141 matches
-
Rieni, Sălacea, Sâmbăta, Sântandrei, Șoimi, Țețchea, Uileacu de Beiuș. BISTRIȚA- Municipii Bistrița NĂSĂUD Orașe Beclean Comune Budacu de Jos, Cetate, Dumitra, Galații Bistriței, Livezile, Mărișelu, Milaș, Șieu-Măgheruș, Șieu-Odorhei, Teaca. BOTOȘANI Municipii Botoșani, Dorohoi Comune Bălușeni, Brăești, Bucecea, Corni, Curtești, Frumușica, Leorda, Mihai Eminescu, Mitoc, Ripiceni, Văculești, Vârfu Câmpului, Vlădeni. BRAȘOV Municipii Brașov, Făgăraș Orașe Codlea, Râșnov, Rupea, Săcele, Zărnești Comune Beclean, Bod, Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moieciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Concești 5. Mileanca 2. Coțușca 6. Păltiniș 3. Havîrna 7. Rădăuți-Prut 4. Hudești 8. Suharău 9. Viișoara 3. JUDECĂTORIA DOROHOI cu sediul în orașul Dorohoi ORAȘE 1. Dorohoi COMUNE 1. Brăești 8. Hilișeu-Horia 2. Broșcăuți 9. Ibănești 3. Cordăreni 10. Leorda 4. Corlățeni 11. Mihăileni 5. Cristinești 12. Pomîrla 6. Dresca 13. Șendriceni 7. George Enescu 14. Văculești 15. Vîrfu Cîmpului 4. JUDECĂTORIA SĂVENI cu sediul în orașul Săveni ORAȘE 1. Săveni COMUNE 1. Avrămeni 8. Mihălășeni 2. Dîngeni 9. Mitoc
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Comănești, având 3920 de locuitori în satele Comănești, Lăloaia, Lunca de Jos, Podeiu, Padinele și Șupanu, după ce satele Asău și Lunca-Asău s-au separat pentru a forma comuna Asău. În 1931, comunei Comănești i s-au alipit și satele Gloduri, Leorda, Șipoteni și Vermești ale fostei comune Văsâești, desființată. În 1950, comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Vermești), Podina (comasat cu Podei), Lăloaia, Leorda, Lunca, Șupan, Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comănești), în vreme ce satul Sub Lăloaia din comuna Asău a fost transferat orașului Comănești, apoi desființat și comasat cu localitatea Comănești. În Comănești se află , datând din secolul al XIX-lea (ansamblu format din
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
aici 16 fierăstraie de apă, 14 fabrici de petrol, o fabrică de cherestea cu aburi, două școli mixte (la Lucăcești și Valea Arinilor) și cinci biserici (una în fiecare sat cu excepția satului Gârlele). Comuna Văsâești avea în compunere satele Văsâești, Leorda, Vermești, Urminișu (Hângani) și Șipoteni, având în total 1911 locuitori; aici erau o școală mixtă deschisă în 1885 la Văsâești și patru biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează trecerea comunei Moinești în rândul comunelor urbane, având
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Găzăriei, Lucăcești, Tazlău de Sus, Valea Arinilor și Bolătău (după speararea satului Asău pentru a forma o comună de sine stătătoare), sate ce aveau o populație totală de 3580 de locuitori. Comuna Văsâești avea 3414 locuitori în satele Glodurile, Hângani, Leorda, Șipoteni, Văsâești și Vermești. În 1931, comuna Văsâești fusese desființată, fiind împărțită între comuna Comănești (satele Glodurile, Vermești, Șipoteni și Leorda) și orașul Moinești (satele Hângani și Văsâești). În 1950, Moinești a devenit oraș raional, reședință a raionului Moinești din
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
sate ce aveau o populație totală de 3580 de locuitori. Comuna Văsâești avea 3414 locuitori în satele Glodurile, Hângani, Leorda, Șipoteni, Văsâești și Vermești. În 1931, comuna Văsâești fusese desființată, fiind împărțită între comuna Comănești (satele Glodurile, Vermești, Șipoteni și Leorda) și orașul Moinești (satele Hângani și Văsâești). În 1950, Moinești a devenit oraș raional, reședință a raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1964, comuna Lucăcești a fost desființată și ea, orașului Moinești revenindu-i satul de reședință al acesteia. În
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Roma, la est sud-est teritoriul administrativ al municipiului Botoșani, la sud sud-est teritoriul administrativ al comunei Curtești, la vest sud-vst teritoriul administrativ al comunei Vlădeni, la vest teritoriul administrativ al comunei Bucecea, iar la nord nord-vest teritoriul administrativ al comunei Leorda. Teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu, din punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
colecția Muzeului Județean Botoșani. In lucrarea "Așezări din Moldova (de la paleolitic și până în secolul al XVIII-lea)", apărută la București în anul 1970, autorii N. Zaharia, M. Petrescu Dâmbovița și Em. Zaharia citează existența la jumătatea distanței dintre Bucecea și Leorda a unei necropole feudale cu morminte conținând monede și obiecte de podoabă. S-au mai găsit în același loc schelete, obiecte de podoabă și 13 monede vechi de argint. Izvoarele scrise vorbesc despre așezare încă din secolul al XVI-lea
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
Aristotel Ivașcu și Gheorghe Vlădeanu), susținuți de directorul Toader Jacotă, au mers pe ulițele satului, strângând semnături de la țărani sub pretextul înființării unei parohii în sat. Abia în decembrie 1999, Căminul de bătrâni cu handicap a fost transferat în comuna Leorda, într-un local nou amenajat prin grija mitropolitului Daniel Ciobotea. În prezent, Mănăstirea Agafton se află într-un amplu proces de restaurare. Peste drum de poarta de intrare în curtea mănăstirii se află o tabără de copii. Când a construit
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
(n. 4 mai 1875, Leorda, Bucovina - d. 7 December 1950, Cracovia) a fost un pictor și desenator polonez care a făcut parte din mișcarea Tânăra Polonie. Weiss s-a născut într-o familie de polonezi bucovineni formată din Stanisław Weiss și Maria Kopaczyńska. El a
Wojciech Weiss () [Corola-website/Science/330472_a_331801]
-
arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă. Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi. Mai cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariție, printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (face parte din familia orhideelor, se
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Mănăstirea de maici Leorda LeordaHramul Mănăstirii din Leorda a reunit din nou în lumina credinței sute de pelerini în comuna Pătrăuții de Sus, din nordul Bucovinei. Ctitorită prin efortul protopopului Vasile Covalciuc și prin dărnicia unor oameni generoși, Mănăstirea Leorda, cu cele trei locașuri
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
Mănăstirea de maici Leorda LeordaHramul Mănăstirii din Leorda a reunit din nou în lumina credinței sute de pelerini în comuna Pătrăuții de Sus, din nordul Bucovinei. Ctitorită prin efortul protopopului Vasile Covalciuc și prin dărnicia unor oameni generoși, Mănăstirea Leorda, cu cele trei locașuri de închinare - cu hramul
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
Mănăstirea de maici Leorda LeordaHramul Mănăstirii din Leorda a reunit din nou în lumina credinței sute de pelerini în comuna Pătrăuții de Sus, din nordul Bucovinei. Ctitorită prin efortul protopopului Vasile Covalciuc și prin dărnicia unor oameni generoși, Mănăstirea Leorda, cu cele trei locașuri de închinare - cu hramul „Sfintele Femei Mironosițe”, „Sfântul Mucenic Pantelimon”, „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” - este o oază de ortodoxie, unde credința își are rădăcina în arborele neamului românesc. Așezământul monahal se află sub ocrotirea Sfântului
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
Lazăr Comănescu, atât comunității românești din nordul Bucovinei, cât și prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăiește de mulți ani împreună”. Ascunsă parcă în platoșa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credința și nădejdea românilor. Biserica „Sfântul Gheorghe”, Storojineț Unul dintre cele mai importante așezăminte de cult pentru românii din Ucraina este Biserica „Sfântul Gheorghe”, din Storojineț. Aici, etnicii români se reunesc în jurul credinței
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]