281 matches
-
verbelor de percepție. Definițiile lexicografice 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor Clasa verbelor de percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele, indiferent de modul de organizare a materialului lexicografic, disting, în cazul celor mai multe verbe din această clasă, mai multe sensuri. Consultând lucrările lexicografice, se observă că nu există o unitate în privința numărului de sensuri atașate lexemelor polisemantice din câmpul verbelor de percepție. Această variație se poate explica prin dificultatea delimitării discrete a sensurilor, cu atât mai mult cu cât nu toate dicționarele trimit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care verbul desemnează o proprietate; (b) construirea cu un obiect direct al cărui referent este caracterizat prin trăsătura semantică [-Animat]; c) construirea cu o propoziție conjuncțională având drept centru complementizatorul that. Ceea ce i se poate reproșa unui astfel de demers lexicografic este: nespecificarea mai exactă a naturii referenților (în cazul de față, a referenților din poziția obiectului direct) de care depinde sensul global al predicației, dar și inexistența unei ierarhizări care să dea seama de legătura dintre diferite sensuri, de transferurile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care îl conduc pe locutor la concluzia că respectivul eveniment a avut loc). Din modelele prezentate anterior se constată că există numeroase moduri de interpretare și analiză a polisemiei verbelor de percepție, explicabile prin continuumul fiziologic-cognitiv. Existența diferențelor de interpretare lexicografică a verbelor de percepție se corelează cu dificultatea de a distinge și de a individualiza anumite sensuri prin semnalarea unor proprietăți semantice și a unor tipare sintactice specifice, care să le individualizeze. Se observă totodată că numărul de sensuri asociate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unor tipare sintactice specifice, care să le individualizeze. Se observă totodată că numărul de sensuri asociate aceluiași lexem diferă chiar pentru aceeași limbă în funcție de lucrările consultate. 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice Pornind de la aceste modele de descriere pentru verbele prototipice percepției vizuale din engleză și franceză, ne propunem să urmărim modalitatea de analiză și definire a verbelor de percepție în limba română, pe baza definiției lexicografice din DLR. Această analiză ne
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din limba română. Problemele definițiilor lexicografice Pornind de la aceste modele de descriere pentru verbele prototipice percepției vizuale din engleză și franceză, ne propunem să urmărim modalitatea de analiză și definire a verbelor de percepție în limba română, pe baza definiției lexicografice din DLR. Această analiză ne va ajuta ulterior la stabilirea unor caracteristici semantico-sintactice proprii fiecărui sens determinat. În analiza de față ne vom limita la descrierea structurii semantice a verbului prototipic pentru percepția vizuală - a vedea. În DLR, delimitarea sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensului de tip proprietate "a avea simțul văzului", așa cum propun dicționarele. Situațiile de acest tip sunt numeroase în cadrul definiției de dicționar și nu vor fi exploatate aici, însă acest tip de analiză ne conduce la observația că modalitatea de prezentare lexicografică, pornind de la glosarea sensului prin parafraze sau prin sinonime contextuale, înregistrând toate contextele sintactice și toate determinările de tip circumstanțial pentru fiecare sens în parte, nu este economică și nu stabilește o corelație între configurația sintactică și configurația semantică a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Așa cum se va vedea în capitolul următor, verbul specific percepției vizuale - a vedea - înregistrează cele mai numeroase extinderi către domeniul semantic intelectual și mental. 4. Concluzii În prima parte a acestui capitol am încercat să observăm, pe baza unor modele lexicografice și a unor lucrări monografice dedicate temei analizate, cum sunt definite verbele de percepție și care sunt problemele pe care le întâmpinăm în descrierea structurii lor semantice. Pe baza unor teorii consacrate, am sugerat că o descriere cât mai exactă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se uita exprimă o activitate vizuală voluntară prin care perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și substituibil cu a privi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de unități, făcându-se mereu referire la trăsături disparate ale acestora, fără a se surprinde în mod sistematic și unitar particulăritățile "de clasă". Am pornit de la definirea percepției, coroborând două definiții: cea din psihologia cognitivă cu cea dintr-un dicționar lexicografic de uz general. În psihologie, percepția este definită ca "funcția de captare a informației despre evenimentele din mediul exterior sau interior, pe calea mecanismelor senzoriale". În DEX 2009 se surprinde extensiunea termenului și spre domeniul cognitiv: "proces psihic prin care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
În cazul sensului mai general, se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Am identificat, pentru fiecare dintre cele cinci modalități de percepție, membrii reprezentativi și membrii non-centrali. Am delimitat ulterior, pe baza semului recurent [±Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul clasei verbelor de percepție nonintențională, se disting câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dintre context și sens. Pustejovsky, autorul acestui model, arată că semantica cuvintelor se caracterizează prin flexibilitate, prin permeabilitate, permițând contextual numeroase variații. Continuăm prin a urmări cum se manifestă polisemia la nivelul clasei verbelor de percepție și, revenind la definițiile lexicografice, constatăm că unui verb ca a vedea (considerat membru reprezentativ al clasei verbelor de percepție și totodată cel mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această variație prin imposibilitatea de a delimita clar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
substantive, adjective) și oferă în analiză și date din română. 9 Pentru un studiu asupra adjectivelor sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile semantice, caracteristici perceptuale sincretice -, vezi Gebăilă (2010). 10 Obiectivarea sensurilor cuvintelor s-a făcut pe baza consultării definițiilor lexicografice, luând în considerare doar sensul primar (cel care denotă percepția fizică) al lexemelor analizate. Analiza polisemiei și a sensurilor "derivate" fac obiectul capitolelor III și IV. 11 Pentru un model recent de descriere a structurii sensului lexical, vezi Bidu-Vrănceanu (2008
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Bidu-Vrănceanu (2008: 20-28). 12 La Bidu-Vrănceanu (2008: 19) semnificatul comun al unei paradigme este denumit arhisemem. 13 Vezi și inventarul din Dima (2002). Un inventar al verbelor de percepție din limba română este inclus în Anexă, constituită pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009. 14 Termenul prototip a fost definit pentru prima dată de Rosch (1973), desemnând cel mai bun reprezentant asociat unei categorii ale cărei proprietăți tipice le redă. 15 Vezi și Cruse (1986: 143) pentru referirile la conceptele good
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
astup sau să-mi îndreptez luarea aminte într-o altă parte. Ascultare implică auzire, nu viceversa". 21 Unele dintre diferențele semantice dintre verbele a auzi și a asculta sunt menționate și de Bidu-Vrănceanu, Forăscu (1988: 109, 147), pornind de la definițiile lexicografice. Autoarele remarcă faptul că verbul a asculta este definit ca "a auzi cu un anumit scop, ca o acțiune determinată", "a auzi cu interes". Componentele semantice "cu un anumit scop", "cu interes", absente din definiția verbului a auzi, diferențiază cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
voinic ca un urs (Negruzzi); Pe semne că straiele acestea pocite fac să arăți așa sfrijit și închircit (Creangă); Arătase la fire mai aspru decât cum era cu domnia d'intâi (Neculce). 149 Inventarul a fost stabilit pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009, corelat cu inventarul stabilit de Dima (2002). Am inclus în anexă verbele care au sensuri de bază corespunzătoare domeniului semantic al percepțiilor. 150 Această clasă a verbelor de percepție nu este delimitată la Dima (2002) ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
altora pot fi eliminate. La limită poate fi asumat un singur obiectiv, atunci când toate celelalte contribuie la realizarea acestuia. Este posibilă ierarhizarea obiectivelor și satisfacerea lor în mod iterativ, începând de la nivelul cel mai înalt, urmând o ordine de tip lexicografic. Să mai menționăm faptul că toate obiectivele, cu excepția celui mai important, pot fi convertite în restricții, impunând limite inferioare/superioare de îndeplinire a acestor obiective. Mulțimea criteriilor și obiectivele lor aferente poate fi agregată într-un criteriu-sinteză, de exemplu utilitatea
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
engleză și contrastivă, fonetică, lexicologie, semantică, stilistică, teoria traducerilor. Este autor, singur sau în colaborare, al celor mai ample dicționare anglo-române: Dicționar englez-român enciclopedic (1974) și English Romanian Dictionary (1972), în colaborare cu cu Leon Levițchi. Ducând mai departe activitatea lexicografică a mentorului său, Leon Levițchi, publică Dicționar român-englez (1994; 40 000 de cuvinte). Impresionante sunt și volumul și sfera de cuprindere a traducerilor lui B. din și în limba română. În tălmăcirea lui au intrat în circuitul cultural internațional opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
echilibrat. În prima etapă accentul s-a pus pe dezvoltarea auzului fonematic și obținerea unei articulații corecte. S-a trecut apoi la Însușirea tehnicii citirii, la scrierea independentă, cu analiza fonetică preliminară, asigurând astfel transferul de la limbajul oral la cel lexicografic. Fiind predominant dislexic, copilul a Învățat citirea Într un ritm foarte lent, cu frecvente repetări, folosirea unui bogat material didactic, decuparea și desenarea literelor din cuvintele analizate, alcătuirea de cuvinte noi din aceleași litere etc. Aceste exerciții au fost efectuate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
observația, descoperirea dirijată; Material didactic: păpușa Mona, 7 animale sălbatice de pluș 6. Proiect didactic Ortograme Deficiența: Dislexie-disgrafie Clasa: a-II-a Tipul activității: terapie de grup Etapa terapeutică: etapa textului Subiectul activității: Scrierea ortogramei sau/s-au Scopul activității: Perfecționarea deprinderilor lexicografice Obiective operaționale: Obiective cognitive: 1. să observe diferența de scriere a ortogramei „sau/s-au‟într-un text; 2. să-și însușească regula de scriere; 3. să explice utilizarea ortogramei în propoziții date; 4. să exerseze scrierea ortogramei în propoziții
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
au „adausu și îndreptatu în cele ce prin mai sus nomiții bărbați nu fură de ajuns avuțite, începând de la litera I” (p. 5-9, unde este prefața cu titlul: „Crăiasca Tipografie din Buda. Binevoitoriului Cetitoriu sănătate!”). Astfel a rezultat prima lucrare lexicografică modernă în care sensurile cuvintelor românești sunt exemplificate cu scurte contexte și cu formele echivalente semantic din alte limbi. Petru Maior marchează începuturile filologiei românești în trei privințe. Primul aspect constă în înlocuirea alfabetului chirilic cu „ortografia romană sau latino-românească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dicționarului român german, lucrare fundamentală a lexicografiei românești. «Lecturile făcute împreună cu Eminescu, scrie H. Tiktin, și explicațiile pe care mi le-a dat cu această ocazie acest excelent cunoscător al limbii sale materne, mi-au prilejuit o mulțime de constatări lexicografice, gramaticale, literare și istorice»” (IX, 613). Întreaga ființă a cărturarului, cu a lui „tainică simțire”, îi dădea certitudinea că limba română nu s-a putut „nutri” în secolele XIII, XIV, XV cu două cincimi de elemente slave, o cincime maghiară
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în ortografie maghiară (Cartea de cântece, Cluj, 1571-1575), polonă (Tatăl nostru, în transcrierea latină polonizantă a lui Luca Stroici, 1594), italiană sau germană. De asemenea, în zona Banat-Hunedoara, s-au redactat în secolul al XVIII-lea mai multe texte religioase și lexicografice în limba română cu alfabet latin, manuscrise sau tipărite (așa-numitul Catechism catolic al lui P. Canisius, tradus de Gheorghe Buitul, apărut la Cluj, în 1703; cele două dicționare bănățene, Anonymus Caransebesiensis și Lexicon Masilianum, din a doua jumătate a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Arhiva istorică a României, 1862-1865; Cuvente den bătrâni, 1878). Transliterarea are în vedere simpla înlocuire a grafemului chirilic cu cel latin, cu adăugarea unor semne diacritice acolo unde este cazul. Principiile de transliterare au fost elaborate în 1878 de Comisia Lexicografică a Academiei Române și potrivit lor au apărut în epocă trei lucrări: Catehismul calvinesc din 1656 (în 1879), Psaltirea lui Coresi din 1577 (ediția B. P. Hasdeu, 1881) și Pravila de la Govora din 1640 (ediția A. I. Odobescu, 1884). Problematica transcrierii a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
chestiuni din trecutul nostru. Publică numeroase etimologii, în reviste ale vremii 2 și redactează în colaborare cu prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]