325 matches
-
dimensiunea individualism-colectivism în orice cultură, prevalența colectivismului ori a individualismului depinde de următorii factori bipolari, care includ două sindroame culturale specifice: constrîngere culturală versus libertinaj cultural și complexitate culturală versus simplitate culturală. 8.5.1. Constrîngere culturală vs libertinaj cultural Libertinaj cultural vs constrîngere, conform accepțiunii lui Triandis (1995) se referă la modul în care membrii unei culturi: 1) ajung la un consens cu privire la ceea ce constituie acțiunea corectă; 2) trebuie să se conformeze normelor culturale și să se comporte în consecință
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
critici severe la adresa celor care se abat de la norme. Constrîngerea culturală e specifică culturilor omogene, relativ izolate de alte culturi, cu o densitate mare, unde cultura nu are o dinamică prea spectaculoasă (Pelto, 1968, apud Triandis, 1995). Culturile caracterizate prin libertinaj cultural sînt specifice societăților eterogene, unde oamenii sînt fluctuanți în ceea ce privește normele și respectarea lor. în astfel de societăți, oamenii nu ajung neapărat pedepsiți pentru nerespectarea normelor, pentru că, de obicei, ele apar la intersecția mai multor culturi, ceea ce implică mai multe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în astfel de societăți, oamenii nu ajung neapărat pedepsiți pentru nerespectarea normelor, pentru că, de obicei, ele apar la intersecția mai multor culturi, ceea ce implică mai multe posibile strategii "negociabile" de a face față unei situații specifice. Atît constrîngerea, cît și libertinajul cultural pot avea manifestări specifice, dar în majoritatea cazurilor se probează o constanță a acestora în raport cu situațiile. în general, culturile îngemănează tipare comportamentale implicite mai puțin "relaxate" în contexte politice și sociale și mai "libere" în contexte religioase și economice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultural pot avea manifestări specifice, dar în majoritatea cazurilor se probează o constanță a acestora în raport cu situațiile. în general, culturile îngemănează tipare comportamentale implicite mai puțin "relaxate" în contexte politice și sociale și mai "libere" în contexte religioase și economice. Libertinajul cultural a fost asociat cu blîndețea sancțiunilor în condițiile încălcării normelor, în timp ce culturile caracterizate prin constrîngere culturală pedepsesc sever devianța de la norme. Studii efectuate în acest sens (Triandis, Kurowski, Gelfand, 1994; Triandis, 1995) sînt concludente în a arăta că libertinajul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Libertinajul cultural a fost asociat cu blîndețea sancțiunilor în condițiile încălcării normelor, în timp ce culturile caracterizate prin constrîngere culturală pedepsesc sever devianța de la norme. Studii efectuate în acest sens (Triandis, Kurowski, Gelfand, 1994; Triandis, 1995) sînt concludente în a arăta că libertinajul cultural e asociat cu individualismul, iar constrîngerea culturală cu colectivismul. 8.5.2. Complexitatea culturală Complexitatea culturală ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar constrîngerea culturală cu colectivismul. 8.5.2. Complexitatea culturală Complexitatea culturală ar putea fi considerat\ un factor însemnat în diferențierea culturilor (Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
soluția adecvata pentru emanciparea femeii. Organizarea politică a femeilor și afirmarea unor militante feministe de marcă a permis adoptarea a numeroase reforme în plan legislativ cu privire la drepturile economice și politice, mariaj, avort, sexualitate. Unele dintre acestea se situau în zona libertinajului și frizau dezordinea socială. În epoca stalinistă, perspectiva asupra problematicii femeilor s-a schimbat atât prin scăderea ponderii acesteia pe agenda politică, cât și ca abordare. Emanciparea acestora urma să se realizeze "firesc" prin transformările economice și sociale ale regimului
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
simplu: situația în care a ajuns civilizația actuală. Pe plan material s-a ajuns la abundență și la consum exagerat, iar în plan spiritual se constată o stagnare. Ba mai mult, în numele unei libertăți prost înțelese, se accentuează drumul spre libertinaj și activități iresponsabile. Timid, prea timid, prin unele locuri Biserica mai încearcă să avertizeze oamenii că alunecă pe un drum care se înfundă. Iar atunci când civilizația nu mai corespunde scopului propus, ea nu mai are un rost. Înțelepții au o
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
specifice fiecărui tip de instinct și au conotații particulare, atât În ceea ce privește modul lor de manifestare, cât și În privința impactului individual sau social. Dacă, de exemplu, consumul exagerat de alcool sau droguri (ca o deviere a instinctului de nutriție), ca și libertinajul cu toate variantele sale (ca o deturnare În viciu a instinctului de reproducere), au un impact negativ mai ales asupra individului, familiei și microcomunității imediate, devierile instinctelor sociale au un impact incomparabil mai mare. Astfel; cupiditatea sau lăcomia (ca o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia și orgoliul ca deturnare a instictului de dominație și subordonare și libertinajul ca deturnare a instinctului de reproducere. Pentru că toate aceste devieri creiază prin ele Însele o stare conflictuală ce se poate constitui oricând În sursă de conflict, atât În familie cât și oriunde În societate, conducând aproape invariabil la violență. Fac
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
autoîncrederii. În această etapă, crucială este existența unui model real pe care adolescentul Îl caută cu obstinație și Încearcă să-l imite. În acest context nu este deloc indiferent ce modele oferă societatea tineretului aflat la această răscruce existențială. Pentru că libertinajul excesiv promovat fără rezerve În societatea contemporană, la care massmedia contribuie decisiv, oferind În plus modele de cele mai multe ori fără valoare, nu poate decât să bulverseze adolescentul la această vârstă de căutări. Instabilitatea psihoemoțională caracteristică vârstei, În care afectivitatea domină
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
etc., și unde familia este supusă unei duble agresiuni: prima, de ordin material, ce subzistă În eterna problemă a existenței concrete, prin deficultățile asigurării celor necesare vieții, cu compromisurile de rigoare, și; a doua, de ordin moral, prin promovarea subculturii, libertinajului, violenței și În general a punerii la Îndoială a tot ceea ce era considerat anterior ca valoare morală. În acest context scăderea alarmantă a nupțialității și natalității a devenit o realitate cu consecințe demografice imediate și În perspectivă greu de estimat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În grijile cotidiene, materiale și sociale, nu rareori dominați de prejudecăți ce aparțin unui univers cultural, hai să zicem mai vechi dacă nu chiar depășit, iar pe de altă parte adolescentul care aparține noului univers cultural, dominat de bombardamentul informațional, libertinaj, nonconformism, aspecte ce se suprapun dacă vreți celei mai critice perioade din existența umană, pubertatea, și a căror consecințe nu rareori sunt de-a dreptul dramatice. Este perioada când tânărul Încearcă să se izoleze de familie, neagă uneori vehement cutumele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
greu să mă convingi s-o suprim. Am pus-o întâi ca o diversiune picantă într-o situație cam monotonă, ce se prelungea prea mult. Am pus-o în convingerea că e scrisă cu decență, și că toată aparența de libertinaj cuprinde un simbol și în gestul femeii ceva august și măreț"171. Din răspunsul epistolar al lui Lovinescu rezultă că importanța scenei cu pricina ar fi, mai întâi, de ordin psihologic, justificând definiția romanului ca text ce-și "citește" autorul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
monotone prin însăși natura lor digresivă, și episoade melodramatice, prinse ca-n basorelief, cu un marcat potențial simbolico-sugestiv. Merită reținută de asemeni, drept procedeu lovinescian marcă înregistrată, și convertirea în cheie gravă a materialului anecdotic, "ușurel" ("diversiunea picantă", "aparența de libertinaj"), care, utilizat "cu decență", poate sugera "ceva august și măreț". Mai mult, scena în cauză, de o teatralitate indiscutabilă, are într-adevăr un rol esențial în roman, pentru că face trecerea de la partea expozitivă, bazată îndeosebi pe retrospecție, la "acțiunea" propriu-zisă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
educației sexuale a tinerei Eugénie, din însărcinarea impudicei doamne de Saint-Ange. Pe lângă faptul că este inițiată în toate transformările, capriciile și perversiunile erotice de care este în stare închipuirea omenească, tânăra perspicace este instruită și cu privire la principiile filozofice care legitimează libertinajul, aflate în relație cu materialismul ateu din secolul al XVIII-lea. Natura este singurul principiu care mișcă universul, singura forță care generează viața, care suscită și guvernează orice pasiune omenească. Ceea ce societatea numește și consideră crimă nu este nimic altceva
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
adevărat nihilism moral în care justifică până și crima. Natura îl preferă pe acesta din urmă, iar nu virtutea, care se supune unei legi morale întrutotul străină. Cu o riguroasă coerență, Sade susține așadar absoluta legitimitate a oricărei forme de libertinaj și de violență, care merge până la utilitatea omuciderii: acesta ar restitui Naturii materia de care are nevoie pentru propria activitate creatoare. Întâlnim aici, inserat în dialogul al cincilea, celebrul discurs Francezi, încă un efort dacă vreți să fiți republicani (Français
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
republicani (Français, encore un effort si vous voulez être républicains), care constituie cea mai importantă luare de poziție politică a lui Sade, trasând astfel cadrul unei societăți guvernate conform legilor imuabile ale Naturii. Considerată multă vreme un obscen manual de libertinaj, opera lui Sade este în realitate un document filozofic important și, chiar dacă Sade nu utilizează termenul de "nihilism", opera sa trebuie inclusă cu drepturi depline în istoria mișcării. Nu întâmplător aceasta a fost admirată de Baudelaire, apreciată de Nietzsche, utilizată
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care reduc scopul și plăcerea vieții la iubirea fizică. Bunăoară, un magistrat strânge în locuința sa toate femeile de moravuri ușoare. Narațiunea se compune dintr-o suită de secvențe cinematografice, populate cu o serie de indivizi cu preocupări ce frizează libertinajul. Sylvia Vodiș, soția unui ins bogat, instruită, mondenă, practică amorul doar pentru a-și alunga plictiseala, într-un soi de înțelegere tacită cu partenerul ei de viață, de asemenea un libertin. Un personaj bine individualizat este Vlad, student, el însuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
a existat totuși cu adevărat și îi datorăm o operă importantă din punct de vedere filosofic, întrucât din ea purced toate teoriile atomiste ale Antichității și din perioadele care se vor reclama mai târziu de la ele - să ne gândim la libertinajul erudit din secolul al XVII-lea, care naturaliza aceste poziții filosofice mulțumindu-se adesea cu o simplă plagiere a opțiunilor primului materialist. În acest bazin vor veni să pescuiască toți gânditorii în căutarea unor concepții în stare să reziste creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
simptome psihiatrice - filosoful a generat numeroase abordări proiective care atestă mai degrabă obsesiile și fantasmele analistului decât adevărul ființei sau al operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu (este de-ajuns să-l citești!), nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în ceea ce-l privește pe Lucrețiu, mai ales asupra pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș (!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. 12 Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul (II, 18), dar ideea rămâne: e vorba de a realiza absența tulburărilor, de a elimina durerea, de a termina odată cu spaimele, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aceea a lui Ovidiu care, în Remediile iubirii sau în Arta de a iubi, ne îndeamnă să luăm din iubire ceea ce aduce bucurie și să ne păzim de tot ce ne poate costa... Disociind iubirea de sexualitate, el inventează astfel libertinajul în forma lui modernă. În această privință, Lucrețiu este contemporanul nostru. Evident, învățătura lui se află la antipozii creștinismului, care proslăvește virginitatea, celibatul, asceza și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cuplul ataraxic 290-291; și dorințele naturale și necesare 196; și edificarea sinelui 281; enciclopedic 269-271; epicurian 223, 251, 269, 310, 313-314; și gândirea tragică 258-259, 268-269, 282, 283, 285; hedonist 283, 285-286; și imanența 274; și iubirea 253-254, 287-291; și libertinajul 255-256, 287; și marea 229-230; materialismul 253, 255, 257, 262-263; Memmius 252, 261-262, 300; și moartea 274-276; și muzica 268, 280, 283-284, 313; și pasiunea amoroasă 254, 287-291; și poezia 240; și prietenia 261-262, 284, 291; și religiile 271-272; și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
210, 271-272; a atomismului 210; cirenaică 27, 105; a hedonismului 27-28, 41, 109-110; a materialismului 209) personaj conceptual - Aristip și Diogene 104; Grădina 211; în Philebos 142, 144, 150, 153; Socrate 104, 142; Vila Papirusurilor 222 Iubire cuplu ataraxic 290-291; libertinaj 38, 256, 280, 287; pasiune amoroasă 197, 235, 254, 287-291, 297; procreare 95, 287; sexualitate 196, 286-288. Vezi Venus Libertate absența libertății 266-267; la Anaxarh 79; la Antiphon 87, 91, 94-96; și bani 87, 113; binele suveran 58, 119; la
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]