158 matches
-
de ciorbă, doi păstârnaci și-un colț de pâine pe zi. Adevărul e că noi, militarii, învățați cu greul pe front am rezistat mai bine decât civilii, intelectualii, care erau firavi”. După închisoare, Cavalerul Ordinului Mihai Viteazul s-a angajat... lemnar, apoi dulgher la Trustul de Construcții Timișoara, în fine casier, post din care în 1968 s-a pensionat. Și abia atunci începe/reîncepe o preafrumoasă poveste despre pasiune... Cavaleria în pantaloni scurți „Am mers călare de la Prut la Stalingrad și
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
sistem rutier mediu. În anul precedent, Primăria municipiului Timișoara a executat lucrări prin această metodă în majoritatea zonelor periferice din oraș: Ciarda Roșie (str. Humulești, Petrila, Urseni), Ronaț (str. Banu Severinului, Radu de la Afumați, Xenopol), Ghiroda (str. Mătrăgunei, Cărăbușului, Spartachiadei, Lemnari, Cocostârcului, Caprei), Freidorf (str. Paganini, Bacalbașa), iar în acest an au fost abordate lucrări de întreținere prin stabilizare și așternerea unui covor asfaltic pe str. Plugarilor, Popovici Bănățeanu, Vistula etc. L. S. Program l La „COLTERM” Purtătoarea de cuvânt a
Agenda2005-39-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284232_a_285561]
-
afli, emoțiile unei reușite sunt aceleași. Potrivit jurnalistei, Să Sartiglia nu este tocmai un festival folcloric, ci mai mult un fel de ritual al bărbăției, unde două bresle, cea a fermierilor respectiv agricultori și crescători de animale și cea a lemnarilor, se întrec în curse de acrobație călare. Prima probă constă într-un galop nebun în care, cavaleri aleși de șeful fiecărei bresle, se numește Șu Componidoru, trebuie sa nimerească o stea cu un diametru interior de aproximativ 15 cm. Pentru
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
o schiță de casă alpină și un plan. Geograful fiind foarte mulțumit, Ioanide făcu un calcul în metri cubi de piatră și de lemn, adăugând manopera. Știa totul pe degete, pentru că avea în acele locuri furnizori și meșteri pietrari și lemnari. Suma totală aproximativă, la care s-ar fi adăugat onorarul arhitectului și al constructorului, păru lui Conțescu surprinzător de rezonabilă. Ioanide îl asigură că onorarul său nu era de natură să-l preocupe, că și-l va fixa însuși cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
va uita." $24 1. Domnul mi-a arătat două coșuri cu smochine, puse înaintea Templului Domnului, după ce Nebucadnețar, împăratul Babilonului, strămutase din Ierusalim și dusese în Babilon pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, pe căpeteniile lui Iuda, pe lemnari și fierari. 2. Unul din coșuri avea smochine foarte bune, ca smochinele care se coc întîi, iar celălalt coș avea smochine foarte rele, care nu se puteau mînca de rele ce erau. 3. Domnul mi-a zis: "Ce vezi, Ieremio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
trimis-o proorocul Ieremia, din Ierusalim, către rămășița bătrînilor din robie, preoților, proorocilor, și întregului popor, pe care-i dusese în robie Nebucadnețar, din Ierusalim la Babilon, 2. după ce împăratul Ieconia, împărăteasa, famenii dregători, căpeteniile lui Iuda și ale Ierusalimului, lemnarii și fierarii au părăsit Ierusalimul. 3. Le-a trimis-o prin Eleasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, trimiși la Babilon de Zedechia, împăratul lui Iuda, la Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Ea cuprindea următoarele: 4. "Așa vorbește Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
fi făcând, dezbracă-ți trenciul, fă-te comodă. În cameră era aceeași neschimbată atmosferă, atât de plăcută pentru ea care fusese în ultimul timp târâtă prin zeci de interioare și-și lăsase casa în mâinile Sidoniei, să fie devastată de lemnari, de zidari, fără a mai avea posibilitatea de a-și recunoaște vechea ambianță, de-a se mai simți "ca acasă". Aici toate erau la fel, ce reconfortant, cărțile vrăfuite pe biroul lui Alexe, cu nenumărate semne făcute cu ajutorul scobitorilor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cel dintîi și Același pînă în cele din urmă veacuri. 5. Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pămîntului tremură: se apropie și vin. 6. Se ajută unul pe altul și fiecare zice fratelui său: "Fii cu inimă!" 7. Lemnarul îmbărbătează pe argintar, cel ce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicînd despre îmbinare: Este bună!" și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine." 8. Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove pe care te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
o secure, lucrează cu cărbuni, și o fățuiește și-i dă un chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13. Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rindea, și-i înseamnă mărimea cu compasul, face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă. 14. Își taie cedri, goruni și stejari, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
garnițe cu două funduri. Deasupra era petrolul, iar în fund spirtul, romul sau coniacul. Geamgiii: Punătorii de geamuri aveau cutiile lor măsluite. În peretele de jos era practicată o deschizătură în care era introdus un tub de tinichea conținând spirt. Lemnarii: Căruțele cu lemne de la pădure treceau bariera încărcate ca de obicei. Dar printre aceste lemne ereau câteva trunchiuri mai groase, scobite în tot lungul lor, iar înăuntru iarăși tuburi de tinichea cu spirt. înmormântările: Un convoi mortuar trecea bariera către
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cele care încă mai pot stârni și azi hazul. Uite, spune celor de față, îmi aduc aminte de una pe care am făcut-o pe când aveam vreo șapte ani. Mama mi-a spus: - Măi băiete, du-te și adă de la lemnar vreun lemn de pus pe foc, în plită. M-am dus la lemnar și am luat o despicătură de lemn și am pus-o în fața plitei de la bucătărie. Mama când a venit să pună lemne pe foc a găsit doar
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
față, îmi aduc aminte de una pe care am făcut-o pe când aveam vreo șapte ani. Mama mi-a spus: - Măi băiete, du-te și adă de la lemnar vreun lemn de pus pe foc, în plită. M-am dus la lemnar și am luat o despicătură de lemn și am pus-o în fața plitei de la bucătărie. Mama când a venit să pună lemne pe foc a găsit doar despicătura adusă de mine. - Măi băiete, a strigat la mine! Ți-am spus
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii migălos realizate, cu înțelesul lor religios. Constatăm, că, în secolul al XVII-lea a sporit numărul meșterilor pietrari, zugravi, iconari, argintari, lemnari și că, ei se grupează în bresle puternice și răspândesc meșteșugul lor în multe părți ale țării și ale lumii. Dacă facem o ierarhie a țărilor române unde sa dezoltat cel mai mult viața artistică, constatăm că Moldova este pe
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au găsit un săpător, au găsit un sfânt și o sfântă, au găsit un diavol, au găsit sfânta treime, au găsit soldați și militari de toate gradele, au găsit un scafandru și un patinator, au văzut niște santinele și un lemnar, au văzut un cizmar cu ochelari, au găsit un toboșar și un gornist, au găsit o bătrână cu palton și fular, au găsit un bătrân cu pipă, au găsit o veneră și un apolo, au găsit un domn cu joben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii se fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri , alții să duc într-alte părți”. Țăranii au răspus că ei nu sunt poslușnicii mănăstirii “ce sânt oameni de moșie și au moșiile sale”... Vodă însă i-a dat “rămași”, adică au pierdut în fața egumenului Leontie, urmând să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unor gospodari și se alegea cu ce găsea. Cercetările se mușamalizau, vizitele nocturne continuau din timp în timp, până când li s-a înfundat... într-o noapte ca de catran, pe la ora 2, îndoind drugii de fier de la locuința unui meșter lemnar din satul vecin, s-a trezit cu o ploaie de alice slobozite cu groază de soția meșterului... A urmat un vaiet reținut, niște umbre din fața ferestrei s-au mistuit în întunericul de nepătruns și duși au fost... Lumea șoptea cu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei meșteri sau calfe, lucrează la comandă, dar mai ales pentru piață. În documentele din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei meșteri sau calfe, lucrează la comandă, dar mai ales pentru piață. În documentele din acea epocă îi întâlnim angajați la lucrări de construcție a drumurilor, a podurilor, a caselor etc, în orașe sau în sate. Forma de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii evrei și fără supușii străini). Un centru cunoscut și apreciat al meșteșugului în lemn era târgul Piatra Neamț, unde lucrau 77 lemnari. Lemnarii, fie ei meșteri sau calfe, lucrează la comandă, dar mai ales pentru piață. În documentele din acea epocă îi întâlnim angajați la lucrări de construcție a drumurilor, a podurilor, a caselor etc, în orașe sau în sate. Forma de producție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
brânza oilor nu era de calitate inferioară celei italiene sau elvețiene, meșterilor indigeni le lipsea „ghibăcia și meșteșugul fabricanților”. Alături de meșteșugul alimentar, meșteșugul în lemn se bucura de o foarte mare răspândire în Moldova. Fiecare moșie, fiecare sat, își aveau lemnarii lor care lucrau în primul rând pentru nevoile proprietarilor funciari și pentru nevoile unui număr limitat de locuitori. Producția de cherestea destinată pieții interne și externe își avea baza în puternice centre meșteșugărești, situate în regiunea de munte sau în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era meșteșugul în lemn, în restul mediului sătesc meșteșugarul era înainte de toate un țăran clăcaș agricultor. El profesa meseria de lemnar numai după ce achita obligațiile și datoriile față de proprietar sau după ce termina muncile agricole la propriul său pământ. Ion Ionescu de la Brad scria în 1866 că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a carelor, și aceasta în timpul cel pierdut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au plătit fierarului... lei pentru lucru”, ceea ce înseamnă că unii fierari lucrau în aceleași condiții ca și lemnarii de exemplu, care se angajau cu munca dintr-un loc în altul cum am arătat mai sus. Unii dintre ei, adunând o oarecare sumă de bani, deschideau un atelier sau luau în arendă o instalație industrială, ca de pildă un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei, cheltuită pentru tăierea a 397 de vaci, dar nu avem certitudinea că mențiunea se referă la întregul an. În zalhana munceau la 1850 lucrători, împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În acel an au fost remunerați bănește nouă casapi, nouă elcii, zece pastramagii, 22 ciorbegii, șase gropari, șase ciolănari, doi sărari, doi bedeli, un teghelgiu și alți angajați vremelnic. Mai bine plătiți sunt casapii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]