685 matches
-
mod special. Lumina zilei o arde, o secătuiește și o alungă înapoi în adăpostul subpământean. Nu voiam să spun decât că stă să se crape de ziuă, este ora patru de dimineață. Cristian privi în sus, luna apusese dar stelele licăreau intens pe cer. Fiind între munți, încă nu se vedea nici o geană de lumină dinspre răsărit. Tot întrecându-se cu vâlva, pierduse noțiunea timpului. De unde știi ce oră este? întrebă el. Aș putea să-ți spun cât este ora numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tălpi și aștepta cu nerăbdare să simtă cum ploaia se domolește. Din păcate nici drumul nu se mai vedea ca lumea. Panglica albicioasă dispăruse, apa îi schimbase culoarea, făcând-o aproape invizibilă în noapte. Fulgerele se răriseră, acum abia mai licărea câte unul în depărtare, lumina lor nemaiputând să alunge întunericul de lângă el. Parcă și zgomotul picăturilor era mai slab sau era numai o impresie? Nu, ploaia chiar se ostoise acum. Distingea din nou brotăceii din pădure care se bucurau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
drumeagul ce se pierdea în pădure. Un bărbat îmbrăcat într-un combinezon negru și capul acoperit cu un fes de aceeași culoare mergea de-a lungul perime trului, fumând nervos. Odată ajuns în dreptul ultimului camion, omul se opri. Flacăra brichetei licări scurt, cât să vadă inspectorul că acesta nu mai era singur. O altă siluetă, la fel de neagră, apăruse din umbra mașinii și acum cei doi discutau aprins. Nu auzea ce spun, dar din gesturile pe care le făceau, conversația părea destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
asta i-am fi măgulit orgoliul și i-am fi dat o dovadă În plus de afecțiune și prețuire. El, În schimb, a bombănit ceva, și-n ochii lui am văzut umbra palidă a acelei grozăvii care avea să-i licărească deasupra ochelarilor un an mai tîrziu, cînd și-a simțit sfîrșitul aproape. Această rînduială a viilor și morților, acest mit universal despre schimbul de generații, această vană consolare pe care omul a Închipuit-o ca să Îndure mai ușor gîndul dispariției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și am simțit că mă scufund ca-ntr-un coșmar. Am Înțeles că acea cădere vertiginoasă putea fi curmată doar dacă săvîrșeam ceva iremediabil, eu știu, să sparg oglinda sau veioza cu abajurul roz, darul lui. Și atunci mi-au licărit În minte scrisorile. Cum apartamentul lui Mendel Osipovici fusese supus nu mai știu cîtor percheziții, el Îmi Încredințase corespondența noastră. „Mă Îngrozesc la gîndul că indivizi fără chip ar putea să-ți răsfoiască scrisorile“, Îmi zicea el. Scrisorile erau legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pentru că am fost dat afară din cameră întrucât n-am putut plăti chiria? — Câtuși de puțin. A ricanat: — Te lauzi. Dacă aș face-o cu adevărat ai fi copleșit de remușcări. — Încearcă și o să vedem, i-am replicat. I-a licărit un zâmbet în ochi și a continuat să-și amestece în tăcere absintul. — Ai vrea să facem un șah? l-am întrebat. — N-am nimic împotrivă. Ne-am așezat piesele și le-am privit mulțumit. Există într-adevăr un simțământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ulterior să-i repovestească anecdotele, dar oricât se străduiau, nu scoteau nimic din ele. Bărbații ce o Înconjurau Îi acordau atenția lor dezinteresată și zâmbete frumoase, cum de mult nu mai fuseseră capabili să schițeze. În ochii Clarei nu prea licăreau lacrimi, dar cei care-i surâdeau aveau ochii umezi. De câteva - nu foarte des - ori, Amory a mai zăbovit câte o jumătate de ceas după plecarea celorlalți cavaleri și au servit Împreună, după-amiaza târziu, ceai cu pâine cu unt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se pierdură într-un mormăit. Cu repeziciune, Dromiket 4 sări înapoi la locul său, iar Getta 2 scoase cât ai clipi din ochi caseta de înaltă tensiune din spatele lui Stejeran 1. Acesta încremeni pleoștit, cu ochii deschiși, în care mai licăreau câțiva volți. — Trebuie să se trezească, șopti Dromiket 4 către Getta 2, arătând spre comandantul Felix S 23. Totdeauna când visează despre munca lui din tinerețe, nu mai poate dormi, se trezește. Într-adevăr, după 4-5 secunde, Felix S 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
sărbătoarea grâului poate începe 30 vară fără ploi - de vrejii uscați atârnă stele 31. bradul de Crăciun- pe scaunul bunicii doar un măr roșu 32. aburi de ceață - aproape sau departe creasta muntelui? 33 34. liniște-n cuiburi - printre frunze licărind primele stele 35 oglinda veche - zadarnic aștept luna ploaie de toamnă 36. anii lumii în frunzele nucului - și anii mei 37 urc muntele și astăzi umbra mea mult mai sprintenă 38 multe poteci ducând spre nicăieri spre casă doar una
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
minciunii să vadă... A coborât peste mine tot Iadul Liniștea , știți că ucide-uneori Nu se aude balada, nici bardul Au amuțit amintiri și viori... Plânge tăcerea și lacrima mută Mângâie teama din inima mea E condmnată și totuși ascultă Cum licărește deasupra o stea... Referință Bibliografică: Plânge tăcerea / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PLÂNGE TĂCEREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361461_a_362790]
-
cu păr despletit peste umeri privirea-ți s-arunci catre boltă să prinzi curcubeu și să numeri... Să numeri culori să numeri nuanțe și să te bucuri știind că acolo-n neant departe de nori sunt irisuri îndreptate spre tine licărind cu stelele-n noapte licărind după ploaie licărind ca doi sori ... pentru tine ! De-ai fi... De-ai fi o mică orhidee ori trandafir cu lacrima de rouă te-aș prinde blând cu palma-mi strânsă ca frageda-ți tulpină
DE DRAGOSTE, DIN DRAGOSTE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363808_a_365137]
-
privirea-ți s-arunci catre boltă să prinzi curcubeu și să numeri... Să numeri culori să numeri nuanțe și să te bucuri știind că acolo-n neant departe de nori sunt irisuri îndreptate spre tine licărind cu stelele-n noapte licărind după ploaie licărind ca doi sori ... pentru tine ! De-ai fi... De-ai fi o mică orhidee ori trandafir cu lacrima de rouă te-aș prinde blând cu palma-mi strânsă ca frageda-ți tulpină durere să nu simtă când
DE DRAGOSTE, DIN DRAGOSTE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363808_a_365137]
-
arunci catre boltă să prinzi curcubeu și să numeri... Să numeri culori să numeri nuanțe și să te bucuri știind că acolo-n neant departe de nori sunt irisuri îndreptate spre tine licărind cu stelele-n noapte licărind după ploaie licărind ca doi sori ... pentru tine ! De-ai fi... De-ai fi o mică orhidee ori trandafir cu lacrima de rouă te-aș prinde blând cu palma-mi strânsă ca frageda-ți tulpină durere să nu simtă când eu te smulg
DE DRAGOSTE, DIN DRAGOSTE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363808_a_365137]
-
galbenă din părul meu, prins în coc sub gluga groasă. Gerul îmi pictează în roșu nasul și obrajii, văzduhul cerne făină alb-argintie în steluțe și fulgi ușori, lipindu-se de hăinuțele negre. Terra îmbracă rochia de mireasă a iernii. Beculețe licărind a mărturie se văd noaptea în orașul meu. Referință Bibliografică: Corsetul iernii / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2020, Anul VI, 12 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Mariana Bălășoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CORSETUL IERNII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362795_a_364124]
-
piatră/ Firul de apă prelins pe cișmea./ Tâmpla apasă pe umăr. Pășesc ca pe o altă/ Planetă, imensă, străină și grea.// Așteptăm într-un loc unde încă mai sună,/ Din strunele undelor line, izvoarele./ Când va scăpăta soarele, când va licări luna,/ Aici vor veni în șirag să s-adape/ Una câte una căprioarele./ Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să tac./ Amețitoare apă, ce limpede te clatini!/ Mă simt legat prin sete de vietatea care va
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Acasa > Poezie > Cantec > NINGE PESTE CIȘMIGIU Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ninge peste Cișmigiu; Înserare - Umbre rare. La ruinele Cetății pași de vrajă sună stins. Pe ponton Zăpada-și licărește jarul neatins. Ninge peste Cișmigiu; Noapte - Albe șoapte. Felinarele se-mbracă în paiete de cleștar. Luna-și crește plină unda Peste lacul deghizat în patinoar. Ninge peste Cișmigiu; Dimineață - Flori de gheață. Pe copacii desfrunziți crugul iernii troienește. Peste poduri
NINGE PESTE CIŞMIGIU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363285_a_364614]
-
s-a spart Mă vezi, te văd, ca o străină tu treci. Seară de seară te cat printre raze de lună Palide, mari de aramă, plutind ireal în tăcere Stelele, praf de argint suflat pe o boltă de spumă Îmi licăresc a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tine Dar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplină Doar țârâitul de greieri... alină
TE CAUT VIAȚĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361061_a_362390]
-
Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În mâna stângă am cer Și în dreapta pământ În inimă port Sentimentul sfânt. În stânga sufletului Am sădit cinstea, omenia În dreapta au răsărit Nervozitatea, furia. În ochiul din stânga Veselia licărește În dreapta, tristețea Mândră domnește. În mintea din stânga Luciditatea-i stăpână În mintea din dreapta Impulsul domină. Lipesc jumătățile Aceasta sunt EU Cu părți bune, părți rele Acum și mâine, MEREU. Referință Bibliografică: EGO / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
EGO de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368339_a_369668]
-
kurse vesa e buzëve tua ësht’mjaltë që na bashkon e na pëlqen janë gishtërinj përkëdheljeje në kohën e ditës që i hesht: sekondat që tani po duken 9 umbre de vis privesc în ochii tăi și văd în ei licărind mii de stele cu umbre de vis sufletul tău - o ruga de șoapte se-nalță spre cer din abis gură ta - o dorință ce murmură-n versuri trupul îți geme aprins de un foc nepermis 9 hije ëndrrash shikoj në
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
un tineresc tumult. În dulcele-mprejur mă înfășor cu drag lipsit de-orice obscur pe noul meu meleag Și strig să scol din somn din mândrul său Olimp pe minunatul domn atotputernic Timp. Cât va mai fi de-acum voi licări în clar dorind ca-n nou altcum să fiu și nu să par. Și în mag prefăcut minuni am să v-arăt dând timpul ce-a trecut c-o viață îndărăt. Anatol Covali Referință Bibliografică: Prin ani C-o viață
PRIN ANI C-O VIAŢÃ ÎNDÃRÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368017_a_369346]
-
în venirea împărăției lui Dumnezeu printre noi.29 Este un stadiu mai puțin avansat în urcușul credincioșilor spre împărăție. Prin intrarea mică, sau ieșirea lui Iisus Hristos la propovăduire se revarsă peste comunitatea liturgică mai accentuat Împărăția, care după ce a licărit o clipă la început prim binecuvântarea mare, a rămas mai mult nădăjduită în vremea ecteniilor și antifoanelor, rostite sau cântate înainte de ieșirea lui Iisus Hristos la propovăduire. Acum iese Isus Hristos în mod mai simțit, dar și intră ca om prin
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
seamănă 72 sub nucul bătrân vechea masă de lemn - lipsesc stăpânii... 73 noapte cu stele- zâmbind micul cerșetor se visează prinț 74 nimeni nu-l vede - în lumina orașului micul cerșetor 75 mâna întinsă - în lacrima din palmă o stea licărind 76 Ochii lui veseli asemeni oricărui prunc- doar palma întinsă... 77 un zâmbet vesel acoperit de colburi - un copil cerșind 78 copil așteptând - nici un strop de iubire printre banii mărunți 79 încă o noapte în gangul întunecat - copil al nimănui
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > FANTEZIE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 164 din 13 iunie 2011 Toate Articolele Autorului LACRIMA A licărit o lumină, s-a aprins o stea, a bătut o inimă ș-a înviat în suflet dragostea mea. Un nor a umbrit luminița, o strângere de inimă a schimbat sensul vieții. Cum ai putut ca să dispari? Pe frunze s-a
FANTEZIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367237_a_368566]
-
o mie de zâmbete ironice/ Aici ea stătea și construia/ Dar întreabă pe cei ce-au întâlnit dușmanul/ Care a stat deoparte când lumera a fost slabă/ Întreabă-i cât au plătit ?!/ Cu mult deasupra capului/ Sunt lumini care vor licări/ Departe, departe/ Viața este un pârâu odihnitor... Semnează, Joseph B. Strauss, engineer and poet, 1937. În spatele statuii și pe fundal promontoriul teșit din Marin County, “mânjit” din loc în loc de pete pâlcuite de molizi, stejari și pini pitici prin care se
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
patul în care, din acel ghem de carne veștedă pierdută printre haine, o urmăreau mereu, parcă așteptând ceva, doi ochi apoși și confuzi. “Și totuși - își spuse ea privind mai atentă bătrâna - undeva, în ochii aceia, sau dincolo de ei, mai licărește chiar și așa, amputată, o conștiință... sau, mai degrabă, ceea ce a mai rămas din ea”. Și imaginea unui trunchi de copac fără ramuri și doar cu câteva resturi de rădăcini, aruncat de o viitură pe un mal pustiu, îi apăru
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]