274 matches
-
de tip neliniar. Având în vedere cele de mai sus, cu tot respectul pentru actualii antrenori, consider că pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal structurată pe compartimente (atac, apărare, mijloc) sau pe specializări (vârf de atac, extreme, mijlocași, coordonator, fundași, libero) este în prezent perimată și folosirea în continuare a acestei metode de antrenament nu poate duce la obținerea unor performanțe, ținând cont de ceea ce se joacă în prezent, din punct de vedere tactic, în fotbalul de performanță internațional. Prezenta carte
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de cogito, precum și a îndoielii, încercînd să le apere originalitatea, și-au argumentat poziția apelînd la corespondența personală a autorului Discursului și Meditațiilor. El menționează într-o scrisoare din 1640 că a citit textele lui Augustin, De civitate dei, De libero arbitro și De trinitate, ce ilustrează lesne asemănarea frapantă între cele două cogito-uri, după publicarea Discursului asupra metodei și cînd Meditațiile erau “deja en chemain pour aller a Paris”. Ar fi incorect și naiv însă a considera afirmațiile din această
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dezvălui o stare de lucruri contrară și anume o clară filiație de doctrină a cogito-ului cartesian din cel augustin. Augustin își prezintă cel mai limpede și complet argumentul cogito-ului în De trinitate. Acesta apare însă și în Solilocvii și De libero arbitro, dar considerarea exclusivă a fragmentului ce înfățișează cogito-ul în De libero arbitro ar duce la concluzia eronată că între Augustin și Descartes, în privința cogito-ului, nu există nici o asemănare. Aceasta pentru că Augustin scrie: ) Iată că în cazul gînditorului medieval, existența
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
doctrină a cogito-ului cartesian din cel augustin. Augustin își prezintă cel mai limpede și complet argumentul cogito-ului în De trinitate. Acesta apare însă și în Solilocvii și De libero arbitro, dar considerarea exclusivă a fragmentului ce înfățișează cogito-ul în De libero arbitro ar duce la concluzia eronată că între Augustin și Descartes, în privința cogito-ului, nu există nici o asemănare. Aceasta pentru că Augustin scrie: ) Iată că în cazul gînditorului medieval, existența esenței omului apare imediat, fără intermedierea rațiunii care l-a făcut celebru
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
modurile gîndirii ci doar gîndirea, căci numai ea le face posibile, fiind cauza primă a tuturora, la ea reducîndu-se în fond toate, la fel cum semințele fructelor se întorc în pămînt pentru a renaște sub alte forme ; .) Textul din De libero arbitro ar îndreptăți respingerea ideii că la Augustin întâlnim o conștiință la fel de bine delimitată ca și cea cartesiană ce presupune o repliere a gîndirii asupra ei înșiși. Pentru o concluzie corectă însă trebuie să ne raportăm și la De trinitate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
să se autodistrugă. Întreaga desfășurare impresionantă a condițiilor ce fac posibilă îndoiala, se reduce de fapt la una singură: existența gîndirii. Sursa întregii certitudini, principiul indubitabil spre care doar îndoiala poate conduce, aceasta este afirmată limpede în Soliloquia și De libero arbitro. În legătură cu natura cunoașterii de sine a sufletului și cu maniera imediată în care aceasta se realizează, Augustin scrie: .) Așadar prin opoziție cu esența corpului, cea a spiritului se definește eminamente prin natura cunoașterii pe care el o are despre
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în formă a celor scrise de Augustin și Descartes: (“non per imaginale figmentum”) scrie Augustin în Contra Academicos. ) De altfel, .) Analiza de pînă acum ne permite să atribuim lui Augustin prioritatea descoperirii cogito-ului . Aceasta este dublată și de pasajele din De libero arbitro, cartea a II-a capitolul 3 din De civitate Dei, cartea a XI-a capitolul 6 din Soliloquia, cartea a II-a capitolu 1 și cel mai important în De trinitate, cartea aX a capitolul 10. Mersenne și Arnauld
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
întotdeauna, cu abilitatea ce-l caracterizează, motive pentru a-și demarca scrierile de cele augustiniene cu scopul de a-și apăra , cu orice preț , originalitatea. Arnauld, în Al VI-lea șir de obiecții la Meditații, a invocat fragmentul din De libero arbitro în care Alypius vrea sa-i dovedească lui Evodius existența lui Dumnezeu. Pentru aceasta îi cere să-și înceapă raționamentul plecînd de la faptul că adevărul cel mai clar este propria-i existență: “În primul rînd, vă întreb, deoarece noi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Așadar, la fel ca în textul lui Augustin, și aici, din îndoiala aplicată existenței decurge evidența ei indubitabilă . Ea va constitui și la Augustin și la Descartes, deopotrivă, punctul de plecare fundamental pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu. Atât în De libero arbitro (388-395) pe care a scris-o preot fiind, cât și în De civitate Dei (413-426) scrisă cînd devenise deja episcop, Augustin prezintă și dezvoltă cogito-ul și conștiința de sine purtătoare de ființă. În cea de-a doua lucrare el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
invariabile precum: ● Pentru masculine, cele mai multe sunt formații terminate în vocală, accentuată sau neaccentuată, sau semivocala -ǐ; vezi substantivele: *avocado "plantă", bebe/ bebe, bebi, chulo, cowboy, cruzeiro, daimio, dandy, dingo, escudo, *euro, *expresso, factotum, *gay, grizzly, *guru, hippy, *homeless, *kamikaze, koala, *libero, lori, *macho, *mango 2 "pom", marabu, *mariachi, *mecena, old-boy, *panda, *papa, paria, pecari, penny, peso, *picaro, *piranha, *playboy, quebracho, sequoia, *skinhead, tatu, tuia; intră aici și toate literele chirilice și grecești (*kappa, *tau, *zeta etc.). ● Pentru feminine: *bazooka, *call-girl, *cola
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
au creat deja forme variabile sau sunt pe cale de a se crea (vezi supra, 2.1.3, 2.2.1.1). Pentru un număr destul de mare de substantive, DOOM2 recomandă articularea enclitică (fandango - fandangoul, guru - gurul, hidalgo - hidalgoul, hippy - hippy-ul, libero - liberoul, marabu - marabuul, penny - penny-ul, peso - pesoul, picaro - picaroul), iar pentru altele indică și o formă regulată de G-D (cola - colei, mantra - mantrei, seguidilla - seguidillei, tuia - tuiei). Și chiar dacă, în majoritatea cazurilor, utilizarea acestor forme este rară, prezența lor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
creat deja forme variabile sau sunt pe cale de a se crea (vezi supra, 2.1.3, 2.2.1.1). Pentru un număr destul de mare de substantive, DOOM2 recomandă articularea enclitică (fandango - fandangoul, guru - gurul, hidalgo - hidalgoul, hippy - hippy-ul, libero - liberoul, marabu - marabuul, penny - penny-ul, peso - pesoul, picaro - picaroul), iar pentru altele indică și o formă regulată de G-D (cola - colei, mantra - mantrei, seguidilla - seguidillei, tuia - tuiei). Și chiar dacă, în majoritatea cazurilor, utilizarea acestor forme este rară, prezența lor este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mult folosit ca rezultat al rolului tactic sporit pe care îl capătă portarul în unele forme și sisteme de apărare. În acest sens vom spune că este unanim recunoscut faptul că portarul avansat capătă în „apărarea în linie” rolul de libero. Degajarea cu piciorul de la 5,5 metri Se folosește în situațiile în care mingea a părăsit spațiul de joc în aut de poartă. Mecanismul de bază al acestui procedeu tehnic este același ca la lovirea mingii cu piciorul de pe loc.
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
atacanții (A,B,C) încearcă prin combinații să depășească cei 4 apărători (D,D1,D2,D3) care au rolul de a închide orice culoar de pătrundere a atacanților și de a se dubla reciproc. D la început îndeplinește funcția de libero, D2 îl marchează pe B, D1 îl marchează pe A, iar D3 dublează sau ia locul libero-ului. 13. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători și atacanți în care accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
au rolul de a închide orice culoar de pătrundere a atacanților și de a se dubla reciproc. D la început îndeplinește funcția de libero, D2 îl marchează pe B, D1 îl marchează pe A, iar D3 dublează sau ia locul libero-ului. 13. Exercițiu tehnico-tactic pentru apărători și atacanți în care accent se pune pe marcaj din partea apărătorilor și șutul la poartă al atacanților. Jucătorii în atac A și B realizează un un-doi pe lângă apărătorul C care încearcă să intercepteze. A
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
din fotbalul de performanță actual. Principala caracteristică tactică a acestui sistem de joc este faptul că prin așezarea jucătorilor în teren se obține o evidentă superioritate numerică pe culoarul central (axa centrală) a suprafeței de joc. Sistemul de joc cu libero fix Este un sistem de joc pe care îl practică marile echipe ale fotbalului profesionist când trebuie să apere un rezultat și se „închid” în jocul de apărare a porții proprii. Sistemul de joc cu libero mobil Este un sistem
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Sistemul de joc cu libero fix Este un sistem de joc pe care îl practică marile echipe ale fotbalului profesionist când trebuie să apere un rezultat și se „închid” în jocul de apărare a porții proprii. Sistemul de joc cu libero mobil Este un sistem de joc relativ nou apărut în sfera tacticii jocului de fotbal. Acest sistem de joc permite plecarea liberoului de pe postul său cu scopul de a creea superioritate numerică în faza de construcție sau chiar în faza
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
să apere un rezultat și se „închid” în jocul de apărare a porții proprii. Sistemul de joc cu libero mobil Este un sistem de joc relativ nou apărut în sfera tacticii jocului de fotbal. Acest sistem de joc permite plecarea liberoului de pe postul său cu scopul de a creea superioritate numerică în faza de construcție sau chiar în faza de atac. Sistemul de joc 4-1-2-3 Este de fapt o variantă a sistemului de joc 1-4-3-3. Creatorul acestui sistem, antrenorul Osvaldo Calero
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
înainte de toate, și toate printr-însa subzistă. Prin existența ei lumea și-a căpătat existență și se menține. Toate pe ea o doresc” . Augustin precizează că Dumnezeu este „Bunul” Suprem, cel de posedarea căruia depinde fericirea umană. Astfel, în De libero arbitrio, el spune că „orice bine vine de la Dumnezeu” , iar în De doctrina christiana precizează că „lucrurile de care avem a ne bucura sunt Tatăl, Fiul și Sfântul Duh” . în același sens, Toma d’Aquino spune, în lucrarea Despre guvernarea
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
aprecierea arbitrului fiind mai largă; 1998- se introduce regula tie-breake-lui pentru toate seturile; seturile sunt până la 25 de puncte, în caz de egalitate prelungindu-se la o diferență de două puncte; setul 5 se joacă până la 15 puncte; apare jucătorul „libero” care are echipament diferit, joacă doar în linia a doua, schimbarea nefiind operată în foaia de arbitraj; 1999- mingea poate atinge fileul la serviciu, fără a fi considerată greșeală; timpul la efectuarea serviciului este de 8” în loc de 5”; apariția timpurilor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
început, titularii cum este folosit uzual, dar nu necesar, trebuie să fie cea mai bună combinare a echipei. Ceilalți jucători rămași se numesc rezerve. Toți jucătorii trebuie să aibă echipament uniform, cu numere pe spate și piept. Excepție face jucătorul libero, care trebuie să aibă echipament de culoare distinctă față de ceilalți. Schimbarea jucătorilor se face conform regulamentului, adică 3 schimbări duble sau 6 schimbări simple. Și în cazul schimbărilor, jucătorul libero face excepție, acesta putând înlocui în timpul întreruperilor de joc, orice
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
uniform, cu numere pe spate și piept. Excepție face jucătorul libero, care trebuie să aibă echipament de culoare distinctă față de ceilalți. Schimbarea jucătorilor se face conform regulamentului, adică 3 schimbări duble sau 6 schimbări simple. Și în cazul schimbărilor, jucătorul libero face excepție, acesta putând înlocui în timpul întreruperilor de joc, orice jucător din lina a doua (cu excepția celui din zona 1 ce urmează să execute serviciul). Schimbările jucătorului libero nu sunt contabilizate în foaia de arbitraj și este obligatoriu ca între
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
3 schimbări duble sau 6 schimbări simple. Și în cazul schimbărilor, jucătorul libero face excepție, acesta putând înlocui în timpul întreruperilor de joc, orice jucător din lina a doua (cu excepția celui din zona 1 ce urmează să execute serviciul). Schimbările jucătorului libero nu sunt contabilizate în foaia de arbitraj și este obligatoriu ca între două schimbări ale acestuia să se joace cel puțin o minge (un punct). 2.3.5. Așezarea jucătorilor și ordinea rotației Terenul este teoretic împărțit în 6 zone
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
cel mai des întâlnite în formațiile de joc sunt: - ridicător coordonator; - jucător de zona 3 (trăgător principal, jucător de blocaj central); - jucător de zona 4 (trăgător secund, extremă de Z4); - jucător de zona 2 (ridicător fals, trăgător fals, <<fals>>); - jucător "libero". Aceste modele sunt denumite - modele funcționale - pe considerentul că ele determină funcționalitatea jocului, a acțiunilor de joc și a eficienței acestora. 5.3.1. Ridicătorul coordonator (RC) Este arhitectul și coordonatorul atacului într-o echipă. Succesul unei echipe se bazează
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
va schimba permanent după execuția serviciului în S1 și după construcția atacului propriu și dublajul acestuia în S2 (la preluarea serviciului advers). În L2, joacă doar când ajunge în Z1 (la execuția serviciului), după pierderea acestuia fiind înlocuit cu jucătorul libero. Cunoașterea structurii jocului în cele două zone este esențială pentru pregătire adecvată a jucătorului de centru. Jucătorii de Z3, au în general următoarele sarcini de joc: În linia a I-a: - blocaj la atacul advers executat din toate zonele și
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]