185 matches
-
la Paris. Primii ani de după război au fost laborioși și violenți; indicatorul producției industriale era extrem de scăzut, iar raționalizarea alimentelor fu suprimată abia În 1948. Chiar și așa, la o minoritate avută a populației, apăreau primele semne ale unui consum libidinal recreativ de masă, provenind din Statele Unite și care, În deceniile următoare, avea să se extindă la ansamblul populației. Studentă la Facultatea de Medicină din Paris, Janine Ceccaldi trăi astfel din plin anii „existențialiști”, avu chiar ocazia să danseze un be-bop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să caracterizăm anii 50 și Începutul anilor 60 ca pe o adevărată vârstă de aur a sentimentului de iubire - cântecele lui Jean Ferrat sau ale lui Françoise Hardy ne pot reda chiar și astăzi imaginea sa. În același timp, consumul libidinal de masă de origine nord-americană (melodiile lui Elvis Presley, filmele cu Marilyn Monroe) se răspândea În Europa occidentală. În paralel cu frigiderul și cu mașina de spălat, accesorii materiale ale fericirii cuplului, se răspândeau tranzistorul și pickupul, care aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cumpărători din această cauză). Imaginile S&M sînt în special plictisitoare și predictibile, iar textul, relatînd aparent "fanteziile sexuale ale Madonei", este banal și lipsit de erotism 16. Moda prezentă în aceste opere intenționează să șocheze și să producă excitarea libidinală, dar imaginile de genul acesta sînt deja comune și lipsite de noutate. În ultimul său videoclip muzical, Madona apare însă din nou ca un artist modern ce forțează limitele. Conceptul său despre artă favorizează exprimarea propriei personalități a individului, experimentul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
munca în comun. Din acest motiv, dacă vom observa în cadrul unei mulțimi limitări ale egoismului narcisiac și care nu se vor manifesta în afara ei, înseamnă că ne aflăm în fața unui indiciu imperativ că ființa formațiunii de masă consistă în legături libidinale de un tip nou, stabilite între membrii masei"390. Iată o declarație care sună straniu sub pana lui Freud, a cărui lipsă de încredere în generozitatea spontană, în "laptele tandreței omenești" e bine cunoscută. Dar nu trebuie să ne lăsăm
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conducătorul în genere: "Chiar și în stare izolată actele sale intelectuale erau puternice și independente, voința lui nu avea nevoie de susținere din partea voinței celorlalți. Mi se pare așadar logic faptul că eul lui nu era excesiv limitat de legături libidinale, că nu iubea nimic în afară de sine și că pentru ei, ceilalți erau demni de a fi băgați în seamă doar în măsura în care slujeau satisfacerii propriilor sale nevoi"392. Individ independent, ființă deosebită, conducătorul nu are nevoie de aprobarea celorlalți pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
remarci nu fac decît să completeze ceea ce deja știam despre psihologia maselor: conducătorul este cheia de boltă a mulțimilor artificiale. Membrii acestora din urmă manifestă, față de el, atitudinea unor îndrăgostiți. După Freud, în Biserică, fiecare membru este unit, prin legături libidinale, pe de o parte de Christos, conducătorul suprem, iar pe de celaltă parte de toți ceilalți membri ai mulțimii. Numai că aceste legături sînt în mod constant amenințate și știm de ce anume. Mai întîi, de riscul ca paradoxul pe care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Christos în Biserica Catolică, comandantul suprem în armată). Toate celelalte sînt legate de această iluzie; dacă ea ar dispare, și Biserica, și armata s-ar dezintegra deîndată, de măsura în care constrîngerile exterioare ar permite acest lucru"394. Iubirea, legătură libidinală: acesta este cimentul lor, factorul lor de agregare și de vitalitate. Biserica are conștiința acestei stări ea prezintă comunitatea creștină drept o vastă familie. Credincioșii sînt frați întru iubirea de care e însuflețit Chistos, iar el însuși sau reprezentanții săi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în ansamblul lor, iar celaltă se raportează la familie. Pînă la un anumit punct, distincția se poate reclama de la Freud, care consideră că într-un caz "extrem de frecvent și semnificativ" ... "identificarea se efectuează în exterior și independent de orice atitudine libidinală față de persoana copiată"398. Ea poate avea loc "ori de cîte ori o persoană își descoperă o trăsătură comună cu o altă persoană, fără ca aceasta din urmă să fie pentru ea obiectul unei dorințe libidinale. Cu cît trăsăturile comune sînt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și independent de orice atitudine libidinală față de persoana copiată"398. Ea poate avea loc "ori de cîte ori o persoană își descoperă o trăsătură comună cu o altă persoană, fără ca aceasta din urmă să fie pentru ea obiectul unei dorințe libidinale. Cu cît trăsăturile comune sînt mai importante și mai numeroase, cu atît identificarea va fi mai completă și va corespunde astfel începutului unui nou atașament"399. Dacă veți accepta distincția pe care o propunem, vom putea intra din plin în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ne vor folosi în continuarea studiului nostru. Structura particulară a personalității se dovedește interesantă în măsura în care ar putea explica totodată similitudinea observată în mulțimi și supunerea față de șefi. "Recunoaștem, declară Freud, că prin ceea ce am putut contribui pentru a lămuri structura libidinală a unei mase, trimitem la distincția dintre eu și idealul eului, precum și la dublul gen de legătură făcută astfel posibilă-identificarea și substituirea obiectului în locul idealului eului"419. Cu siguranță, supraeul devine de acum înainte pivotul teoriei 420. El reprezintă instanța
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
compoziția psihică a mulțimii. Pe verticală, elanul îndrăgostit al fiecărui individ pentru șef. Pe orizontală, o mulțime de persoane avînd același obiect ca ideal al eului și, prin urmare, identificîndu-se unele cu celelalte. Pentru acestea, identificarea înlocuiește, pe cale regresivă, legăturile libidinale. Într-o mulțime, relațiile sexuale, fie ele și deghizate, sînt absente, iar importanța lor rămîne minimă: "Raporturile amoroase, scrie Freud, rămîn în afara acestor organizații (Biserica și Armata, n.a.). Chiar în mulțimile compuse din bărbat și femeie, diferențele de sex nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
54. 479 S. Freud, W.C.Bullitt, Thomas Woodrow Wilson, ed. cit., p. 53. 480 S. Freud, Moses and monotheism, ed. cit., p. 108. 481 Ibid., p. 117. 482 M. Mauss, Sociologie et Anthropologie, ed. cit., p. 306. 483 S. Freud, Libidinal Types, Standard Edition, t. XXI, p. 218. 484 S. Freud, Civilization and its disconstents, ed. cit., p. 84. 485 S. Freud, Libidinal Types, ed. cit., p. 219. 486 S. Freud, W. C. Bullitt, Thomas Woodrow Wilson, ed. cit., p. 41. 487
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
108. 481 Ibid., p. 117. 482 M. Mauss, Sociologie et Anthropologie, ed. cit., p. 306. 483 S. Freud, Libidinal Types, Standard Edition, t. XXI, p. 218. 484 S. Freud, Civilization and its disconstents, ed. cit., p. 84. 485 S. Freud, Libidinal Types, ed. cit., p. 219. 486 S. Freud, W. C. Bullitt, Thomas Woodrow Wilson, ed. cit., p. 41. 487 Ibidem, p. XVI. 488 Ibidem, p. 41. 489 S. Freud, Family Romances, Standard Edition, t. IX, p. 237. 490 Binențeles, există două
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au ceva de spus lumii și ei vorbesc adesea În numele unei conștiințe colective: europeanul alb al sfîrșitului de mileniu și al sfîrșitului creștinismului, femeia ca celălalt În lumea bărbatului european alb. Omul acestei literaturi este În primul rînd o ființă libidinală. Literatura devine, pentru el, o expresie a propriului libido, un mediator, mai mult sau mai puțin autentic al vieții. Nu există nici o judecată estetică În această afirmație. Nu pun acum În discuție acum reușita estetică a fiecărui autor În parte
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu este aceasta, ci una care, dincolo de influențele istorice, cele venite din receptarea crizei societății franceze de după perioada celor 30 de ani glorioși - adică după 1975 -, exprimă și reprezintă o revoltă pretins colectivă Împotriva Sistemului, a imperialismului religios, politic, economic, libidinal din Occidentul contemporan. Este vorba despre un avatar al realismului romantic din secolul al XIX-lea, o prelungire, pe de o parte a pozitivismului scientist, pe de alta a monologului subiectiv psihologist. Scriitorul francez care reînnoadă magistral tradiția realismului total
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unui sejur sexual. Dintre ei, Valérie moare, Jean-Yves e rănit grav, iar protagonistul scapă cu cîteva zgîrieturi. El tocmai găsise soluția Îmbunătățirii activității companiei Aurore, el, și nu cei doi angajați - Valérie și Jean-Yves - prin organizarea unor excursii În scopuri libidinale. Utopia se năruie. Organizațiile islamiste de extremă pun capăt atît unui capitalism de aur - schimbul dintre banii vestici și arta orientală sau neagră a sexului - cît mai ales speranței de schimbare. Occidentalii vor fi siliți În continuare la nefericire, restul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
absolut imposibil să lupți, cu violență, pentru orice. Războiul a devenit o ficțiune, nimic nu mai animă pe nimeni poate doar sportul, dar, și acolo, apartenența socială joacă un rol foarte important. Consumul, s-ar putea spune, funcționează ca debușeu libidinal, dar unul de intensitate mică. Iar televiziunea este mai degrabă un anxiolitic decît o formă de cunoaștere sau de distracție; desigur, putem accepta că există o distracție activă și una pasivă, iar televiziunea reprezintă una pasivă. și totuși, anxioliticul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ale imaginii corporale pierzându-și din importanță În aceste situații. Zona dureroasă va fi delimitată sau izolată de restul imaginii sau al schemei corporale a individului În cauză. Prezența durerii demonstrează că imaginea corporală este În esența ei o structură libidinală. Se poate spune În sensul acesta că, În cadrul imaginii de sine, sunt reunite două componente: corpul-plăcere și corpul-durere. Eu personal, ca nucleu al imaginii mele corporale, sunt constituit din nevoile personalității. Orice Eu caută să-și Încorporeze elemente libidinale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
structură libidinală. Se poate spune În sensul acesta că, În cadrul imaginii de sine, sunt reunite două componente: corpul-plăcere și corpul-durere. Eu personal, ca nucleu al imaginii mele corporale, sunt constituit din nevoile personalității. Orice Eu caută să-și Încorporeze elemente libidinale sau să și le satisfacă, refuzându-le, sau ocolindu-le pe cele cu caracter contrar, cum ar fi de exemplu, durerea. Această idee o Întâlnim și la F. Nietzsche, care consideră corpul o „creație a voluptății de putere” (Herrschaftsgebildeă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor instinctuale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Aceste ritualuri fie urmăresc realizarea plăcerii fizice, somatice, fie realizarea unei stări de bucurie și fericire sufletească și moral-spirituală către care aspiră individul sau grupul social. Plăcerea fizică este realizată prin ritualurile orgiastice, care eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale. Modul de manifestare este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale. Modul de manifestare este reprezentat prin dansuri cu ritmuri stereotipe, dezordonate sau sincronizate, agitație colectivă de tipul unor stări de transă generală, care imită sau chiar reproduc conduite care mimează violența. Ca exemple pot fi amintite bacanalele sau serbările
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui care-l comite. Există, În acest tip de acțiuni negative, o formă de satisfacție libidinală pe care agresorul o resimte În contactul său cu victima. Această satisfacție Îi anulează sentimentul de culpabilitate sau cel puțin Îl face să se simtă Învinovățit de către alții, și În nici un caz de propria sa conștiință. Anestezia morală a agresorului
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
victima. În plus, trebuie să avem În vedere faptul că elementul de referință este purtătorul simbolic sau real al unei semnificații valorice care, din punctul de vedere, al dorințelor prezintă interes pentru ambele persoane. Este deci vorba despre o atracție libidinală față de obiectul disputat de către cei doi. De aici și competiția. 4. Raportul „agresor/victimă” Raportul dintre agresor și victima acestuia este un aspect foarte important În explicarea și Înțelegerea conflictului dintre cele două persoane, care are ca efect prejudiciul. În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mai mult sau mai puțin accentuată a cărei soluționare deplină nu are loc niciodată. „Eul”, ca realitate dinamică, intermediară, așezată între „Sine” și „Supra-Eu”, trebuie să țină cumpăna între acestea, având o funcție de sinteză, de împăcare, conciliere, armonizare a pornirilor libidinale cu exigențele hipermorale. Actele determinate de „Sine” sau „Supra-Eu” au caracterul de porniri cărora trebuie să ne opunem, sau de imperative cărora trebuie să ne supunem. „Sinele” și „Supra-Eul” apar - după cum remarcă N. Mărgineanu - ca un fel de „Alter-Euri” ce
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]