cînd înfașă moașa prima oară pe copil, îl încinge cu un lanț de fier, ca să fie tare ca fierul. Cînd o femeie e lehuză și vrea să iasă pe-afară din casă, atunci să aibă sub brîu ori în sîn o bucățică de fier, ca să nu se îmbol năvească, căci de fier fug toate relele și duhurile necurate. Duhurile necurate se sperie de fier
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băiat dă ac cu gămălie, iar aceea care are fată, unul cu urechi - și poartă acest schimb pînă se împlinesc patruzeci de zile. Aceasta face să nu le moară pruncii. După asfințitul soarelui, nu se scoate nici un lucru din odaia lehuzei, căci pierde laptele. Se crede că, dacă a vizitat pe o lehuză o femeie care pe acel timp menstruează, copilul lehuzei va căpăta rofii*. Femeia de care nu se atinge bărbat în cele șase săptămîni de lăuzie, cînd iese la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urechi - și poartă acest schimb pînă se împlinesc patruzeci de zile. Aceasta face să nu le moară pruncii. După asfințitul soarelui, nu se scoate nici un lucru din odaia lehuzei, căci pierde laptele. Se crede că, dacă a vizitat pe o lehuză o femeie care pe acel timp menstruează, copilul lehuzei va căpăta rofii*. Femeia de care nu se atinge bărbat în cele șase săptămîni de lăuzie, cînd iese la biserică se zice că se duce cu mielul în gură, iar dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de zile. Aceasta face să nu le moară pruncii. După asfințitul soarelui, nu se scoate nici un lucru din odaia lehuzei, căci pierde laptele. Se crede că, dacă a vizitat pe o lehuză o femeie care pe acel timp menstruează, copilul lehuzei va căpăta rofii*. Femeia de care nu se atinge bărbat în cele șase săptămîni de lăuzie, cînd iese la biserică se zice că se duce cu mielul în gură, iar dacă este atinsă, că se duce cățaua cu cățelul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se mai dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou născutul, se pune peste toate un fuior de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și nu se fac. Ca să-ți dea pomii bune roade, botează-i la Bobotează. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pămîntului se vor face bune. Cînd plouă la zilele mari, e anul rodos. Rofii La lehuză nu-i bine să meargă femeia cînd nu-i curată (în menstruație), căci copilul capă tă o boală de cap numită rofii sau rohii. Dacă femeia necurată a intrat în casa nou-născutului, trebuie să strîngă copilul de nas și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capă tă o boală de cap numită rofii sau rohii. Dacă femeia necurată a intrat în casa nou-născutului, trebuie să strîngă copilul de nas și să-i spuie că nu-i curată, și atunci de copil nu se prinde nimica. Lehuza pînă a treia zi să nu culce copilul cu ea în pat, căci va căpăta rofii, și cînd va fi mare, lumea se va întoarce cu dosul cătră dînsul precum se va fi întors și mă-sa prin somn. Rouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîna stîngă, nici să-i dea din țîța stîngă, ca să nu fie stîngaci. Cînd unei femei care alăptează vreun copil îi vine țîța și curge, se crede că copilul dorește țîță și trebuie să-i dea. Cînd pe patul unei lehuze s-ar pune o femeie care are copil de țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie stîngaci. Cînd unei femei care alăptează vreun copil îi vine țîța și curge, se crede că copilul dorește țîță și trebuie să-i dea. Cînd pe patul unei lehuze s-ar pune o femeie care are copil de țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înconjurat de flori uriașe m-am gândit uneori la moartea mea ca la un bărbat cu pielea neagră lucioasă în fața căruia aș dansa exact șapte ore întregi până mi-ar crăpa tălpile și buzele până s-ar scula din paturi lehuzele. tristețile transparentă ca o foiță de biblie pe care nu scrie nimic tristețea ta e o piele rece și iute o mângâi cu periuța de dinți ori cu unghiile tăiate în carne și dacă uneori sărut ochii tăi de la depărtare
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
formă de urați, în cantitate de 0,5-1 g/zi. Creatina, produs al metabolismului protidic aflat mai ales în fibrele rapide ale mușchilor striați, este eliminată prin urină până la pubertate, după care doar femeile prezintă creatinurie intermitentă (la gravide și lehuze eliminarea este continuă). Prin deshidratarea creatinei rezultă creatinina, ce este eliminată prin urină de către ambele sexe. Eliminarea urinară de creatinină se face independent de aportul alimentar de proteine, fiind un indice al catabolismului tisular și mai ales muscular. In mod
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cale oameni, au apucat de căpestre caii și i-au abătut într-o ogradă. Erau aprinși la obraz și aveau plăcere să cinstească pe drumeți și să-i ospăteze. Vitoria a trebuit să se supuie, să descalece, să intre la lehuză și să-i puie rodin sub pernă un coștei de bucățele de zahăr și pe fruntea creștinului celui nou o hîrtie de douăzeci de lei. S-a închinat cu paharul de băutură cătră nînași, a sărutat mîna preotului, ș-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
închis pe dinăuntru în apartamentul său. Tînărul Doctor citindu-i paginile e nemulțumit. „-Asta visezi tu?”-îl întreabă el. „-Cred că mai degrabă ai nevoie de un psihiatru.” „-Apare și psihiatrul” -îi răspunde tînărul V. fericit și sterp ca o lehuză. „-Ești și tu personajul meu!” Dar tresare imediat pentru că surprinde, ca o imagine suprapusă, chipul vulturului reptilian foarte aproape de sine, gata să-l înhațe pe cînd aici, în vitraliu, păsările își iau zborul pe traiectorii năucitoare, țipînd speriate. Dincolo de sticla
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
a încercat câteva clipe să se acopere din nou cu cearceaful alb, dar efortul era vizibil prea mare. Andrei Vlădescu s-a aplecat peste marginea patului și a acoperit-o. L-a învăluit o căldură stătută, ca de cuptor, de lehuză, de lenjerie neschimbată multă vreme. Privirile i-au înțepenit pe picioarele contrastând cu restul trupului, mici și incredibil de umflate, nu învelite în suluri de grăsime, ci pur și simplu umflate, diforme, cu pielea întinsă gata să plesnească, aproape plesnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai multe ore ale după-amiezii, sfâșiată de vaiete scrijelitoare, Nicanor auzi un behăit subțire, ca de mieluț, apoi mamă-sa, baba Maranda, mai aduse, la cazanul de pe pirostrii, o poală de Traista-păcurariului și de Coada-racului (ca prăpădirea de sânge a lehuzei să scadă și să se aline!). Nicanor nici nu tresări, auzind glăsciorul mititel și firav, ci făcu numai: e-te-te, bre! pe când moașa Kalia, deschizând fereastra, zvoni în ograda largă a Panțârilor: Haoleo! Stai s-o descânt, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite În această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Înainte de venirea pe lume a copilului, cuprinde elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese În lume; să-i facă prima baie, purificându-l; să spele și să purifice lehuza; să pregătească cele necesare pentru primirea ursitoarelor. Moașa face o serie de operații, din care o parte vor fi preluat de Biserică; Într-adevăr, la rândul lui, preotul vine 40 de zile după naștere să purifice copilul, lăuza, casa. La
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să fie curată, iubită și atrăgătoare ca busuiocul. De asemenea, la vârsta premaritală, visul, stimulat cu ,ajutorul busuiocului, este unul dintre canalele de obținere a informației despre ursit. În situația următoare, mamei i se oferă o posibilitate similară. Lângă patul lehuzei si al copilului se punea câta de busuioc, ca să viseze mama peste noapte. Încă și mai evidentă este semnificația busuiocului Într-o situație specifică basmului, recunoașterea calității eroului, dezvăluire căreia Îi urmează rezolvarea situației: la bucătărie el a pus degetul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite în această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea (Materiale publicate și comentate de Paul H. Stahl) cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]