159 matches
-
Ion Drăgușanu Codru Str. Ion Heliade Rădulescu Str. Ion Lemeny Bran Str. Ion Sassu Ducșoara Str. Ionel Teodoreanu Str. Iosif Șilimon Str. Irisului Str. Islaz Str. Iulius Romer Str. Izvorului Str. Lânii Str. Lanurilor Str. Laurian Someșan Str. Lebedei Str. Lemnarilor Str. Livezilor Str. Liviu Rebreanu Str. Lotusului Str. Lucacs Iren Str. Lucernei Str. Lujerului Str. Luminișului Str. Luncii Str. Lungă de la nr. 252 și 255 la final Str. Lungă de la nr. 66 și 67 la nr. 250 și 253 Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și C Str. Jijiei Str. Jiului Str. Juniorilor Str. Jupiter Str. Labirint Str. Lacului Str. Lalelelor Int. Lanului Str. Latină Str. Lăcăuți Ale. Lăcrămioarei inclusiv blocurile 9, și 12 Str. Lămîiței Str. Lăptari Str. Lăstunului Str. Leandrului Str. Lebedei Str. Lemnari Str. Leonard Doroftei (fosta Cricov) Ale. Levănțica blocurile 10, 11, 13 și bloc garsoniere S.C. UPETROM Ale. Libelulei blocurile 3, 4, 5 și 6 Str. Libertății blocurile 87, 88, 89, 91A Str. Licurici Str. Livezilor Str. Locomotivei Str. Logofăt Năsturel
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pța. Istria Str. Iuliu Podlipny (fosta Petrila) Str. Înfrățirii Str. Johann Heinrich Pestalozzi Str. Johann Nepomuk Preyer Str. Jokai Mor Str. Jorge Amado Str. Jules Verne Str. Jupiter Str. Lalelelor cu bl. E3, E4 (a, b), E5, Str. Lăptarilor Str. Lemnari Str. Levănțica Str. Lorena inclusiv blocurile: 2A, 2B, 2C, 2D, 2E, D11 (a, b) Str. Lucerna cu blocurile A99, A100 Str. Luduș Str. Lugojului Str. Luiggi Galvani Str. Luminița Botoc A19, A20, A21, A22, A23, A24, A24a, A25, A25a, A26
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Lămâiului - nr. 1 - 39 Str. Lămâiului - nr. 41 - capăt Str. Lămâiului - nr. 2 - capăt Str. Lăstărișului - nr. 2 - 24; 1 - 15 Str. Lăstărișului - nr. 26 - capăt; 17 - capăt Str. Lăutei Str. Leagănului Str. Leandrului Str. Lebedei Str. Lectorului Str. Lemnarilor Str. Leonida Varnali Str. Leordina Str. Limanului Str. Liniștei Str. Lipova Str. Lotru Str. Lt. Col. Răducu Dumitru Durbac (fosta Pojorata) Str. Luduș Str. Lugoj (fosta Turda) - nr. 2 - 92; 1-95 Str. Lugoj (fosta Turda) nr. 105, 130, 177 Int. Luncani
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat așezării dreptul de a ține târguri. Cu timpul localitatea a dobândit importanță comercială, fiind al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale lemnarilor, țesătorilor și sticlarilor (de aici toponimul Valea Glăjeriei). În 1600, după lupta de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără să reușească cucerirea Cetății Râșnov. Pastorul Paul și fiul său au fost uciși de mercenari. Mihai Viteazul a
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
în spațiul social rural ce ar putea si reprezentat schematic ca în figura nr 1. Fig 1. EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
ca CERNU avea 603 suflete. În 1970, densitatea medie era de 100-120 loc/ km2. Satul va avea în anul 1990 în jur de 425 de familii, cu un numar de 2-4-8-10 membrii în familie. Ocupații- cultivarea pământului, creșterea animalelor; meserii: lemnari, tâmplari, butnari, șoferi, croitori, sudori, comercianți, educatori, etc. Sursa : Gheorghe Bibiri.
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
Somușca a fost și este agricultura. Creșterea vitelor constituie o altă îndeletnicire importantă pentru locuitorii din zonă, aceștia mai practicînd și o serie de ocupații complementare cum ar fi: stupăritul, pomicultura, viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
și iepuri. Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor, amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De altfel, zidarii și lemnarii apar în Marin și în recensămintele de la finele secolului XIX. În ultimii ani, Marinul s-a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. În cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Romîniei și al I.P.S. Patriarh Nicodim, episcop Grigore Leu al Hușilor, protoereu Paul Potorac, paroh fiind preot Nicolae Lapteș, s-a restaurat acest lăcaș, fiind mutat aici de la locul din cimitir. S-au străduit la reconstrucția acestui lăcaș; Gheorghe Bodoc Lemnar, Anton Lazăr, Nicolae David și Salomeia Pester pictor care au restaurat SF. catapeteasmă cu străduială bănească și cu munca drept credincioșilor creștini din parohia Bereasa și a satelor Dănești, Tătărăni, Mircești,Rîșcani și Butucăria. Scris pentru veșnica pomenire în duminica
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
întemeierii exista în vecinătatea Hurezilor un schit, al cărui ctitor rămâne necunoscut. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale. Meșterii care creează această capodoperă, impulsionați de spiritul ctitorului "Constantin Brâncoveanu", sunt "Istrate lemnarul, Vucașin Caragea pietrarul" și "Manea vătaful zidarilor". Cei care au executat pictura, terminată la 30 septembrie 1694, au fost "Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim". Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu și familia
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de 16 m, tinda de 2,3 m, cu o lungime totală de 24 de m și lățimea de 7,7 m. Meșterii au fost lemnari locali. Lucrarea de pictură a durat între 1 iunie-14 septembrie 1975 și a fost executată de pictorul Ștefan Chioreanu din Leresti-Muscel, în stil neo-bizantin, tehnica "tempera". În anul 1897, sătenii din Barcani au achiziționat pentru biserică din sat 23 de
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Apahida), 2 reformate (Pata, Bodrog) , una greco-catolică (la Apahida, retrocedată în 2003 de către BOR)si o "Sala a Regatului" a Martorilor lui Iehova. Biserica românească de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în anul 1806 de meșterul lemnar Ghiran Ioan din Nadiș și pictată în 1808 de Ioan Pop din Unguraș, azi Românași, județul Sălaj.
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
vetre de spiritualitate și cultură, au mai toate o bisericuță de lemn la începutul destinului lor. Această întâietate a lemnului în arhitectura noastră sacrală se datorează atât bogăției naturale, în codrii altădată nesfârșiți, cât și unei puternice tradiții în arta lemnarilor. Odată cu închegarea structurilor statale, în evul mediu, arhitectura de zid a concurat și înlocuit progresiv pe cea de lemn. În Țara Românească și Moldova a avut loc mai întâi prin ctitorii domnești și boierești, continuate mai târziu și de cele
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
în anul 6873 (1364), indictionul 3, veșnica lui pomenire." Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Țara Românească. Existența unui mare număr de meșteșugari (olari, șubari, blănari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari, morari, măcelari) organizați în bresle și grupați în cartiere distincte, și situarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania, au făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern și extern al Țării Românești. Astfel, Sebastian Münster, în
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
și mazili. Orașul avea 2 preoți, biserica a fost construită în anul 1785, alături de alta veche. Sat mare și frumos, în anul 1870 aici erau 596 gospodării, 1840 bărbați și 1110 femei. Gospodarii țineau prisăci, vii și livezi frumoase, erau lemnari, tâmplari vestiți. La 6 ianuarie 1873 zemstva județeană trimite la Strășeni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Feodor Constantinovichi Scordeli. La 1 iulie 1877 satul avea o bibliotecă sătească, iar în anul 1910 avea 2 școli și o biserică
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
versantul sudic al Munților Gutâi, pe malul opus al văii fiind satul Șurdești. Este menționat documentar pentru prima dată în 1583, drept una dintre localitățile din urbariul Cetății Chioar. La data construirii bisericii, comunitatea număra doar 200 de suflete. Buni lemnari, cunoscuți fiind pentru frumoasele lăzi de zestre cu care au împânzit ținutul, locuitorii încep în anul 1796 edificarea unei noi biserici care să înlocuiască vechiul lăcaș de cult. La 12 noiembrie 1811, spre bucuria celor 49 de familii-ctitor, are loc
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit-o lemnarul Pavel Andrei, din Oravița, iar, icoanele le-au donat Mihai Moalarul, cantor din Oravița, peștera a fost lărgită la intrare de un zidar. S-au așezat crucea și două icoane, preotul local Nedici, nu le-a sfințit, de teama stăpânirii
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
vizitau aceste locuri.” După descoperirea peșterii, - după cum aflăm din lucrarea lui Vasile Vărădean - care a avut loc în 1859, un miner ocnar din Oravița a lărgit peștera, dându-i astfel o formă potrivită pentru oficierea slujbelor religioase. Un alt credincios, lemnar de meserie, i-a fixat deasupra o cruce din lemn, iar pictorul Mihail Popovici a pictat câteva icoane pentru altar. De aici încolo, credincioșii din împrejurimi au început a urca apentru a se ruga și închina în noua capelă. La
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
în acea vreme că o contribuție proprie a meșterului la actul de ctitorie. În acest caz elementul cozii de vioară, atât de neobișnuit, ar putea fi înțeles că un semn decorativ de distincție al meșterului Horea, o semnătură în limbajul lemnarilor rătăcitori.
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Nu se cunoaște meșterul constructor ai acestui splendid edificiu, el nu și-a dăltuit numele nicăieri. Prin tradiția orală ni s-a transmis amintirea unui singur cioplitor - Lupu Dolha - pe atunci cârstnic și clopotar. Dar răstocenii au fost întotdeauna buni lemnari; mulți trebuie să fi cioplit aici stejarii care au dat lăcașului suplețe și durabilitate, Așa se și explică definitivarea construcției într-un interval atât de scurt. Biserica a fost amplasată în mijlocul satului, pe o ridicătură din imediata apropiere a drumului
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
să existe, fapt pe care îl argumentează și conferențiarul Aurel Țintă. Crescând producția de fier, aramă, argint și aur se resimte lipsa de muncitori. Din nou vor fi aduși coloniști, dar de data aceasta din Oltenia și Muntenia. Aceștia erau lemnari, cărbunari și cărăuși. Băștinașii din Caraș se ocupau cu agricultura și cu creșterea vitelor. Înmulindu-se brațele de muncă și existând o oarecare diversificare a muncii, standardul de viață crește simțindu-se nevoia unui comerț intens cu care se vor ocupa
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
au schingiuit, au torturat, au fript și au tras în țeapă pe Babă Novac și pe preotul fl. 7 d. 50 s...ț Am plătit pentru Babă Novac și preotul, celor 2 calai fl. 3. Am plătit lui Luca aciul (lemnarul), pentru că a cioplit țeapă pentru Babă Novac fl. 2". Execuția a avut loc în prezența autorităților, nobililor și a generalului mercenar Gheorghe Bașta care urmărise execuția de la fereastra unei case din piață orașului punându-l apoi în țeapă pe Drumul
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
Brâncoveanu cât și Antioh Cantemir au primit firman de la sultan, prin care li se cerea să participe în foarte scurt timp în persoană la repararea și fortificarea cetății Bender. Voievodului român i se cerea să pună la dispoziție 200 de lemnari, 100 de zidari, 2.000 de salahori și 350 de care. Deși a trimis toți meșterii, a făcut tot posibilul să fie scutit de a se prezenta în persoană, ceea ce l-a costat 30 de pungi. În primăvara anului următor
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]