178 matches
-
descrisă în încîntătorul tratat Psihologie și alchimie. Acest lucru iese cel mai clar în evidență în purificarea prin înghițire de la sfîrșitul capitolului 6. îVezi și DISNEY, DUMNEZEU și FREUD). Dar eroul, Lanark, dobîndește o dimensiune politică nejungiană, fiind înghițit de Leviatanul lui Hobbes. îVezi Hobbes) KAFKA FRANZ Cap. 39, Silueta din fereastră este din ultimul paragraf al Procesului. KELMAN, JIM Cap. 47. Comportamentul lui Dumnezeu și apologia lui este un Plagdif al povestirii Acid: în această fabrică din nordul Angliei, acidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
loc un dineu oficial în cinstea înalților oaspeți, la care au participat de asemenea reprezentanți ai societății civile. După o scurtă pauză, dragi telespectatori, veți afla cine este poeta care și-a lansat azi după-amiază, la librăria Noi, volumul intitulat Leviatanul. Aurora oprește sonorul. Nu știu cum suporți să te uiți la televizor, îi spune Paul Cantuniari. Eu l-am dat pe al meu. ─ Vroiam doar să văd cum a mers. Foarte bine, deci? ─ Strună. Hai să cinstim un pahar atunci, zice Aurora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cînd s-a produs o răsturnare politică de anvergură, cînd o altă înfățișare a ieșit la suprafață în cultură, doctrina și chipul acelei autorități au fost cuprinse și expuse într-un mit. Să ne gîndim la Hobbes și al său Leviatan, la Principele lui Machiavelli. "Ceea ce este fundamental în Principele, scria Gramsci, nu constă în dezvoltarea sistematică, ci în faptul că este o carte "vie", în care ideologia politică și știința politică fuzionează în forma dramatică a "mitului"475. Fiecare dintre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care contribuie la promovarea femeilor în politică, dar acționează și ca o „metodă coercitivă”, având în vedere că „dacă este o chestie impusă, trebuie și respectată”. Una dintre intervievate a declarat că adoptarea acestei măsuri este urmarea unei decizii a „Leviatanului european”, „pentru a fi la egalitate cu standardele europene, internaționale...”. Din interviuri a reieșit că O.F.-P.D. nu este numai o structură politizată, în care să se desfășoare activități cu componentă eminamente politică, ci reprezintă și un spațiu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
trei fiice (ce tâmpenie, de parcă dacă-ți moare un copil faci altul și gata, totul este reparat! Dumnezeiască aberație!). Și ca idioțenia să fie complet rotundă, Dumnezeu, ia ca martori ai puterii sale două animale ieșite din comun: behemotul și leviatanul, a căror descriere fantastică ocupă iar două pagini. Despre Satan, nu se mai amintește nici un cuvințel. Probabil că se retrăsese la reședința sa de vară, pentru a-și savura triumful. Ultimul capitol, al XLII-lea, ne povestește că Iov a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu le-a constituit singură, acestea fiind deja consacrate de către corpul social. Publicitatea hipermodernă apare mai mult ca o cutie de rezonanță decât ca un agent de transformare socială și culturală. Ea îl educa pe consumator, acum doar îl reflectă. Leviatanul publicitar este o iluzie ascunzând o putere care a încetat să mai inventeze noi moduri de trai. Firește, publicitatea caută să stimuleze dorința de consum, dar nu reușește acest lucru decât prin mularea pe tendințele epocii. Este adevărat, mărcile sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
află în centrul oricărei concretizări a virtualității tehnologice, de la robotică și teleprezență la agenți ai cunoașterii. O istorie a inteligenței artificiale se poate întinde de la primul sistem de logică inventat de Aristotel și de la realitatea „numerică” a lui Pitagora la Leviatanul lui Thomas Hobbes care explică imaginația, percepția și memoria umane în termeni mecanici, la mașina de calcul a lui Pascal și la calculul universal al lui Leibniz din secolul al XVII-lea, de la algebra binară a lui Boole și mașinile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
această clipă Max este singurul care mă vizitează în celulă"48. Jünger schițează în personajul Rebelului (Waldgänger) și al Anarhistului (diferit de anarhic) două strategii de rezistență prin care individul își poate apăra forul interior de invaziile bisericilor și a Leviatanului. Ambele personaje conțin ecouri îndepărtate ale Unicului lui Stirner, mult mai mult decât a recunoscut Jünger însuși. Prin urmare, Stirner și-a găsit locul și situarea cuvenite în istoria nihilismului doar în secolul XX și doar a posteriori. Capitolul 6
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
rămase în "deșertul care înaintează". Aceste oaze erosul, prietenia, arta, moartea sunt teritoriul sălbatic (Wildnis) al interiorității în care individul se retrage înarmându-se cu o platoșă împotriva oricărui atac adus caracterului său inviolabil: aici el rezistă chemărilor bisericii, amenințărilor Leviatanului, angrenajelor organizării, și reușește să mențină echilibrul în "vâltoarea nihilismului". Jünger se adâncește din ce în ce mai mult în vâltoarea nihilismului, din care va ieși definiv doar în La zidul timpului (An der Zeitmauer, 1959), textul său teoretic cel mai important după Muncitorul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
rebelului se aplică în toate cazurile cu o tenacitate din ce în ce mai mare, dar care aici este identificat cu o claritate mai mult decât suficientă. Acesta este constituit de figura Anarhicului, individul rebel care se simte hăituit de armatele bisericii și ale Leviatanului, dar care știe că nu mai aparține nimănui cu nimic. Asemenea Unicului lui Stirner, Anarhicul este un solitar care se refugiază în propria interioritate și nu trebuie confundat cu anarhistul. Nu este un revoluționar care vrea să transforme lumea și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acopere întunericul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni! 7. Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea! 8. Blestemată să fie de cei ce bleastămă zilele, de cei ce știu să întărîte Leviatanul. 9. Să se întunece stelele din amurgul ei, în zadar să aștepte lumina și să nu mai vadă genele zorilor zilei! 10. Căci n-a închis pîntecele care m-a zămislit, nici n-a ascuns suferința dinaintea ochilor mei. 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
fuge: chiar de s-ar năpusti Iordanul în gîtlejul lui, el ar rămîne liniștit. 24. Crezi că-l poți prinde lovindu-l în față? Sau crezi că-i vei putea străpunge nasul cu ajutorul lațurilor? $41 1. Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să-i legi limba cu o funie? 2. Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să-i străpungi cu un cîrlig falca? 3. Îți va face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
deturnate de la sensul lor ideologic inițial (cel de rezistență 74 a lirismului, a poeziei, a culturii, a contemplației, a sentimentului, a misticii și a altor douăzeci de concepte pe linia aceasta) și integrate într-o instituție imensă numită Show-Biz. Acest Leviatan este atât de labirintic, oferă simultan atâția biți de informație libidinală-ludică-senzorială, dar și intelectuală, dar și culturală, încît, în acest mediu ultrafierbinte, orice tendință ideologică se disipează de la sine. O "veselă apocalipsă", dacă îmi permite Broch (și mă tem că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
otelier și, după cum zice proverbul, sângele apă nu se face, l-a ajutat cu câțiva galbeni, asigurîndu-l să nu se îngrijască, căci el, Avram Burăh, nu este botezat, și la masa cea mare, în lumea viitoare, vor mânca amândoi din Leviatan și Șorobor. Domnule redactor, primiți vă rog deocamdată aceste câteva rânduri, pe cari cred veți binevoi a le publica etc. Al d-voastre I. Sodescu din Roman. La această prețioasă notiță biografică n-am primit, de când am publicat-o și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a asigurat pe tatăl său, când l-a găsit în proastă stare la Roman, că el, Avram, nu s-a botezat și i-a făgăduit prin urmare că pe ceea lume, la masa cea mare, au să mănânce amândoi din Leviatan si Șorobor, ca toți ovreii drept-credincioși ai Talmudnlui. Jupân Avram Burăh ar fi deci nebotezat; atunci cum ar rămâne cu voturile pe cari jupân Avram Burăh le-a dat în Camera romînească? Noi, din parte-ne, deși d. Pseudo-Misail a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ții politice, spune mai departe Grotius, starea noastr] primar] este cea de ființe îndrept]țite de la natur] s] își conduc] singure viața în limita spațiului definit de c]tre aceste drepturi. Opera de c]p]tăi a lui Thomas Hobbes, Leviatanul (1651) neag] sociabilitatea natural] a omului și subliniaz] scopurile egoiste ale acestuia. Pentru Hobbes nu exist] un bine suprem: oamenii trebuie s] acumuleze cât mai mult] putere pentru a se proteja în fața morții. Egalitatea în abilit]ți naturale ar conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de egoism etic. Aceast] premis] este reprezentat] de raționalismul etic, care afirm] c], dac] o cerinț] sau o recomandare se vrea a fi justificat] și acceptabil], atunci îndeplinirea ei trebuie s] fie în concordant] cu rațiunea. Un splendid pasaj din Leviatanul lui Hobbes face referire atât la egoismul raționalist, cât și la cel etic: „Împ]r]ția lui Dumnezeu se dobândește prin lupt], dar dac] ar fi o lupt] nedreapt]? Ar fi oare împotriva rațiunii faptul de a dobândi în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
această situație. Societatea ar putea găsi un substitut pentru unitatea legală pe care i-o conferă statul în timp și spațiu și pentru instituțiile de schimbare socială prin care statul reglează dinamica proceselor sociale. Societatea nu poate substitui însă puterea Leviatanului, a cărui prezență, deasupra grupurilor concurente, menține conflictele dintre ele între limite pașnice. Statul este indispensabil pentru menținerea păcii interne; acesta este adevăratul mesaj al filosofiei lui Hobbes. Totuși, statul nu poate menține pacea internă singur; iată marea omisiune a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau de a Întreprinde, gestul de a așeza sau a implanta, activitatea de a forma sau a educa” (Clain, 1990, p. 1321). ν Trebuie menționate trei abordări principale. Instituția poate fi mai Întâi studiată din perspectiva praxisului. Așa, de exemplu, Leviatanul lui Thomas Hobbes ne invită să gândim În termeni de transfer sau de delegare a puterii, subînțeles fiind faptul că obiectivul urmărit este obținerea binelui tuturor prin garantarea contractului și prin apărarea drepturilor persoanelor. Este de asemenea posibil să evocăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Încăierări a opoziției Între grupuri concurente. Opunând dorința și penuria, Thomas Hobbes, În secolul al XVIII-lea, vede starea naturală ca un conflict al tuturor Împotriva tuturor pentru acapararea bunurilor dorite, dar limitate cantitativ. Pentru a reglementa conflictele, Statul (Leviatanul) instaurează ordinea de drept, abstractă. Ce este darwinismul secolului al XIX-lea dacă nu o Înțelegere a vieții ca violență inițială, respectiv lupta pentru supraviețuire și selecția naturală a celor mai apți? În anii 1880-1890, Friedrich Nietzsche face elogiul forței
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
corporații, deoarece când atragi În proiect un mare competitor global, faptul poate avea un impact uriaș asupra mediului Înconjurător. În 2002, McDonald’s și CI au perfectat un parteneriat pentru a folosi lanțul global de furnizori ai McDonald’s - un leviatan care Înghite cantități enorme de carne de vită, pește, pui, porc, pâine, salată, murături, tomate și cartofi din cele patru colțuri ale Pământului plat - nu doar În scopul producerii de valoare, ci și de valori diferite În privința mediului. „Împreună cu McDonald
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
impune să fie împins cu forța spre bine și să i se limiteze libertatea. Dacă este o lume sălbatică, a luptei pe viață și pe moarte între oameni, așa cum crede Hobbes, atunci avem nevoie de un stat puternic, de un Leviatan care să-i forțele pe oameni în direcția binelui. Dar dacă natura umană este bună, atunci intervine mai mult laissez-faire. Omul poate fi lăsat în voia lui, pentru că firea umană va avea tendința automată de a-l dirija spre bine
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
format numele celui de nenumit, al celui de neprivit [hidos - n. m.], al celui de neapropiat, al celui ce infectează orice, al celui ce înciumează totul, al absolutei bestii triumfătoare, al neînduratului exterminator al celui ce este. - El (acest înspăimîntător Leviatan al băligarelor) a scos coroana regilor, a batjocorit preoți, a mecanizat luptători, a falsificat pe eroi, a conrupt pe judecători, a reînviat sclavismul, a dezonorat libertatea, a înlocuit soarele cu lumina electrică, peste clopotniți a făcut case, peste sfinți bancheri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor) apți să fie agresați de propriii lor conducători, acceptând această agresiune ca pe un dat (spre deosebire de alte nații, precum ungurii sau polonezii), iar sentimentul civic a fost, de aceea, mereu firav. Sub dictatura comunistă, în care statul ajunsese un Leviatan, țara s-a șubrezit, devenind înapoiată, fisurată, colapsată. Căderea comunismului a produs doar o „democrație de fațadă”, promovată de Ion Iliescu și echipa sa. Această democrație-paravan s-a menținut multă vreme, făcând din România o țară handicapată. Spre norocul nostru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vrea, alteori nu poate să o ducă, alteori se implică în lupta continuă a păstrării identității sale dinamice, totdeauna având de înfruntat temerea că nu va alege bine sau că nu va reuși în confruntarea cu certitudinea egoismului sau cu leviatanul reprezentat de rațiunea instrumentalizată sau de aparatul birocratic. Concluzie Recapitulând, răspunsurile la întrebarea cu care am pornit (ce mai poate ține lumea laolaltă?) trimit către regăsirea unității pierdute (resuscitată fie printr-o nostalgie disperată, fie printr-o hermeneutică totală), la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]