465 matches
-
sutelor de mii sau chiar a milioanelor de dolari. Acești „întreprinzători” sui-generis au profitat imediat de avantajele pe care noua „piață liberă” a produselor de consum le oferea pentru ieșirea din clandestinitate și extinderea activității. Revoluția din decembrie 1989 a „liberalizat” piața produselor de consum în primele luni de după prăbușirea comunismului. A făcut-o nu atât prin adoptarea unei noi legislații - aceasta a început relativ devreme, desfășurîndu-se apoi în etape -, cât ca urmare a prăbușirii autorității statului și a oricăror instituții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dure terapii de șoc atât economiei, cât și societății românești: în mai puțin de un an și jumătate, din iunie 1990 și până în septembrie 1991, a distrus organizarea birocratico-administrativă a economiei socialiste, a separat capitalul financiar de cel industrial, a liberalizat piața muncii, a reorientat comerțul internațional al României dinspre fostul CAER către economiile occidentale, a liberalizat măcar parțial cursul de schimb, a liberalizat o mare parte a prețurilor, a favorizat apariția unui sector privat în economie și a declanșat privatizarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și jumătate, din iunie 1990 și până în septembrie 1991, a distrus organizarea birocratico-administrativă a economiei socialiste, a separat capitalul financiar de cel industrial, a liberalizat piața muncii, a reorientat comerțul internațional al României dinspre fostul CAER către economiile occidentale, a liberalizat măcar parțial cursul de schimb, a liberalizat o mare parte a prețurilor, a favorizat apariția unui sector privat în economie și a declanșat privatizarea în masă a avuției socialiste. Este greu de imaginat un program politic mai dedicat terapiei de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
septembrie 1991, a distrus organizarea birocratico-administrativă a economiei socialiste, a separat capitalul financiar de cel industrial, a liberalizat piața muncii, a reorientat comerțul internațional al României dinspre fostul CAER către economiile occidentale, a liberalizat măcar parțial cursul de schimb, a liberalizat o mare parte a prețurilor, a favorizat apariția unui sector privat în economie și a declanșat privatizarea în masă a avuției socialiste. Este greu de imaginat un program politic mai dedicat terapiei de șoc decât acesta (Severin, 1995). Efectul imediat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice, administrative și personale care funcționa în beneficiul fie al producătorilor români de stat, fie al capitaliștilor autohtoni. Supuse la hărțuieli și costuri imprevizibile, companiile străine au adoptat strategia pe termen lung de a forța privatizarea industriei socialiste, pentru a liberaliza piața. Au fost puternic susținute în acest demers de cancelariile occidentale și de instituțiile financiare internaționale, mai ales FMI și Banca Mondială, care au finanțat cea mai mare parte a restructurării economice românești. Strategia centrată pe construirea capitalismului prin restructurarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
SAPRIN, 2000). Pe de altă parte, Williamson (2002) consideră dintru început că doar două dintre aceste etape, a doua și a patra, au caracteristicile unor etape de dezvoltare și globalizare reală. Argumentele sale rezidă în observarea factorilor cel mai intens liberalizați în cadrul acestora. Dacă primei perioade i-a fost specifică colonizarea și intensificarea comețului transatlantic prin schimbul de produse agricole, a treia a restricționat libera circulație a forței de muncă, a impus noi bariere comerciale și a redus investițiile transnaționale. Spre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dimpotrivă: pedagogia teologică este un shift înlăuntrul gândirii și practicii teologico-educaționale. Ea dezvoltă un nou mod de a gândi și a trăi religia, moralitatea creștină și educația religioasă. Valorile tradiționale ale creștinismului sunt reinterpretate, umanizate, modernizate etc. Dogmele creștinismului sunt liberalizate, relativizate, politizate chiar. Baza morală a educației creștine este semnificativ extinsă. La fel dimensiunile morale ale predării. Intoleranța este înlocuită cu toleranța religioasă. Dogmatismul sectar este înlocuit cu multiculturalismul. Hermeneutica - metodă tradițională de interpretare a textelor religioase - a fost postmodernizată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care se ocupă îndeosebi de „hăcuirea” calculatoarelor. O a doua etapă a fost cea declanșată de pungași, în dorința lor de a comunica între ei fără ca poliția să le intercepteze convorbirile. Într-o nouă fază, când piața telecomunicațiilor s-a liberalizat, au început atacurile companiilor împotriva clienților altor companii sau acestea au început să se lupte între ele. Aproape întotdeauna măsurile de apărare luate erau tardive, căci apărea pe piață alt sistem de atac. Ceva similar se întâmplă acum cu Internetul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mediatic nou, audibil prin larma generală a unei societăți locvace, isterizată de lipsa călușului. Formula mai veche a lui Mircea Iorgulescu, „marea trăncăneală”, și-a găsit astfel după 1989 corespondentul perfect în realitatea socială. Până la apariția televiziunilor private, care au liberalizat și mai spectaculos piața discursivă postcomunistă în manierele cele mai radicale, oricât de penibile, grotești și respingătoare ar putea fi acestea uneori (să nu uităm, până la intervenția autorităților televizuale sau a justiției, există telecomanda!), „vipurile” emergente au persistat în cultura
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
analizeze cauzele rămânerii ei în urmă pe frontul literar, să arate căile concrete prin care înțelege să facă o cotitură în creația ei (...). Mihai BENIUC a combătut poziția neprincipială adoptată de I. Vitner care a militat pentru introducerea unui spirit liberalizat în munca redacțiilor cu scriitorii (...). Citând mai multe strofe din unele poezii, M. Beniuc remarcă asemănarea izbitoare dintre ele, lipsa timbrului personal al fiecărui poet (...). Maria Banuș - a spus vorbitorul - a vorbit de dibuielile ei pentru a găsi drumul just
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
doar ca să fie sociabili. Și nu pot să spun precis de ce. Este oare un efort comun de a Învinge dezgustul? Sau ca să arate că toate lucrurile respingătoare din istorie nu sunt așa de respingătoare? Nu știu. Este un efort să „liberalizeze“ existența umană și să arate că nimic din ceea ce se Întâmplă Între oameni nu este cu adevărat detestabil? Promovează frăția Între oameni? A, ei bine... Sammler Își reveni și se abținu. Nu voia să afle detalii despre acest incident din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
procedură indirectă și puțin validă, că opinia apărată numai de Ambroziaster în privința noii căsătorii a divorțaților corespundea practicii Bisericii primitive, în vreme ce toate celelalte mărturii, înțelese fără această „hermeneutică”, sunt opuse? Răspunsul nu se ascunde: se dorește ca Biserica contemporană să liberalizeze propria atitudine față de divorțații recăsătoriți, iar unii cred că nu este posibil să se ajungă la acest rezultat dacă nu se arată că Biserica primară acționa în același fel. Concepția de tradiție care stă la baza acestui efort poate să
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
după divorț, cel puțin atunci când separarea fusese motivată de adulter. Prezentând o istorie emoționantă, și în ciuda ulterioarelor proteste de obiectivitate, prefața cărții nu ascunde scopul care a determinat autorul s-o scrie: a conduce Biserica secolului al XX-lea să liberalizeze propria atitudine față de divorțații recăsătoriți. Un astfel de scop poate părea demn de laudă, dar merită, oricum, să deformeze istoria? Putem să ne facem despre tradiția Bisericii o concepție atât de fixistă, ca să nu spunem integralistă, care să o reducă
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
laudă, dar merită, oricum, să deformeze istoria? Putem să ne facem despre tradiția Bisericii o concepție atât de fixistă, ca să nu spunem integralistă, care să o reducă la o pură repetiție a modelelor trecute, până la punctul că, pentru a putea liberaliza practica actuală, să fie absolut necesar să se demonstreze că Biserica primară a făcut la fel? Am răspuns deja la o astfel de întrebare în concluzia unui articol la care voi face referință de mai multe ori în această notificare
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
stalinist) n-a meritat nicicând, nici În vremea așazisei liberarizări (denominație perfidă, vicleană și falsă) asentimentul nostru, darmite acum după o atât de mare și sterilă longevitate politică. Ziceam nu să-l Înlocuim dintr-o dată, ci să-l mai umanizăm, liberalizându-l de pe o zi pe alta sau, cum Îndeobște se procedează În imediata proximitate a fruntariilor noastre, să-l reformăm. Stând strîmb, dar judecînd drept, acest cezar ar merita de fapt să fie tratat fără menajamente, chiar necruțător și ceea ce
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Revoluție; b) introducerea rapidă și completă a mecanismelor economiei libere de piață, chiar dacă proprietatea de stat era majoritară: întreprinderile proprietate de stat, transformate în societăți comerciale și regii autonome, au devenit actori liberi pe piață (în 1990). Prețurile au fost liberalizate în cele mai multe zone ale economiei (1990-1991). Funcția statului de a dezvolta o politică de relansare a economiei a fost înlocuită de speranța că mecanismele pieței vor orienta corect economia în noul context și vor susține creșterea ei rapidă. Chiar funcția
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care nu pot fi explicate prin nici una din cele două structuri. Încă din primii ani ai tranziției (1990-1991), economia reală s-a depărtat substanțial de economia comunistă: sistemul de planificare și control al statului a fost eliminat; prețurile au fost liberalizate într-o largă măsură; întreprinderile de stat au primit statutul de independență cvasicompletă, acționând pe o piață liberă imperfectă și slab reglementată. În consecință, ele au încetat să se comporte ca întreprinderile din sistemul comunist. La rândul lor, întreprinderile private
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
deoarece sporește cantitatea și varietatea obiectelor pe care se cheltuiește venitul și, prin abundența și ieftinătatea mărfurilor, stimulează la economie și la acumulare de capital.<footnote D. Ricardo, op.cit., p.126. footnote>” Conform teoriei ricardiene, comerțul internațional trebuie să fie liberalizat, orice țară putându-se specializa în producția unui bun, cu condiția să aleagă marfa pentru care cheltuiește comparativ relativ mai puțin, David Ricardo formulând astfel legea avantajelor comparative relative. Potrivit acestei ipoteze, o națiune se va specializa în obținerea acelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
succesiunii etapelor de transformare, în sensul ca, în primul rând, să se înfăptuiască măsurile de privatizare, după care să urmeze liberalizarea piețelor, liberalizarea prețurilor, deschiderea spre exterior, sau invers. În ambele situații apar aspecte conflictuale. De exemplu, dacă prețurile sunt liberalizate după privatizare, nu se poate ști dacă evaluarea activelor din întreprinderile ce urmează a fi privatizate este realistă în noul sistem de prețuri. Țările în tranziție spre economia cu piață concurențială se confruntă cu probleme deosebite și din cauza situației neclare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
gestiunea agriculturii, iar cel de-al doilea, grav prin urmări pe termen lung (săgeata timpului), este înstrăinarea terenului agricol prin vânzare (s-au vândut circa 800.000 ha după datele de la MADR). După data de 1 ianuarie 2014 se va liberaliza piața funciară, persoanele fizice putând cumpăra pământ, nu numai cele juridice, ca în prezent. În UE, terenurile agricole se vând cu aproximativ 10.000 euro/hectar, iar în România acestea s-au vândut cu 2.000-3.000 euro/hectar. În
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
SUA să înlăture barierele comerciale și să crească transparența sistemului său juridic (Levine, 1998, pp. 104-105). Pe parcursul anilor 1990, încercările Chinei de a fi admisă în GATT/OMC au fost blocate de SUA, cu argumentul că RPC trebuia să-și liberalizeze și mai mult economia, problemă complicată de dorința Chinei de a se alătura acestei organizații cu statutul de țară în curs de dezvoltare. Se afirmă că SUA au discriminat fățiș China. În cele din urmă, Harris notează că, în anii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
remarcabil de oameni urcând sau coborând în distribuțiile de venit. Cel mai important, însă, este faptul că economiile de piață prospere văd cum toate veniturile cresc, de la cele mai de jos la cele mai de sus. 17. Când prețurile sunt liberalizate și supuse forțelor pieței, ele pur și simplu cresc Este clar că atunci când prețurile sunt lăsate în grija forțelor pieței, fără controale guvernamentale, ele pur și simplu cresc, ceea ce înseamnă că oamenii își permit să cumpere tot mai puțin. Prețurile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că oamenii își permit să cumpere tot mai puțin. Prețurile de piață liberă sunt doar un alt nume pentru prețuri ridicate. Prețurile care sunt fixate sub nivelul pieței tind într-adevăr să crească, cel puțin pe termen scurt, atunci când sunt liberalizate. Dar povestea este mult mai complicată decât atât. De pildă, unele prețuri au fost fixate deasupra nivelului pieței, astfel încât atunci când sunt liberalizate ele tind să scadă. Mai mult, când ne uităm la prețurile în bani care sunt fixate de către puterea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care sunt fixate sub nivelul pieței tind într-adevăr să crească, cel puțin pe termen scurt, atunci când sunt liberalizate. Dar povestea este mult mai complicată decât atât. De pildă, unele prețuri au fost fixate deasupra nivelului pieței, astfel încât atunci când sunt liberalizate ele tind să scadă. Mai mult, când ne uităm la prețurile în bani care sunt fixate de către puterea de stat, este important să reținem că banii care trec pe deasupra tejghelei nu sunt de regulă singurul preț plătit de către cei care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
producători, ca urmare ele nu furnizează niciun stimulent pentru ca aceștia din urmă să producă mai mult și deci să ușureze penuria cauzată de controalele de prețuri. Deși prețurile în bani ar putea să crească pe termen scurt când prețurile sunt liberalizate, rezultatul final al acestei măsuri este creșterea producției și diminuarea raționalizării risipitoare și a corupției, astfel încât prețurile reale totale exprimate în termenii unei mărfuri de bază, ziua de muncă umană scad. Timpul pe care persoană trebuia să îl cheltuie pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]