395 matches
-
frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, / Că zău, m-oi preface / Azimioară-n vatră / Cu lacrimi udată, / Și de foc uscată, / De toți lepădată. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic vătrărel, / Frumos, subțirel / Și-n foc oi intra / De te-oi săruta / Și te-oi coperi, / De foc te-oi feri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
İon Ereu. La 1780, pe o evanghelie semnează logofătul Timofte din Lupoaia mențiunea ,, ca să se știe” ceea ce constituie o dovadă că În biserică, deși nu era sfințită se țineau slujbe religioase. În 1786 İacob Săvoiu, cumpără un triod de la popa Lăpădat și-l dă bisericii Lupoaia pentru trebuință. Mărășescu Elisabeta, Mărășescu Virgil, Monografia satului Lupoaia-Cătunele gorj, Anale Biserica Lupoaia. Dacă de la 1750 pînă la 1776, data Înființării bîlciului, nu s-a făcut mare lucru, după aceea tîrgul a avut un succes
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
al unui copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea de origine a familiei Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de Ion I.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
281; de asemenea, vezi și Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri, Institutul European , Iași, 1998, p. 25. 4 Idem, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 14. 8 Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, despre urmașii lui Onea Lăpădat se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și ei printre cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și ei printre cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea funcția de primar în sat, funcție pe care a deținut-o timp de douăzeci-treizeci de ani. Era caracterizat ca fiind „om aspru la mânie; știa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
antipod față de soțul ei, „o femeie care excela prin bunătate și blândețe”. Aceștia au avut trei băieți: Onea (1844-1878), Ion (18461938) și Nicolae (1848-1929). Onea, care și-a schimbat numele în Ion a fost tatăl fraților Lapedatu 6 . Spre deosebire de Onea Lăpădat, care a învățat carte, ceilalți doi frați au fost plugari în sat. Sursele menționează în legătură cu cei doi frați ai săi câteva date mai mult sau mai puțin relevante. Ion, descris ca fiind „un bărbat voinic și frumos” a fost însurat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
al unui copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea de origine a familiei Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de Ion I.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
281; de asemenea, vezi și Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri, Institutul European , Iași, 1998, p. 25. 4 Idem, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 14. 8 Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, despre urmașii lui Onea Lăpădat se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și ei printre cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și ei printre cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea funcția de primar în sat, funcție pe care a deținut-o timp de douăzeci-treizeci de ani. Era caracterizat ca fiind „om aspru la mânie; știa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
antipod față de soțul ei, „o femeie care excela prin bunătate și blândețe”. Aceștia au avut trei băieți: Onea (1844-1878), Ion (18461938) și Nicolae (1848-1929). Onea, care și-a schimbat numele în Ion a fost tatăl fraților Lapedatu 6 . Spre deosebire de Onea Lăpădat, care a învățat carte, ceilalți doi frați au fost plugari în sat. Sursele menționează în legătură cu cei doi frați ai săi câteva date mai mult sau mai puțin relevante. Ion, descris ca fiind „un bărbat voinic și frumos” a fost însurat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
celui mai lung poem din carte, Nunta câinilor, amestec bine dozat de himeric și cotidian tratat verist, de alegorie și confesiune denudată de artificii. În celelalte texte cu miză identitară, se mizează fie pe imagistica tare, de extracție expresionistă (fetușii lepădați pe fereastra apusului, copacul urlând sau scheunând ca un câine, strada ca un gât retezat,umbra neagră a soarelui, lățită peste un Iași aproape mortificat, "mormintele ridicându-se în picioare/ și sprijinindu-se de cârje"), fie pe reculul căutat nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]