299 matches
-
concentrație alcoolică de 16% vol. Specia Saccharomyces oviformis se folosește la producerea vinurilor spumante, fiind rezistentă la concentrații mari în alcool ( pînă la 18% ). După proprietățile fizice, levurile se împart în două grupe: de fermentație inferioră și de fermentație superioară. Levurile de fermentație superioară în stadiul fermentației intensive sunt eliminate la suprafața lichidului fermentat sub forma unui strat gros de spumă și se păstrează astfel pînă la terminarea procesului. După sedimentare, aceste levuri rar dau un precipitat dens. Temperatura optimă de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
grupe: de fermentație inferioră și de fermentație superioară. Levurile de fermentație superioară în stadiul fermentației intensive sunt eliminate la suprafața lichidului fermentat sub forma unui strat gros de spumă și se păstrează astfel pînă la terminarea procesului. După sedimentare, aceste levuri rar dau un precipitat dens. Temperatura optimă de fermentație este 28÷30°C și fermentează 1/3 din rafinoză. In această categorie intră levurile pentru producerea alcoolului etilic, pîinii și unele sușe pentru bere (S. cerevisiae ). Levurile de fermentație inferioară
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
unui strat gros de spumă și se păstrează astfel pînă la terminarea procesului. După sedimentare, aceste levuri rar dau un precipitat dens. Temperatura optimă de fermentație este 28÷30°C și fermentează 1/3 din rafinoză. In această categorie intră levurile pentru producerea alcoolului etilic, pîinii și unele sușe pentru bere (S. cerevisiae ). Levurile de fermentație inferioară se dezvoltă în lichidul fermentat, nu trec la suprafață în spumă, dar formează flocule (proces cauzat de structura cleioasă a învelișului lor) și se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
După sedimentare, aceste levuri rar dau un precipitat dens. Temperatura optimă de fermentație este 28÷30°C și fermentează 1/3 din rafinoză. In această categorie intră levurile pentru producerea alcoolului etilic, pîinii și unele sușe pentru bere (S. cerevisiae ). Levurile de fermentație inferioară se dezvoltă în lichidul fermentat, nu trec la suprafață în spumă, dar formează flocule (proces cauzat de structura cleioasă a învelișului lor) și se sedimentează repede. Temperatura optimă de fermentație este de 8÷12°C și metabolizează
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
formează flocule (proces cauzat de structura cleioasă a învelișului lor) și se sedimentează repede. Temperatura optimă de fermentație este de 8÷12°C și metabolizează complet și rafinoza, datorită prezenței în complexul enzimatic a α- galactozidazei. Acestei grupe îi aparțin levurile pentru vin, bere, cidru (S. oviformis, S. carlsbergensis, S. uvarum, S. vini). Levurile de fermentație inferioară sunt absolut necesare în cazul producerii băuturilor saturate cu dioxid de carbon (vinuri spumante), lucru posibil numai în cazul fermentării în lichidul fermentat și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
repede. Temperatura optimă de fermentație este de 8÷12°C și metabolizează complet și rafinoza, datorită prezenței în complexul enzimatic a α- galactozidazei. Acestei grupe îi aparțin levurile pentru vin, bere, cidru (S. oviformis, S. carlsbergensis, S. uvarum, S. vini). Levurile de fermentație inferioară sunt absolut necesare în cazul producerii băuturilor saturate cu dioxid de carbon (vinuri spumante), lucru posibil numai în cazul fermentării în lichidul fermentat și la temperaturi joase. Activitatea vitală a levurilor este determinată de procesele de asimilare
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
S. carlsbergensis, S. uvarum, S. vini). Levurile de fermentație inferioară sunt absolut necesare în cazul producerii băuturilor saturate cu dioxid de carbon (vinuri spumante), lucru posibil numai în cazul fermentării în lichidul fermentat și la temperaturi joase. Activitatea vitală a levurilor este determinată de procesele de asimilare și dezasimilare. Levurile supun fermentării mediul ce conține zaharuri fermentescibile, proces în urma căruia se obține alcool etilic, dioxid de carbon și produși secundari. In prezența oxigenului decurge procesul de respirație aerobă a levurilor, însoțit
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
inferioară sunt absolut necesare în cazul producerii băuturilor saturate cu dioxid de carbon (vinuri spumante), lucru posibil numai în cazul fermentării în lichidul fermentat și la temperaturi joase. Activitatea vitală a levurilor este determinată de procesele de asimilare și dezasimilare. Levurile supun fermentării mediul ce conține zaharuri fermentescibile, proces în urma căruia se obține alcool etilic, dioxid de carbon și produși secundari. In prezența oxigenului decurge procesul de respirație aerobă a levurilor, însoțit de oxidarea zaharurilor pînă la bioxid de carbon și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a levurilor este determinată de procesele de asimilare și dezasimilare. Levurile supun fermentării mediul ce conține zaharuri fermentescibile, proces în urma căruia se obține alcool etilic, dioxid de carbon și produși secundari. In prezența oxigenului decurge procesul de respirație aerobă a levurilor, însoțit de oxidarea zaharurilor pînă la bioxid de carbon și apă. Ambele procese sunt exoterme. In procesul de transformare a glucozei în alcool etilic se degajă 131 kJ/mol glucoză (728 kJ/kg ), iar prin respirația aerobă se degajă 2874
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
131 kJ/mol glucoză (728 kJ/kg ), iar prin respirația aerobă se degajă 2874 kJ/mol glucoză (15967 kJ/kg). Se constată că în timpul fermentației alcoolice se elimină de aproximativ 22 ori mai puțină energie decît în timpul respirației aerobe a levurilor. La dimensionarea suprafeței de transfer termic a fermentatoarelor se iau în calcul valori cuprinse în intervalul 550 ÷ 890 kJ/kg glucoză transformată, valori rezultate din determinările experimentale. Aceste valori se explică printr-o medie ponderată a cantității de glucoză utilizată
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
valori rezultate din determinările experimentale. Aceste valori se explică printr-o medie ponderată a cantității de glucoză utilizată de drojdii în respirație (1÷6% ) și respectiv în fermentație. In faza inițială a fermentației, administrarea oxigenului mărește viteza de înmulțire a levurilor, care ulterior în condiții anaerobe realizează fermentația. In cazul respirației aerobe levurile folosesc mai rațional substanțele nutritive, acest proces duce însă la stoparea fermentației. Suprimarea levurilor cu ajutorul aerului se numește efectul Pasteur. In cazul aerării, fenomenele anaerobe de glicoliză și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
ponderată a cantității de glucoză utilizată de drojdii în respirație (1÷6% ) și respectiv în fermentație. In faza inițială a fermentației, administrarea oxigenului mărește viteza de înmulțire a levurilor, care ulterior în condiții anaerobe realizează fermentația. In cazul respirației aerobe levurile folosesc mai rațional substanțele nutritive, acest proces duce însă la stoparea fermentației. Suprimarea levurilor cu ajutorul aerului se numește efectul Pasteur. In cazul aerării, fenomenele anaerobe de glicoliză și fermentație, neeconomice din punct de vedere energetic, sunt înlocuite prin respirație, proces
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în fermentație. In faza inițială a fermentației, administrarea oxigenului mărește viteza de înmulțire a levurilor, care ulterior în condiții anaerobe realizează fermentația. In cazul respirației aerobe levurile folosesc mai rațional substanțele nutritive, acest proces duce însă la stoparea fermentației. Suprimarea levurilor cu ajutorul aerului se numește efectul Pasteur. In cazul aerării, fenomenele anaerobe de glicoliză și fermentație, neeconomice din punct de vedere energetic, sunt înlocuite prin respirație, proces care utilizează cu mult mai multă eficiență materia primă organică în vederea asigurării necesităților energetice
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
La reacțiile de esterificare participă acil-coenzima A și alcoolii corespunzători. O parte neînsemnată din esteri rezultă pe calea reacțiilor chimice, mai ales în vinuri, unde mediul acid facilitează procesul de esterificare. Concentrația și compoziția produșilor secundari depinde de sușa de levuri, de pH, temperatura fermentației, natura sursei de azot din mediu nutritiv, concentrația vitaminelor și gradul de metabolizare de către levuri. Tulpinile de drojdie utilizate industrial aparțin genului Saccharomyces Mayen Rees, cea mai utilizată fiind S. cerevisiae, și pot fi drojdii de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
chimice, mai ales în vinuri, unde mediul acid facilitează procesul de esterificare. Concentrația și compoziția produșilor secundari depinde de sușa de levuri, de pH, temperatura fermentației, natura sursei de azot din mediu nutritiv, concentrația vitaminelor și gradul de metabolizare de către levuri. Tulpinile de drojdie utilizate industrial aparțin genului Saccharomyces Mayen Rees, cea mai utilizată fiind S. cerevisiae, și pot fi drojdii de fermentație superioară sau inferioară. Pentru fermentarea plămezilor din materii prime amidonoase se utilizează drojdii de fermentație superioară, care lucrează
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
omogenizarea și prepararea mustului (plămezii) de melasă. Mustul de melasă se prepară prin diluarea cu apă a melasei de 75÷80°Bllg, funcție de destinație, la 12÷14°Bllg sau 30°Bllg. Dezinfectarea are drept scop îndepărtarea microorganismelor din melasă: bacterii, levuri, ciuperci de mucegai. Un pericol deosebit îl prezintă bacteriile malolactice, acetice și butirice care transformă o parte din glucide în acizii corespunzători, diminuînd randamentul și calitatea etanolului, precum și calitatea și cantitatea drojdiilor obținute. Dezinfectarea se realizează prin acidulare cu acid
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în melasă. Drojdiile folosite trebuie să fie viguroase și adaptate la melasă, care, chiar după corecțiile efectuate, nu reprezintă un mediu optim pentru activitatea lor. Deseori la fabricarea alcoolului etilic din melasă se utilizează mai multe sușe de drojdii sau levuri - hibrizi, care permit fermentarea completă a glucidelor și în special a rafinozei. Drojdia pură se supune operațiilor de multiplicare repetată (5÷8 trepte) pe un mediu de melasă sterilizat cu concentrația de 14÷150 Bllg, îmbogățit cu superfosfat de calciu
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a cancerului a renăscut pe o nouă bază, plauzibilă și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX și primele decenii ale secolului XX, au fost incriminați ca agenți cauzatori ai unor cancere diferite bacterii, levuri, fungi, protozoare, spirochete și coccidii. Din păcate, investigațiile riguroase de verificare efectuate ulterior, nu au putut furniza dovezi peremptorii pentru rolul carcinogen al acestor germeni suspectați. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială În 1926, Premiul Nobel era
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acest nume de către medicul american Ernst Tyzzer (1875-1965), considerat a fi fost primul care a pus net problema legăturii indisolubile mutație-cancer. Referindu-se cu precădere la populațiile celulare, biologul danez Øjvind Winge (1866-1964), un pionier al cercetărilor de genetică a levurilor, a introdus în 1930 conceptul de proliferare celulară selectivă a unei populații amestecate genotipic, concept pe care îl consideră perfect aplicabil și la populațiile de celule neoplazice. Spre deosebire de teoriile carcinogenezei cu factori fizici, chimici sau infecțioși, contemporanii anilor ’20-’50
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diabetul zaharat ș.a. Semnalizarea celulară a apărut încă de la începuturile organizării vieții pe pământ. Dovada o face prezența comunicărilor în lumea organismelor monocelulare de azi. Numit Quorum sensing, acest fenomen constă dintr-un sistem complex de comunicare între bacterii și levuri, care se realizează prin sinteza și eliberarea în mediul ambient a unor semnale de natură chimică, numite autoinductori (K. Xavier și colab.). Autoinductorii sunt captați de alte celule. Așa cum arată R. M. Parsek și colab., se poate defini în zilele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și anume, un complex format din gamma-butirolactonă (E. Takanori și colab., 2001). Evident, în genomul bacteriilor, atât Gram negative cât și Gram pozitive, au fost indi vi dualizate gene care codifică respectivele substanțe mesager (L. Delbidge și colab., 2007). La levuri (Saccharomyces cerevisiae) și protozoare (Paramoecium) unde a fost descrisă o alternanță între mai multe cicluri de înmulțire asexuată și din când în când una sexuată (conjugare), celulele care se pregătesc pentru conjugare emit un semnal peptidic numit plastic „mating factor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
adus lui Tim Hunt premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2001, echipa lui Leland H. Hartwel a ales o altă cale de investigație. Ei au „disecat“ sistemul de control al ciclului celular folosind tehnici de genetică moleculară aplicate la levuri (mai exact la S. cerevisiae). Prin studiul mutantelor care blochează sau se comportă greșit în anumite locuri specifice ale ciclului celular, acești cercetători au fost capabili să identifice mai multe gene responsabile pentru controlul ciclului celular. Alte asemenea gene codifică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
procedee de chirurgie genetică, gena umană cu același determinism funcțional, vom constata cu surprindere că defectul dispare și celula de drojdie începe să se multiplice. Așadar, în pofida unui miliard de ani de evoluție divergentă, toate celulele eucariote, indiferent dacă aparțin levurilor, plantelor sau animalelor, utilizează esențialmente aceleași molecule pentru a controla evenimentele ciclului lor celular. În cazul M-Cdk, concentrația M-ciclinei crește gradual pe parcursul interfazei, dar activitatea M-cdk se declanșează brusc la sfârșitul interfazei (fig. 2-35). coroborarea concluziilor ce se desprind din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu lizosomii, unire care dă naștere vacuolelor de autofagie (III). Are loc, aproape în același timp, o picnoză a nucleului, numărul mitocondriilor diminuându-se vizibil. Ulterior, celula este înglobată în fagocite, fără ca membrana celulară să se rupă. Studii efectuate pe levuri au dus la identificarea căilor de semnalizare care duc la autofagie. Ele sunt conservate în arborele filogenetic până la specia Homo sapiens-sapiens. Într-o primă etapă, are loc inhibarea Kinazei Tor (Target Of Ropamycin), care prin intermediul unor fosfataze, împiedică fos fa
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
kinazei p.70S6 are consecințe grave: poliribozomii se desprind de pe membrana reticulului endoplasmic, biosinteza proteinelor intră într-o criză gravă. În următoarea etapă se formează autofagosomii, acțiune ghidată la o serie de gene, numite ADG (Autophagy Defective Genes): 14 la levuri, dintre care câteva au fost identificate și la om. a) MoaRtea CeLuLaRă pRogRaMată pRin autoFagie, fenomen foarte bine conservat de-a lungul filogenezei, a fost inițial observat în celulele de cultură private de ser, iar ulterior a fost identificată la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]