1,086 matches
-
de-o creangă deasupra râului. Aproape că atingea apa. N-ar trebui să fiu tristă, și totuși sunt, a zis Farah. Ce prostie! Aha, o prostie. Johan i a strâns mâna. Tu nu te mai Întorci, așa-i? Norul de licurici unduia Încetișor spre apă, iar lui Johan i-a venit să se-ntrebe ce s-ar Întâmpla dacă ar atinge apa și luminițele s-ar stinge, iar ei s-ar trezi În Întuneric. Ori poate că atunci noaptea s-ar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din urmă. Îi simțea respirația pe gât. Nu e bine, Johan. De ce? știi de ce. Nu s-a Îndepărtat, și-a lăsat Însă capul pe umărul lui. Nu sunt fratele tău, a zis el. Nu spune asta, Johan. Un roi de licurici s a ridicat pe malul celălalt și s-a răsucit ca un val care tinde spre vreun țărm nevăzut și de neatins, un val dintr-un vis unde totul e mohorât și tăcut. E minunat, a zis Farah. El și-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cerul curat al serii. Zarva de până acum s-a potolit. Noaptea pune stăpânire pe natură întunecând cerul, dar împodobind-o cu o luna de argint și mii de diamante cerești. Totul se pregătește de culcare. Satul e plin de licurici uriași care se sting și se aprind. Liniștea e din nou stăpână pe pământ. În iarba mătăsoasă și mișcătoare, sute de greieri își cântă serenadele. Aerul s-a răcorit. Vântul susură ușor legănând frunzele. Simt cum mă cuprind fiori reci
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
telescop și un nume mi-a rămas adânc întipărit în minte - Rarăul. Când vâlvătaia de aur începe să e stingă, iar odată cu ea se sting și puternicele miresme de rășină proaspătă, noaptea neagră și rece se instalează încetîncet. Mii de licurici răsar din întunecimile codrului. Garda de onoare a cerului se schimbă treptat. Pânzele imense și schimbătoare ale nopții se aștern încet peste oceanul verde al coniferelor. Deodată văd lumină. M-am trezit din somn. Ce păcat că toate acestea s-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că pendulează, abia perceptibil, ca limba unui clopot transparent. Ca să scape de el Își mută privirea spre linii. Peronul larg dispăruse cu totul sub zăpadă. Firma de neon a restaurantului o colora În mov. Un ceferist se Învârtea ca un licurici În jurul unui vagon. Agita felinarul, verifica sigiliile. Strigă ceva, puse felinarul jos, Își Îndesă mai bine căciula pe urechi, Își ridică gulerul mantalei, apucă din nou felinarul și porni spre cabină controlând din mers starea macazelor. Se simțea bine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Phoenix, aici afară, adică În viață, o vânzare de rinichi, și Încă la un preț negociabil, suna firesc, la urma urmei textul era chiar bine scris, se vedea mâna unui profesionist, nu era zgomotos, gălăgios, sclipicios ca o ploaie de licurici, ca o proză deșteaptă, ci echilibrat, subtil ironic, incitant, tranchilizant prin oferta sa generoasă, un umor negru de cea mai bună calitate: negrul e se știe nu doar culoarea anului, ci și a secolului pe cale de a se Încheia. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să aibă loc pe câmpia dintre Brăila și Baldovinești, după culesul porumbului, după tăierea ciocanilor, după prima arătură și însămânțare de toamnă cu boabe de grâu în pământul reavăn răscolit de plugurile tractoarelor, afânat de cârtițe și râme, adăposturi pentru licuricii și șerpii neveninoși pe care aveam să-i purtăm în buzunare ca talisman împotriva răului ce țâșnea din privirile profesorilor, ca cele îndreptate spre o gânganie sau spre o zdreanță oarecare. Și dacă pe-atunci avioanele porneau să inventeze un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
seama cititorului, când își poetizează el însuși textele, dar atunci se întâmplă altceva dezagreabil și anume devine vizibilă educația lui estetică precară. Imagistica la care recurge aparține poeziei minore de acum un secol: „Sunetul vocii tale / A fisurat / Marea de licurici a nopții.“ „Umbrele și penumbrele / ochilor tăi - / Fiorul mugurelui de magnolie în martie“ etc. Poate să se supere spiritul lui Bodhidharma, dar trebuie spus că adeptul lui din România nu are talent. Banal itat ´ i A trecut vremea când un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
parcă de niște ochi flămânzi, Petru a alergat toată noaptea. Farurile automobilelor înghițeau stâlpii de înaltă tensiune. Drumul spre pasul Tihuța era flancat de rețele electrice. Cablurile, ca niște vene negre, gata să pocnească, resuscitau felinarele. În inima rătăcitului, un licurici orb imita intenția focului pus sub icoană. A ajuns dimineața. Soarele, suveică în mâna lui Dumnezeu peste livada cu meri, urzeli de lumină. Printre ruinele bisericii, noaptea, ca o cloșcă întârziată, dosea pui negri. Pe locul unde au fost chiliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de fluturi aripi multicolore printre frunze, petale de acuarelă în cer. O albină, enervant de avară, culegea polen de lună plină, confundând-o cu o păpădie. Felinarul din fața liceului, repeta ca un elev prostuț: Și eu sunt o stea, și licuriciul este o stea, și lumânările cimitirelor sunt stele. Cerem partea de cer ce ni se cuvine, cerem! Aleea spre casă, o alunecare limpede. Ca să fii râu, trebuie să curgi ca o viață. Pe Sărărie, soarele se deșira ca o inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pozează-mi modelul și mă vei vedea până la cer pară de rugăciune. Petre, inima ți-e plină de cremene, sângele iască. Scapără o scânteie și se vei aprinde cimitire de viață. De ce vrei să arzi în seul pământului, Doamne? Dorm licurici în felinare. Pentru cine să fie noapte și pentru cine să fie zi, Stăpâne? Petru semăna cu mama: la miezul nopții, două jumătăți identice de rugăciune. Psaltirea era ca o grădină ce înflorea în zori. Rugăciunea, un fel de pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
gutui, vei săpa fântână în grădina lui Dumnezeu. Fotografia era lipită pe fața neluminată a oglinzii; pentru a trece dincolo, trebuia doar să deschidă o ușă. Transparența rupea zăvoarele. La 4 dimineața, luna ploua lumină pe frunzele teiului, milioane de licurici împodobeau clorofila, apoi, prin fereastră, ca o proiecție generoasă a cerului pe obrajii lui Petru, pistrui de lumină. Pulbere de lună printre cearșafuri. Bunico, este adevărat că nu toate stelele tulbură apa fântânilor? Adevărat, puiul bunicii, sunt stele ce umplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
proiecție generoasă a cerului pe obrajii lui Petru, pistrui de lumină. Pulbere de lună printre cearșafuri. Bunico, este adevărat că nu toate stelele tulbură apa fântânilor? Adevărat, puiul bunicii, sunt stele ce umplu izvoarele de lumină. Șterge-ți ochii de licurici, nu plânge! Nefericirea se descompune printre boscheți îndulcită cu iluzii la litru, înveșmântată în piele de arici, îngropată în stâncă, topită în crematoriu, semănată sub brazdă, despicată de copitele cailor, stropită pe tocuri de ușă, pironită pe cruce. Măști pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
îngerii tușeau înecăcios. Flăcări albastre, violacee, galbene, roșii proiectau umbre identice după fiecare fereastră. Umbrele purtau haine groase, căciuli, mănuși. La 21 se lua lumina, CET-tul băga abur cât să nu crape caloriferele. Fiecare își lumina colivia după cum îi scăpăra licuriciul. Candelele cimitirelor mocneau a secetă. Băga-mi-aș pula în voi de comuniști, am rămas cu clăbucii pe țâțe! Unde calci tu, ești proastă? Ăsta-i ligheanul meu, ia laba! Trageți apa, curvelor, când vă căcați! Pute tot holul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Viața, o vegetare ambalată în staniol. Între o coajă de portocală și un ambalaj de ciocolată, ochiul alege suprafața lucioasă și netedă, vara are gust dulce-amărui, tiparul scuipă culoare peste fâșia de celuloză. Suflete, întinde mâna... exiști atât cât eclipsezi licuricii ziua-n amiaza mare. Vine înserarea, suflete! Primăvara a împletit cămăși de nuntă pentru sâmburi de piersică, tu de pe ce ramură ți-ai ales acest veșmânt pixelat? Pentru cel mai adânc întuneric trebuie să te asortezi cu noaptea, de ce aprinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
colți și o limbă despicată. 45. Pe hol, un singur felinar stropit cu var și excremente de muște. În jurul luminii, fluturii prinși într-un dans tribal invocau ploaie. Zborul deșira flacăra ca pe un pulover putred, geometria intențiilor intersecta obsesiile licuricilor. Mirosul de gaz lampant tămâia înserarea până dincolo de fereastră. La demisol, medicul de gardă, euharistic, împărțea vise necoapte, pilulele de diazepam înmugureau iluzii în luna octombrie. În bucătărie, cazanele sunau a clopote desfundate. Gratiile, ca niște cruci încarnate, secționau noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Fii păstor peste o turmă ce și-a uitat stăpânul, paznic într-o livadă cu mere verzi, călugăr propovăduind Evanghelia omului singur. Nu te teme, este păcat să murdărești prima zăpadă noaptea. Uite liliacul cum își culege cerul din burțile licuricilor. Setea noastră, nene Matei, rouă în palma lui Dumnezeu. De la apă trebuie să învățam prima lecție de viață. Sărim gardul, apoi, până în zori, ne vom răcori sufletele cu intențiile fluide. Aleluia! Petre, mai ai două zile, vine ta-tu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cărare până-n ușa lui Dumnezeu. La 4, sfinții dormeau în icoană; pentru fiecare trezire, o lumânare aprinsă; portarul împodobea sfeșnicele; sfinții, pe inimă goală, beau lumină; sfinții erau ca niște becuri ecologice: le încărca soarele peste zi și clipoceau precum licuricii până spre miezul nopții. La 4 și jumătate catapeteasma își lepăda așternuturile peste somnambulii pământului. Binecuvântat este Dumnezeul nostru acum și pururi și-n vecii vecilor, amin! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și pe toate le împlinești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
super lung, Ilarion a scos șipul de gin ars. S-au omenit o jumătate de oră, apoi, prin coada lacului, pe lângă fântână, pe sub șopronul cu lemne, în chilii. Vezi, spune, părinte, ne-am bătut gura degeaba? Este aproape trei și licuriciul încă mai linge foile, mama lui de ciudat, îl pun eu cu botul pe labe. În chilie, la lumina opaițului, Petru citea din învățăturile Sfântului Chiril al Alexandriei. 59. Dumineca Tomii. Domnul contabiliza necredințele. Golgota, precum o pușcărie pustie își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
obște. În cimitir, luna dormea sub o frunză de brusture. Arhimandritul lovea cu ciocanul într-o scândură de paltin parcă pentru a alunga ciorile; prinse ca într-un insectar pe obrazul cerului, stoluri de păsări moarte; călugării umpleau buzunarele cu licurici pentru noaptea cea de pe urmă; preoții ascundeau mucuri de lumânări aprinse în cerul gurii; egumenul își săpa mormânt sub o candelă aprinsă în cimitir. Ultima zi a săptămânii luminate stăvilea setea de întuneric în retinele somnambulilor. Livada mănăstirii cocea visele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în bucata de slănină afumată. Totuși scenariile nu le domoleau nici pe departe orgoliile de veterani ai schitului. De după creasta Bârgăului, soarele cât o mămăligă pentru toți flămânzii lumii; la poalele Bârgăului, o câmpie sub care pământul năștea milioane de licurici; vântul sufla atât cât să le deschidă ochii; cerul deasupra cerului era fumuriu; umbrele, prinse ca într-o menghină; fălcile înfometate ale muntelui scuipau cenușă; muntele tronul judecății; Dumnezeu, după o perdea deasă de fum, moțăia cu fruntea rezemată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
iute cu cip-cirip-ul, până când nu mă faci să uit că încă puți a pelincă, și-o să-ncep să-mi prezint pe fălcile tale palmaresul de fost boxeur de succes, că doar n-o să stau aici ca prostul satului, lângă un licurici prăpădit, să mă rog ca la icoana făcătoare de minuni, ca să-mi șoptești ce știe tot cartierul, tu-ți grijania și adormirea cui te ocrotește, ca să-ți plimbi scheletul prin lume... E drept că nu pricepeam prea multe din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și ale apartamentelor a căror proprietari sunt (încă) treji. Amiaza este ora publică, a întrunirilor mondene, a prânzului de plăcere, însoțit de cineva. Iar după amiaza se muncește. Steluțe de nea cad pe covorul de frunze Pic Pic Pic Și licurici joacă pe-un cântec micuț Tic Tic Tic Am dorit și iubesc Fulgii de zăpadă Și marea lucește mărunt./ Imagine, Con de pin, Lăcrămioare, Pasiune, Feeric, Lirism Abstract, În fine, A pleca, Colț din umbra melodiei mele(adierea de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să fie plăcută, dar simțeam că vara era pe trecute. Vara s-a terminat acum ceva timp și nu mai vine înapoi. A plecat pur și simplu, nu mai e. Bau, bau, spiridușii din basm, spânii sunt răi, atunci chem licuricii să mă înveselească. Văd fantasme splendide răsucindu-se împreună cu ele însele, făcând piruete, cu tocurile de cristal pășind pe scena de marmură lucioasă. Ele mi-au șoptit o poveste. Erau singure, înconjurate de copaci, copaci situați printre întuneric întunecat. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de cristal pășind pe scena de marmură lucioasă. Ele mi-au șoptit o poveste. Erau singure, înconjurate de copaci, copaci situați printre întuneric întunecat. Cine mi-a spus cum să le caut? Prinsei cu coada ochiului urma poleită a unui licurici și atunci văzusei printre realitățile fantomele nopții. Ele erau balerine, făceau balet pe o lacrimă. Și lângă ele era un colț unde licuricii stăteau împreună, îngrămădiți ca să le fie mai cald. Mi-ai distrus și bucățica de suflet care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]