346 matches
-
toracică și tranzit baritat esogastroduodenal [39]. La capătul epuizării acestor mijloace de investigații, dacă nu ne-am lămurit în privința diagnosticului se poate recurge la laparoscopia sau toracoscopia exploratorie. În faza acută și în cea obstructivă, datorită urgenței cazurilor și particularităților lezionale, acest protocol se simplifică, obiectivul primordial fiind stabilirea cu rapiditate a indicației chirurgicale și a căii de abord pentru un diagnostic cât mai rapid și corect intraoperator. Practic diagnosticul de hernie diafragmatică se pune ades intraoperator, datorită prevalenței, în faza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
herniei diafragmatice, diagnosticul preoperator (la cazurile la care hernia diafragmatică nu a fost depistată înaintea intervenției chirurgicale) poate fi considerat ca cel mult incomplet sau un diagnostic de etapă, diagnosticul final urmând a se stabili intraoperator, după investigarea întregului ansamblu lezional. Rolul acestui diagnostic preoperator stabilit în urgență este de a permite luarea rapidă și corectă a deciziei de intervenție chirurgicală, precum și alegerea celei mai indicate căi de abord, în funcție de prevalența manifestărilor clinice ale leziunilor asociate toracice sau abdominale și nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
clinic, ci doar la o explorare imagistică. Examinarea radiologică de bază este radiografia toracică. a. Radiografia toracică clasică practic descoperă leziunea (fig. 4.16). Aceasta permite o evaluare globală toracică. În prezent, nu mai este de ajuns pentru un diagnostic lezional complet. Examenul radiologic în dinamică permite determinarea ratei de creștere a tumorii. b. Radioscopia toracică este utilă în diferențierea unei leziuni parietale de una parenchimatoasă [62]. c. Pneumotoraxul diagnostic este utilizat foarte rar în prezent [74]. Unele trăsături radiologice ne
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
a hernierii plămânului) și reconstrucția părților moi ale peretelui toracic. Evaluarea preoperatorie a pacientului Aceste intervenții chirurgicale sunt deosebit de complexe. În cele mai multe cazuri, ele se execută pe pacienți vârstnici, tarați, cu imunitatea compromisă. De aceea, o evaluare cât mai precisă lezională, funcțională și biologică a pacientului este obligatorie, permițând chirurgului detectarea și tratamentul unor maladii asociate și în același timp determinarea exactă a riscului anestezic și operator [8]. În acest fel, îngrijirile postoperatorii pot fi individualizate de la caz la caz și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
numeroase opinii în literatura de specialitate. Noi recomandăm atitudinea chirurgicală propusă de Seyfer și Graeber în 1989 [62]: toracotomie la nivelul unui spațiu intercostal mai sus sau mai jos de leziune, pătrunderea în cavitatea pleurală pentru explorarea bimanuală a complexului lezional, inclusiv invadarea sau nu a structurilor endoto-racice, rezecția în bloc la o distanță de 5 cm de leziunea malignă (calculată pe toate diametrele, în planul peretelui toracic) cu examen histopatologic extemporaneu din marginile de secțiune (fig. 4.19). Dacă plămânul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
23]. Radioterapia Radioterapia cu viză curativă Este folosită ca și metodă de completare a tratamentului chirurgical realizat în limite oncologice. Radioterapia poate fi neoadjuvantă, în cazul tumorilor carcinoide invazive, la care tratamentul chirurgical ca primă intenție este contraindicat pe criterii lezionale (invazie vasculară, traheală, ganglioni mediastinali pozitivi la mediastinoscopie). Tratamentul chirurgical poate fi urmat de radioterapie adjuvantă în cazul rezecției tumorale complete cu limfadenectomie mediastinală, dar la care s-a constatat prezența invaziei ganglionilor mediastinali sau în cazul rezecției tumorale cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
bont cu calus vicios; bont cu nevroame hiperalgice; bont cu leziuni trofice; bont cu fistule cronice; bont cu sechele complexe. C. Nivelul amputației: Picior: - Lisfranck - tarso-metatarsian. - Chopart - medio-tarsiana. Lipsa prin amputație 1-3 Lipsa degetelor de la o Din punct de vedere lezional există 2 mari grupe: 1. Leziuni rahidiene cu interesarea elementelor canalului rahidian, denumite și mielice. 2. Leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice (după Putti). Din multiplele încercări de clasificare, de utilitate practică certă, este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
invaliditate cu însoțitor. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Traumatismul extremității cefalice presupune afectarea concomitenta a craniului și a creierului. Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale: ● după criteriul evolutiv, traumatismele pot fi recente și vechi; ● în raport cu modul de evoluție sunt: acute, subacute, cronice și sechelare; ● după criteriul lezional, sunt închise și deschise; ● după criteriul terapeutic, traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoția, contuzia, dilacerarea și edemul cerebral și operabile: hematoamele intracraniene și fracturile craniene. Examenul clinic și paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatica
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de evoluție florida, creșteri nesemnificative în DMP oculare și în fazele terminale ale tuturor formelor clinico-genetice. Biopsia musculară - este sugestiva pentru diagnostic încă din perioada preclinica a bolii. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se țină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. Modificări de tip miogen în mușchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporție importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existența "miopatiei" în neuropatie și a "neuropatiei" în miopatie este observabila în
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ce afectează atât axonul cât și teaca de mielina; - ganglionii spinali- leziuni degenerative; - mușchi - atrofii musculare de tip neuronal alternând chiar cu zone hipertrofiate SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (S.L.A.) Face parte din afecțiunile neuronului motor definită clinic printr-un complex lezional având ca rezultat simptome combinate de neuroni motori centrali și periferici (fasciculații, amiotrofii distale, semne piramidale). În funcție de predominantă tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de S.L.A.: paralizia bulbara progresivă cu predominantă fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominantă simptomelor
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
consumului de hrană și a ouatului. Semnele respiratorii constau în tuse strănut, raluri respiratorii și sunt însoțite de semne nervoase și diaree. Semnele clinice pot apărea într-o formă specifică sau într-o combinație de manifestări. 1.2.5. ASPECTE LEZIONALE În cazurile de moarte subita, leziunile pot să fie absențe. Următoarele leziuni sunt caracteristice pentru influență aviară: congestia severă a musculaturii, deshidratarea, edeme subcutanate ale capului și ale zonei gâtului, descărcări hemoragice din cavitatea nazala și orală, congestia severă a
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
procedurile specifice ce urmează a fi aplicate. Instruirea trebuie să aibă două niveluri: a) instruirea a grupelor de experți; ... b) instruirea celuilalt personal implicat. ... Cursurile de instruire trebuie să includă prezentarea, daca este posibil în sistem animat, a aspectelor clinice, lezionale, epidemiologice și a celor privind prevenirea și controlul bolii, precum și aspecte privind anchetă epidemiologica. De asemenea, vor fi prezentate aspecte privind sanitația, ecarisarea și procesarea deșeurilor, realizarea supravegherii veterinare, a activităților de screening și a procedurii de trasabilitate. Trebuie prezentate
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
de sutură se poate face după tehnicile Bunnel sau Kessler. Pentru leziunile aparatului extensor, cu o suprafață de secțiune aplatizată, suturile se fac cu puncte în „U” cu fire neresorbabile monofilament 4-0 sau 5-0. Modalitățile de tratament diferă funcție de nivelul lezional (tabelul 14.1). 1. Zona I: Tratamentul degetului „în ciocan” în faza acută depinde de forma anatomopatologică. Pentru rupturile simple, majoritatea autorilor optează pentru tratament ortopedic, printr-o imobilizare în hiperextensie cu o atelă volară sau chiar cu un mic
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
fierăstrăul circular și abricht, industria de prelucrare a lemnului fiind cea mai mare furnizoare de accidente soldate cu amputatii de mâini și degete. În ordine descrescătoare urmează leziunile prin benzi de transmisie, topor,cuțit și alți agenți traumatici. Ca mecanism lezional ne întâlnim cu cel puțin trei fenomene: tăiere, smulgere, strivire, care, de obicei, se asociază între ele. Firește, mecanismul cel mai favorabil privind indicația și șansa de reușită a replantării este cel prin tăiereghilotinare. Smulgerea și strivirea duc la leziuni
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
va închide într-o alta ce conține apă cu gheață la 4 grade Celsius Va fi prevenit centrul de replantări și se vor transmite chirurgului de gardă toate informațiile pe care acesta le solicită (ora și circumstanțele producerii accidentului, mecanismul lezional, nivelul și tipul leziunii, date despre starea generală a pacientului, ora estimativă a ajungerii la centrul de replantări pentru a da posibilitatea antamării intervenției de replantare). De aici pacientul va fi transportat însoțit de un cadru medical care-i va
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
de altă parte viteza cu care se alternează schemele motorii). Tot în aceste întârzieri grave se întâmplă ca acuitatea și puterea de discriminare a sunetelor slabe de înaltă frecvență să se dezvolte mai târziu, datorită unui factor dismaturativ ereditar sau lezional, ceea ce condiționează substituiri de sunete chiar în cazul când copilul are posibilitatea rostirii corecte a tuturor sunetelor limbii în mod izolat. Pe măsură ce se maturizează capacitatea de discriminare auditivă, de diferențiere a sunetelor, copilul ajunge să înlăture substituirile neadecvate de care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajului și chiar de limbajul propriuzis: memoria, voința, gândirea, atenția. Sub raport clinic, aceste aspecte funcționale se traduc prin fenomene de anartrie ale aparatului periferie al vorbirii, care uneori se manifestă prin mutism achinetic, ce presupune o întrerupere de natură lezională a formației reticulare ascendente: prin simptome afazoide, în sensul că perturbările nu sunt constante ci dau aspectul de dezintegrare fonetică universală, polimorfă, labilă; prin disocieri automatico voluntare, lapsusuri, sărăcie verbală, confuzii de vocabular și de sens, agramatisme, inversări în topica
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai poate trăi fără ele. Personalitatea nevrotică se caracterizează prin lipsa de adaptare și reacții anormale la factorii psiho-emoționali. Deseori, sub masca nevrozei se ascund psihoze sau boli organice latente. În general, nevroza este o afecțiune neuro psihică fără substrat lezional și exprimă o suferință funcțională (nu una organică, a creierului), fatigabilitate sporită, astenie, cefalee, insomnie, adăugându-se stări de neliniște sau depresie, tulburări nervoase din partea inimii, a organelor digestive, chiar și prin felul cum vorbesc pacienții. Neurastenia, înseamnă oboseală continuă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
c) ambliopie forte (indicele AV cu valori sub 0,1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. 4. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere se clasifică astfel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tusei convulsive sunt explicate de factorii de patogenitate toxigeni din structura B. pertussis. Atașarea B. pertussis de celulele ciliate ale epiteliului respirator este mediată de adezinele bacteriene. Germenii rămân localizați la acest nivel, se multiplică și eliberează toxine cu efect lezional asupra mucoasei respiratorii. Unele toxine pot difuza în sânge și determină efecte sistemice. Toxina pertusis este constituită din subunitatea B, cu rol de atașare de receptori și subunitatea A, cu rol de inhibare a adenilatciclazei, conducând la moartea celulei infectate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Meningitele virale care pot fi prevenite prin vaccinare sunt: urliană, poliomielitică, rujeolică, varicelo-zosteriană. 11.6 Encefalitele Encefalitele sunt inflamații ale parenchimului cerebral, care se asociază frecvent meningitelor (meningoencefalite). Clasificarea encefalitelor infecțioase După mecanismul etio-patogenic, encefalitele infecțioase pot apare prin mecanism lezional direct, sau prin mecanism imun, cu leziuni demielinizante, constituite la câteva săptămâni după o infecție sau după administrarea unui vaccin. a. Encefalite infecțioase: Virale: herpesvirusuri (HS 1 sau 2, VVZ, CMV, VEB), enterovirusuri, v. rujeolic, v. rubeolic, v. urlian, v.
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
profunde sau endocranian. Complicații tardive: consolidare vicioasă. Evoluția cazului cu tratament: spre consolidarea fracturii în 4 săptămâni. Apreciem că, pentru cazul examinat există condițiile efectuării în 24-48 ore a tratamentului definitiv (primar) pentru fractura de masiv facial (urgență amânată). Bilanțul lezional, starea generală a pacientului (apt pentru a suporta tratamentul maxilo-facial), dotarea materială, tehnica și personalul medical de specialitate permit la acest moment refacerea anatomică și funcțională a structurilor osoase și de părți moi faciale lezate. Riscul operator (afecțiune, stadiul bolii
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
abulia, pierderea sau creșterea în greutate, pubertate precoce, endocrinopatii, anomaliile sistemului autonom, alterarea stării mentale, modificări în acuitatea vizuală, sugerează leziuni de linie mediană (regiunea ventriculului III anterior sau posterior); - crizele epileptice focale asociate cu aspecte focale lente de tip lezional pe EEG, cu modificări neurologice de focar, pot sugera leziuni localizate la nivelul emisferelor cerebrale; - ataxia, neuropatii ale nervilor cranieni și semne de fibre lungi, chiar și în lipsa semnelor de HIC sugerează leziuni ale trunchiului cerebral, care pot fi de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
malformații vasculare cerebrale etc. Simptomele de debut în cazul acestor afecțiuni sunt reprezentate de simptomele hipertensiunii intracraniene decompensate. 1. Hipertensiunea intracraniană acută în traumatismele cranio-cerebrale Patogenia traumatismelor cranio-cerebrale cuprinde modul de acțiune al agentului traumatic și de transmitere a forței lezionale asupra extremității cefalice și modul de reacție al structurilor endocraniene la acțiunea agentului traumatic. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană și deteriorarea clinică este determinată de modul în care se produc leziunile endocraniene și rapiditatea cu care este depășit volumul endocranian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de volum și sindromul neurologic se instalează progresiv, iar sindromul de HIC poate apare tardiv. Tumorile maligne au o rată de dezvoltare rapidă și sindromul neurologic apare precoce. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană depinde de caracteristicile leziunilor endocraniene. Aceste caracteristici lezionale se referă la: viteza de mărire a volumului suplimentar dependentă de natura leziunii, efectul biologic asupra țesutului cerebral adiacent și de localizarea volumului suplimentar (compresiune directă asupra structurilor vitale, blocarea circulației LCR-ului). Glioamele cerebrale cu grad redus de malignitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]