4,808 matches
-
exista vârfuri (de aceea valorile noastre umane nu sunt băgate în seamă tocmai de noi) și se simte inferior unora mult mai puțin merituoși, dar „străini” (străini de smerenie, însă). De acolo și cantitatea considerabilă a împrumuturilor lingvistice - în special lexicale: ale lor ni se par mai grozave decât ale noastre. Asistăm, acum, la o puternică mișcare de adoptare a unor cuvinte englezești. Fenomenul este normal. S-a schimbat un regim. Concomitent, calculatorul ne-a acaparat viața privată și cea profesională
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
exista vârfuri (de aceea valorile noastre umane nu sunt băgate în seamă tocmai de noi) și se simte inferior unora mult mai puțin merituoși, dar „străini” (străini de smerenie, însă). De acolo și cantitatea considerabilă a împrumuturilor lingvistice - în special lexicale: ale lor ni se par mai grozave decât ale noastre.Asistăm, acum, la o puternică mișcare de adoptare a unor cuvinte englezești. Fenomenul este normal. S-a schimbat un regim. Concomitent, calculatorul ne-a acaparat viața privată și cea profesională
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob înzilele noastre. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici oaltă limbă nu se poate mândri întotdeauna”. Aforismele din această carte nu pot fi citite dintr-o suflare.Trebuie zăbovit destul în dreptul fiecăruia, “rumegat”, “mestecat” până când se limpezește în inima ta
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > EUGEN EVU - MIC DICȚIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1435068736.html [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
la tot pasul și sunt folosite din plin chiar și la prezentarea elementelor supranaturale: dracii din iad, sfinții creștini, pădurea nălucită, vrăjile săvârșite etc. În ceeace privește versificația, dincolo de unele stângăcii pe care le prezintă ritmul și în afară de unele forme lexicale forțate din necesități de rimă sau măsură, Țiganiada reprezintă în literatura noastră o etapă însemnată în dezvoltarea mijloacelor artistice, specifice poemului epic. Versurile Țiganiadei, folosind experiența cântăreșului popular în ceea ce privește arta versificării, depășesc simpla structură a versului popular. În folosirea mijloacelor
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
dat seama de faptul că limba literară din timpul său era prea puțin modelată și s-a plans de “neajungerea “ acestei limbi. În limba literară a epocii respective nu pătrunsese cu totul limba vorbită, încât era încă îngreuiată de canoanele lexicale ale textelor bisericești sau cu character oficios.Budai-Deleanui are meritul de a fi îmbogățit limba literară prin promovarea limbii populare.Tocmai această asimilare directă a folclorului explică folosirea creatoare a literaturii și limbii populare, precum și mânuirea elementelor folclorice atât în
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
bogăția lui, toată matca unui gând, și până la urmă de a sări din matcă. Se spune adesea că n-avem destule cuvinte pentru gândurile noastre; dar uneori n-avem destule gânduri pentru cuvinte, cum s-a putut vedea cu creațiile lexicale, adesea admirabile, ale științelor de astăzi, în special ale matematicilor (invariabil, transfinit, parametru, vector), pentru care după aceea găsim atâtea sensuri, pe plan spiritual sau moral” oferă, la Georgeta Resteman, revelația „gândului” spiritual și moral - izvor de „speranță și de
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_poetica_simfonie_cristina_maria_necula_1335850626.html [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
Țene, Răzbunarea gemenelor, reiterează o formulă narativă și câteva motive literare, alături de o serie de metafore-simbol, care laolaltă articulează creația sa romanescă din ultimii ani. Nu pot porni la tratarea subiectului enunțat în titlu fără explicitarea termenilor-cheie, aparținând aceluiași câmp lexical, ce stau la baza acestui eseu, mai exact prima semnificație a fiecăruia dintre aceștia. Astfel, conform DEX, dublu înseamnă (cantitate) care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit; dubletul
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1443091470.html [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
București. Cum ar trebui să arate limba romani comună? Ar fi trebuit să se compare toate dialectele rome cu toate dialectele indiene (cel puțin 300) și să se stabilească gradul de asemănare cu acestea. Cu alte cuvinte, pe baza asemănărilor lexicale și gramaticale celor mai apropiate de dialectele indiene. Dacă dialectul Arli s-ar fi dovedit că posedă o pronunție corectă, folosită și în dialectele indiene, iar dialectul Kalderash ar folosi o formă coruptă, atunci s-ar fi ales din Arli
ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477050041.html [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
-
se află dincolo de acestea... Eugen DORCESCU: Vacuitatea. Libertatea. Iluminarea. Nirvana. El Shaddai. Adevăratele relații nu sunt cele convenționale, ci acelea întemeiate pe conștiința non-diferențierii, în esență, a indivizilor, a entităților. Mirela-Ioana BORCHIN: Să revenim la subiect. Am identificat două nuclee lexicale în lirica dorcesciană: ARHI-AMINTIREA și NIRVANA, amândouă denumind concepte cu semnificații antropocosmice. Nirvana e un plurivalent lexem sanscrit, dar arhi-amintirea e un cuvânt-imagine-simbol, creat de Domnia Voastră. Eugen DORCESCU: Ai intuit și acest simbol... Dacă ai citit ce am scris eu
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
sfânta Poezie închinată Neamului, Țării, Bunului Dumnezeu și Omului. ”Rugă fără sfârșit” reprezintă o revelație națională prin participarea în masă și contribuția cu strofe inedite alcătuite din câte 4 versuri, fiind necesar ca fiecare catren să înceapă cu ”sunt”, elementul lexical de legătură și continuitate în cadrul imensei opere epopeice românești, între cele peste 9.000 de catrene scrise în doar câteva luni. ”Neamul românesc nu a coagulat niciodată în jurul unei ideologii, ci a unei stări de spirit” (Dan Puric). ”Frați români
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Proiectul_ruga_fara_sfarsit_romeo_tarhon_1328253704.html [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
lumea teologică academică, cu lucrări scrise de specialiști pentru specialiști pe care laicatul (înțelegem aici neavizații) le receptează puțin sau deloc, cartea recenzată se impune ca o scriere a unui teolog pentru teologi și laici, deopotrivă. Depășind planul structural și lexical, rigid și scolastic, al vechilor tratate de morală, lucrarea Părintelui Profesor Ștefan Iloaie se înscrie - fără nici un fel de exagerare - în linia de abordare a unora dintre cei mai cunoscuți teologi ortodocși. Tipuri de abordare diferite, dar cu un fond
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432551000.html [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
țară.” (A.Z.N. Pop, 1969:166). Interesul pentru folclor, în special, perioada când a funcționat ca revizor școlar, dar și cea de dinainte, a constituit un atu onorabil în ceea ce privește abundența culegerii de texte literare folclorice, dar și de notările lexicale expresive ce s-au găsit, după moartea sa, în caietele lui personale. „Cunoscător al problemelor de folclor, și fără să știe că merge pe drumul lui Odobescu, pentru prețuirea și grija de a se culege literatura populară a nației lui
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
ține pasul cu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturile perforezi cu sonda al doilea strat de enzime metafore cu care te deplasezi cu ușurință până la țesutul adipos pe care plutesc zeii întorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și fonetice ori de metaloplastie, mai zice artistul plastic ai asistat la prima dizertație, mi-a mai spus ține ochii închiși și așteaptă semnalul de sus poate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuă pe tărâmul
VIS DE SLĂBIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Vis_de_slabire_george_nicolae_podisor_1364365073.html [Corola-blog/BlogPost/345453_a_346782]
-
se manifestă în context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale unei creații individuale ce figurează ca un întreg și pentru analiza căreia este necesară raportarea la întreg. Mijloacele sonore, lexicale, gramaticale și prozodice își asumă rolul de procedee dominante care diferențiază și definesc individualitatea stilistică a unui scriitor sau a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411714743.html [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
prea simplisto-pașoptistă și sintagma: câmpiile mesopotame (cf. idem). De ce mesopotame? Ca să rimeze cuideograme? Vorba lui nenea Iancu: Nu face pentru ca să... Sunt prea izbutite poemele, în general, pentru astfel de eclipse poetico-supralingvistice! ...Interjecții scabroase devine mult prea banal... - după superbele suburbii lexicale (metaforă mustind de rosturi și tragedii metafizice ale Logos-ului contemporan, dar și de ideatică steiner-iană și guénon-iană)! Ceea ce, însă, determină o reacție decisă, din partea noastră, este mult prea marele coeficient de narcisism al Poetului - care seîndrăgostește (febril și delirant
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU by http://uzp.org.ro/un-debut-pe-deplin-onest-meandre-de-catalin-nicolae-moldoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
critice impune un motiv de bază etico-social frizând un impresionant umanism și milă - salvarea unei ființe umane neputincioase. Tonul concesiv, fără excese de moralism, este solemn, fără rigidități, contopindu-se în miracolele unei lumi metafizice cu declinări profund altruiste. Reflexivitatea lexicală este deosebit de melodioasă, punând în evidență sentimentul de instinct matern într-o continuă eflorescență al Emanuelei, dominat de o iubire filială suavă și divină. Deși fetița de șase luni, Daniela, este personajul principal virtual, întrucât în jurul ei se desfășoară toată
UN DEBUT DE ROMAN, CUCERITOR... DE CRISTIAN PETRU BĂLAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461876126.html [Corola-blog/BlogPost/378382_a_379711]
-
se află dincolo de acestea... E.D.: Vacuitatea. Libertatea. Iluminarea. Nirvana. El Shaddai. Adevăratele relații nu sunt acestea, cele convenționale, ci acelea întemeiate pe conștiința non-diferențierii fundamentale a indivizilor, a entităților. M.-I.B. Să revenim la subiect. Am identificat două nuclee lexicale în lirica dorcesciană: ARHI-AMINTIREA și NIRVANA, amândouă denumind concepte culturale, artistice, existențiale, cu semnificații antropocosmice. Nirvana e un tulburător cuvânt sanscrit, dar arhi-amintirea e un cuvânt - imagine - simbol, creat de Domnia-Voastră. E.D. Ai intuit și acest simbol, să-i zicem
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452529323.html [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
E fascinat de forța expresivă a cuvintelor pe care le folosește ca armă în scrierile sale. Când a observat că ceva se abate de la linia bunului simț, autorul înregistrează: „M-am dat un pas îndărăt și am dat comandă motorului lexical personal să demareze” . Citim cu plăcere fiecare povestire, pentru că exprimarea este vaporoasă, lejeră, cu multă inventivitate, cu rupturi de cuvinte și de construcții, cu calambururi și jocuri ale ambiguității. Folosește jocuri de cuvinte pe care le încarcă cu noi valențe
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_delicateturile_elena_buica_1368418227.html [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
Scârț Marițo de Nimezi!” O editură poartă numele „Încârligați”, directorul-patron, „Didi Izmană”, editorul, „Măndița Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care le individualizează. În „Declarație de divorț nu numai lexical!” personajul pare unul abracadabrant. Declarația este „semnată de conul Victor Scârbescu-Sacâz, contra doamnei Scârț Marițo de Nimezi: „Subsemnatul, V.S-S, utilizatorul cuvântului devenit odioasa - Scârța - declar pe propria mea răspundere, scrisă în limba română că, în urma celor câteva sute
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_delicateturile_elena_buica_1368418227.html [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară...” (Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I. Ghica, sau ale lui M. Kogălniceanu care aveau un farmec și savoare lexicală, este în primul rând oglinda înflăcărată a vocației de revoluționar vizionar și iubitor de istorie. În rândurile ei scrise la repezeală, de parcă ar fi conținutul unor telegrame, descoperim gândurile unor speranțe pline de patriotism. Acestea fiind încărcate de o structură
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496134657.html [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
2017 Toate Articolele Autorului Cine sunt eu? mă-ntreb adeseori.” Vă propun să pășim într-un univers care pare tot timpul la fel, dar diferă de la scriitor la scriitor, în funcție de meșteșugul folosit în definirea imaginilor prin cuvânt. Cuvântul este unitatea lexicală, unealta de indulgență a condeiului în conturarea frumosului. Fiecare scriitor este o rezultantă a evoluției sufletului său. Este un preaplin al timpurilor, eliberat în versuri sau proză. Proiecția cuvântului este înțeleasă în totalitate, doar când îmbraci haina respectivei elevări. Altfel
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1489136241.html [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
fost realizate interviuri pentru TVR Cluj etc. Studenților, care mi-au adresat întrebări pertinente, eu le-am vorbit cu deosebire despre dificultățile transpunerii unui text în altă limbă, sensurile denotative, dar mai cu seamă cele conotative ale cuvintelor sau sintagmelor lexicale, pentru care traducătorul trebuie să se transpună nu de puține ori în starea autorului cărții în limbă străină, să simtă, să “intre în pielea lui”, să procedeze la conexiuni din cele mai nebănuite ale limbii, dar și despre satisfacția unui
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prin intermedierea d-lui dr. Vasile Șoimaru, am avut onoarea și bucuria să-l cunosc pe distinsul poet Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu e folosit aici în profunzimea valorii lui lexicale. E greu să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]