615 matches
-
pierderilor limfatice. Tratamentul cuprinde trei etape: conservator, hormonal, chirurgical [29]. Tratament conservator Tratamentul conservator vizează aceleași principii majore ca și în cazul fistulei chiloase cervicale. Se urmărește reducerea fluxului limfatic de la nivelul canalului toracic prin măsuri igieno-dietetice, cu reducerea aportului lichidian și a celui alimentar, de acizi grași cu lanț lung, aport de trigliceride cu lanț mediu, repaus fizic [74]. Unii autori consideră că aproximativ 50% din fistulele de duct toracic se închid spontan, sub tratament conservator [53]. Înlocuirea pierderilor trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
tratamentul conservator și cel chirurgical major, uneori, reprezentând singurul gest terapeutic agresiv asociat unui tratament parenteral complet. Procedura este instituită după analiza biochimică și celulară a lichidului obținut prin toracocenteză, ce este efectuată în scop diagnostic în cazul unui revărsat lichidian pleural. Drenajul pleural are rolul de a rezolva tulburările funcționale respiratorii (acumulări rapide și în cantitate mare), cât și de a permite monitorizarea atentă a pierderilor limfatice, în funcție de care atitudinea terapeutică va fi diferită, fiind influențată și de vârsta pacientului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de vecinătate sau de la distanță [3, 4, 10, 13, 14, 16]. Interesul chirurgilor de chirurgie toracică generală arătat cavității pericardice se explică prin necesitatea zilnică de a trece peste „granița pericardică”, când efectuează operații majore, cât și prin asocierea revărsatelor lichidiene maligne pleurale și pericardice, având aceeași cauză, care necesită rezolvare în aceeași ședința chirurgicală sub o singură anestezie. Dar nu numai revarsatele pericardice asociate, ci și cele solitare au la origine maladii maligne, ce constituie în majoritate, sfera de preocupare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
au la origine maladii maligne, ce constituie în majoritate, sfera de preocupare a chirurgiei toracice. Se poate spune, fără a greși, că un chirurg toracic „accesează” cavitatea pericardică mai frecvent decât este abordată cavitatea pleurala de către un chirurg cardiac. Epanșamentele lichidiene pericarice maligne adevărate apar la un pacient cu cancer cunoscut sau necunoscut (formă primă de manifestare clinică - revărsat pericardic) și se caracterizează prin prezența celulelor maligne în revărsat și prin țesut malign pericardic. Absența celulelor canceroase încadrează epanșamentul pericardic în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
celulelor mezoteliale și/sau să scadă ritmul de absorbție prin blocajul celulelor limfatice pericardice și/sau a ganglionilor limfatici mediastinali [3, 4]. Invadarea directă a tumorii în sacul pericardic în 1/3 din cazuri nu este urmată de apariția revărsatului lichidian. O mare parte din pericarditele nonmaligne (absența celulelor canceroase în lichid) nu au un mecanism patogenic de instalare explicat în majoritatea cazurilor. Printre cauzele de apariție au fost citate: insuficiența renală cronică, iradierea și diverse infecții - virale, bacteriene sau fungice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
din pericarditele nonmaligne (absența celulelor canceroase în lichid) nu au un mecanism patogenic de instalare explicat în majoritatea cazurilor. Printre cauzele de apariție au fost citate: insuficiența renală cronică, iradierea și diverse infecții - virale, bacteriene sau fungice. FIZIOPATOLOGIE Perturbarea turnoverului lichidian pericardic, care cotidian poate atinge un volum de 20 litri (secreția-resorbția pe cale venoasă și limfatică), va duce la acumularea de lichid în cavitatea pericardică. În funcție de ritmul de acumulare, funcția cordului poate fi afectată brutal sau progresiv [14]. În acumulările rapide
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
evidență epanșament pleural asociat uni- sau bilateral, opacitate sau opacități pulmonare parenchimatoase, mărirea opacității mediastinale. Aceste aspecte pot sugera cauza revărsatului pericardic: cancer bronho-pulmonar, tumoră de mediastin (limfom) etc. [14] (fig. 5.56). Figura 5.56. Radiografie toracica postero-anterioară. Revărsat lichidian pleural la baza stângă. cu extensie în planul scizural, opacitate difuz conturată de intensitate subcostală, intercleidohilar stâng, cord etalat pe diafragm cu arcul inferior drept mult proeminent. Radioscopia toracică Examenul radioscopic, pe lângă semnele de mai sus, relevă estomparea mișcărilor cordului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
magnetică. Tomografia computerizată oferă o imagine de ansamblu a leziunilor endotoracice - pulmon, pleură, mediastin, perete toracic, pericard, cord, permițând orientarea spre un diagnostic etiologic al revărsatului pericardic (fig. 5.57). CT vizualizează foarte bine revărsatul pericardic, topografia și grosimea „cămășii” lichidiene care înconjoară inima [3, 18]. Nu oferă date despre funcția cordului, dar permite chirurgului să se orienteze asupra „punctului de atac” pentru a obține decomprimarea cordului. Figura 5.57. Revărsat lichidian pleural drept în cantitate mare, revărsat lichidian pericardic; tumoră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
vizualizează foarte bine revărsatul pericardic, topografia și grosimea „cămășii” lichidiene care înconjoară inima [3, 18]. Nu oferă date despre funcția cordului, dar permite chirurgului să se orienteze asupra „punctului de atac” pentru a obține decomprimarea cordului. Figura 5.57. Revărsat lichidian pleural drept în cantitate mare, revărsat lichidian pericardic; tumoră bronhopulmonară lob inferior drept. Rezonanța magnetică Rezonanța magnetică este superioară CT în aprecierea invadării vaselor intrapericardice și a miocardului de către procesul tumoral. Face distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
grosimea „cămășii” lichidiene care înconjoară inima [3, 18]. Nu oferă date despre funcția cordului, dar permite chirurgului să se orienteze asupra „punctului de atac” pentru a obține decomprimarea cordului. Figura 5.57. Revărsat lichidian pleural drept în cantitate mare, revărsat lichidian pericardic; tumoră bronhopulmonară lob inferior drept. Rezonanța magnetică Rezonanța magnetică este superioară CT în aprecierea invadării vaselor intrapericardice și a miocardului de către procesul tumoral. Face distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac, prin aprecierea intensității semnalului în T1 și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
invadării vaselor intrapericardice și a miocardului de către procesul tumoral. Face distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac, prin aprecierea intensității semnalului în T1 și T2 [18]. ANALIZA LICHIDULUI PERICARDIC Pericarditele maligne, identic cu pleureziile maligne, pot prezenta un revărsat lichidian seros, sero-sangvinolent sau hemoragic [14]. În revărsatele asociate pericardo- pleurale, caracterul macroscopic al lichidului pericardic poate fi diferit de cel din pleură. Am întâlnit în unele cazuri revărsat pericardic hemoragic, asociat cu pleuro-revărsat serocitrin. Recoltarea lichidului pericardic se poate face
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cu cel pleural, ceea ce nu contraindică însă efectuarea de analize specifice. Este important de a ajunge la un diagnostic etiologic al revărsatelor indiferent de localizare - pericardică sau pleurală. În pericarditele maligne frecvent lichidul este hemoragic, pe când în cele paramaligne revărsatul lichidian poate fi seros, sero-hemoragic sau chiar hemoragic. Din lichidul recoltat, chirurgul va solicita o serie de determinări, care la bolnavul ce nu are tumoră malignă cunoscută - vor fi mai aprofundate. Astfel, se determină - glucoza, LDH, proteinele, pH-ul, citologia: globulele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea diagnostică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
frenic). Stabilirea căii de abord aparține chirurgului, care va avea în vedere topografia și grosimea lamei de lichid pericardic, precum și coexistența epanșamentului pleural, asociat uni- sau bilateral. Se va interveni pe partea cu revărsat pleural, iar în caz de bilateralitate lichidiană, pe partea unde cantitatea de lichid este mai mare. Controlateral se va face o pleurotomie minimă, pentru ca bolnavul să poată suporta ventilația pe un singur plămân. Primul port pentru toracoscop se inseră în spațiul VI intercostal pe linia axilară posterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
secvențele T1 cu saturarea semnalului grăsimii (fig. 272). Secvențele ponderate T2 facilitează identificarea fluidelor intra sau peripancreatice, dar cea mai mare utilitate este realizarea secvențelor de colangiopancreatografie. Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) utilizează secvențe intens ponderate T2 care accentuează semnalul lichidian al structurilor ce conțin lichide statice sau cu mobilitate redusă, așa cum este cazul sistemului canalar biliopancreatic. În prezent, sunt utilizate secvențe HASTE sau SS-FSE ce au permis eliminarea artefactelor de mișcare caracteristice secvențelor spin-echo (secvențe cu timpi lungi de achiziție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
11). Radiografia cord-plămân, deși nu are rol diagnostic în STEMI, permite identificarea pacienților cu risc crescut postinfarct miocardic (congestie venoasă pulmonară, cardiomegalie). Având în vedere frecvența ridicată a comorbidităților la vârstnici, radiografia cord-plămân are rol important în diagnosticul diferențial (pericardită lichidiană, disecție de aortă, tromboembolism pulmonar) (13,14). Ecocardiografia. În faza acută a STEMI, permite evaluarea atât a funcției sistolice segmentare, cât și globale. La vârstnic se întâlnesc tulburări de kinetică segmentară mai întinse comparativ cu pacientul tânăr, cu repercusiuni importante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
dureri cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică, semne de revărsat lichidian pleural și/sau pericardic. A fost descris semnul Hamman: zgomot ca o trosnitură, sincron cu bătăile cardiace și nu cu mișcările respiratorii, decelabil pe întreaga suprafață cardiacă, accentuat în decubit lateral stâng. Este semn de pneumo-mediastin sau de pneumopericard. Poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
5] evidențiază patru elemente caracteristice: lărgirea spațiului retrocervical cu sau fără nivel hidroaeric, deplasarea anterioară a conductului traheal, emfizem mediastinal și dispariția lordozei normale a coloanei cervicale. La acestea se mai adaugă lărgirea opacității mediastinale superioare și semnele de revărsat lichidian pleural +/- pericardic. Un examen radiologic cu specificitate pentru țesuturile moi poate releva o lărgire a țesuturilor precervicale și retrofaringeale. De altfel, se consideră că orice pacient care prezintă impregnare gazoasă a țesuturilor moi de la nivelul gâtului trebuie să fie investigat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
se depista o eventuală afectare mediastinală. Examenul computer-tomograf pune în evidență formarea abcesului, infiltrația tisulară cu dispariția planurilor normale de grăsime, absența limfadenopatiei, prezența bulelor de gaz, extensia caudală a procesului septic, topografia (mediastin anterior/ compartiment visceral) și prezența revărsatului lichidian pleural și/sau pericardic. Examinarea este utilă în identificarea eventualelor complicații vasculare (tromboza venei jugulare interne, pseudoanevrism al arterei carotide). Mediastinita acută a fost definită la examinarea CT ca fiind o infiltrație a țesuturilor moi cu densități mai mari de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
acut. Disfagia poate apare ca un rezultat al compresiei esofagiene de către o colecție purulentă. Apare mai ales în rupturile esofagiene înalte. Manifestările de tip respirator sunt rezultatul afectării pleurale. În cazul mediastinitelor prin ruptură esofagiană, partea pe care apare revărsatul lichidian coincide cu zona pe care s-a produs efracția esofagiană. Dispneea severă poate fi asociată cu compresia traheală exercitată de diferite colecții mediastinale. Diagnostic paraclinic Față de celelalte forme de mediastinită acută, singurul element particular de diagnostic paraclinic este explorarea cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
bronhopulmonar microcelular (frecvent întâlnit), tratamentul citostatic este cel mai indicat și nu cel iradiant [2]. Radiografia toracică Prima investigație recomandată este radiografia toracică față și profil. Pot apare: lărgirea opacității mediastinale (fig. 7.4 a, b; fig. 7.5); opacitate lichidiană pleurală (fig. 7.5); adenopatii cu sau fără calcificări; opacitate centrohilară (fig. 7.6); mărirea opacității cardiace și leziuni infiltrative pulmonare bilaterale (fig. 7.7). Carter a descris apariția de opacitate lângă butonul aortic ca fiind patognomonică sindromului de venă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ovoidală „cu contururi nete și margini neinfiltrative care nu determină convergența vaselor, ci dimpotrivă, deviază traiectele vasculare adiacente și nu prezintă relații aparente cu bronșiile. Imaginea are o structură discret neomogenă, cu densități franc solide, în zona 40-50 HU, densități lichidiene (12-15HU) și o minusculă calcificare periferică, este situată centropulmonar, în lobul inferior drept. În aceste condiții, s-au luat în considerație următoarele ipoteze diagnostice în ordinea probabilității: - o formațiune tumorală benignă, respectiv un hamartom, date fiind marginile nete, densitățile mixte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
10 Pacientul D.A., 49 ani, fumător, cu TBC în antecedente, descoperă întâmplător radiologic un NPS, care la examenul CT are un diametru maxim de 2,5 cm, este solid, cu o zonă de necroză centrală parțial calcificată, alternând cu densități lichidiene și care prezintă calcificări periferice nesistematizate. Marginile sale sunt rotunjite, parțial lobulate, neregulate, contururile sunt discret infiltrative, prezintă o zonă de retracție pleurală, semnul haloului pozitiv și bronhogramă aerică cu o bronșie practic amputată. Leziunea a fost considerată cert malignă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
descoperă la un control efectuat la angajare, cu ocazia schimbării locului de muncă, un NPS ale cărui caractere CT sunt nediagnostice pentru benignitate sau malignitate: diametru maxim 1,8 cm, neomogen, cu o porțiune solidă periferică și o alta centrală lichidiană, cu margini rotunjite, discret lobulate, contururi nete, localizată centropulmonar, fără legătură cu bronșiile sau cu pleura. Dată fiind vârsta pacientului, s-au luat în considerare două opțiuni: intervenția operatorie și supravegherea clinica și CT a leziunii. Pacientul a optat pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
instrumente atraumatice, - manevre blânde, delicate în manipularea venelor pentru evitarea microtraumatismelor pe pereții venoși generatoare de tromboze, - respectarea - conservarea capitalului venos neafectat de procesul patologic în vederea unei eventuale utilizări ulterioare, - indicarea și utilizarea corectă a tratamentului anticoagulant perioperator, a manipulării lichidiene și farmacologice a echilibrului fluido-coagulant. Se utilizează mai multe procedee chirurgicale, pacientul fiind în anestezie peridurală, rahidiană sau generală, în poziție Trendelenburg pentru combaterea stazei venoase în timpul intervenției chirurgicale. 1. Safenectomia prin procedeul Terrier-Algave este o incizie liniară pe traiectul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]