796 matches
-
relevantă componentă expresivă, cu imaginație și cu freamătul meditației existențiale. Evantail, pe versuri de Stéphane Mallarmé, de Fred Popovici, este o fină miniatură de bijutier. Ciclul Ewig die Wolkel, pe versuri de Christoph Niess, de Corneliu Dan Georgescu, conține 5 lieduri cu deschideri spre un orinzont infinit, în care și marea și nisipurile, într-o atmosferă austeră și nostalgică, domină deopotrivă. Ciclul Tratative pentru voce, de Dan Dediu pe versuri de Ernst Jandl, pentru voce, fagot și pian. La fagot, s-
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
și prețuirea unor mari regizori precum Margarita Wallman, Jean Louis Barrault, Jean Pierre Ponnelle, Jean Rânzescu, George Teodorescu, Eugen Gropșeanu, Hero Lupescu. Pe lângă rolurile marelui repertoriu de operă, Nicolae Herlea și-a exprimat crezul artistic și uman și în repertoriul liedului, cântecului românesc și al canzonettei; în aceste memorabile interpretări, starea sa sufletească s-a integrat minunat în tensiunea estetică dintre sunet și cuvânt. Pentru prima dată l-am urmărit în sala Operei Române din București în rolul Figaro din „Bărbierul
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
Myriam Marbe? V.D.: Aș putea vorbi de lumi muzicale pe care le-am descoperit și le redescopăr în momentul în care revin asupra lor: Enescu - Rapsodia I, Simfonia de cameră, Oedipe... nu numai..., apoi Bach, ultimele cvartete ale lui Beethoven, liedurile lui Schubert, Mahler ( Simfonia a 5-a), Bruckner ( Simfonia a 3-a), Le Sacre du printemps și lucrările târzii ale lui Stravinsky (în care aplică tehnica „la sânge” și reușește să atingă expresia pură), Ligeti (de la Passacaglia ungherese la Atmosphères
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
lor spre visător. Toate acestea sunt create cu o putere de imaginație fascinantă. Le Rocher tremblant copleșește prin energia clară, ce erupe din visul imaginilor. Trebuie să privim deja înapoi spre adâncurile misterioase ale romantismului și a compozitorilor romantici de lied, pentru a trăi efecte asemănătoare. ‘Visele’ lui Richard Wagner din liedurile Wesendonck par să se audă. Și dacă privim mai în urmă în istoria muzicii, ne vine în minte opera Atys de Lully. În acest context avem o grandioasă scenă
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
imaginație fascinantă. Le Rocher tremblant copleșește prin energia clară, ce erupe din visul imaginilor. Trebuie să privim deja înapoi spre adâncurile misterioase ale romantismului și a compozitorilor romantici de lied, pentru a trăi efecte asemănătoare. ‘Visele’ lui Richard Wagner din liedurile Wesendonck par să se audă. Și dacă privim mai în urmă în istoria muzicii, ne vine în minte opera Atys de Lully. În acest context avem o grandioasă scenă a visării susținută de muzica flautului, aproape ‚narcotizantă’, scrisă parcă pentru
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
sacre du printemps de Igor Stravinski. Orchestra Filarmonicii a evoluat sub bagheta dirijorului Jin Wang, solist fiind Ion Bogdan Ștefănescu. Creatoare a unei muzici de factură neoimpresionistă, abordând modalul folcloric, Carmen Petra-Basacopol este cunoscută publicului în special pentru lucrările vocale, liedurile sale fiind, ca și cele ale Feliciei Donceanu, preferate în concursurile și festivalurile de gen. Totuși harpa, fie acompaniată de orchestră, fie solo sau în ansambluri camerale, este instrumentul care servește cel mai bine esteticii compozitoarei prin potențialul armonic și
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
Conține piesele: La poartă la Ștefan Vodă (colindă) - 7 pagini, semnată și datată: 19. VI. 940 ; Doi voinici trec peste Jii, 7 pagini, semnată și datată, 25. VI. 940. F. Sp. 486: manuscris în cerneală albastru închis. Conține toate patru liedurile. Datele diferă. E limpede că autorul a considerat această versiune ca finală: Bate vântul vinerea, 4 pagini de manuscris semnat, datat: 20 mai 1940; La poartă la Ștefan Vodă (colindă), 7 pagini de manuscris semnat, datat: 19 iunie 1940; Doi
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
S.I. TIPĂRITĂ: Paul Constantinescu, 4 Cântece - voce și pian - Versurile de Radu Demetrescu. Ed. Muzicală 1973 ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: voce și pian PRIMA AUDIȚIE: 1941, la Radio<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 5, rubrica Prima execuție. footnote> ISTORIC: Liedul Doi Voinici a fost interpretat de Nicolae Secăreanu într-un recital dat la Sala Dalles la 14 mai 1954. OBSERVAȚII: 48. TITLUL LUCRĂRII: Cântarea Basarabiei<footnote Octavian Lazăr Cosma, Restituiri: „Cântarea Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Abel Corban a interpretat Piesa de concert nr. 3 de Constantin Silvestri. El are un tușeu elaborat și de fină claritate, în plus și capacitatea de a se fi lansat de pe acum în depășiri de orizonturi. Soprana Antonia Stancu, în liedul lui Nicolae Bretan Stele-n cer , pe versuri de Mihai Eminescu, ne-a dezvăluit o voce puternică și catifelată cu bogate posibilități de expresie. Emilia Dorobanțu, în figurarea cântecului popular, cu glasul său percutant și învăluitor, a dat celebrei Cine
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
ION VIDU din Timișoara, condus cu măiestrie, exigență și dăruire de prof. dr. Maria Gyuris, programul corului fiind urmat de două intervenții soliste, susținute de Cristian Kovacs și Georgiana Necșa, acompaniați la pian de Rareș Păltineanu, care au interpretat 2 lieduri din creația românească semnate de Valentin Timaru și Felicia Donceanu. Prestația excepțională a corului în programul căruia au fost incluse lucrări aparținând compozitorilor György Ligeti, Einojuhami Rautavaara, Arne Melnäs, Remus Georgescu, Javier Busto și Felicia Donceanu, au asigurat înalta ținută
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
apelul la idei sonore personale în restul lucrărilor simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini în solul sensibilității poetice românești (admirabil ilustrată in Preludiul la unison enescian). Contactul cu maestrul Liviu Ciulei nu i-a provocat doar paginile muzicale din Erupția
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc Mihai Alexandru CANCIOVICI În istoria muzicii românești, în istoria culturii noastre, ceea ce a întreprins Mariana Nicolesco de la revenirea sa în țară și de la istorica sa primă apariție pe o scenă românească, în 1991, la Ateneul Român, e fără precedent
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
artiști din România și din 47 de alte țări. Recent, după splendida ediție din vară a Cursurilor de Măiestrie Artistică oferite de Mariana Nicolesco la Brăila, am asistat la Brașov la triumful ediției 2013 a Festivalului și Concursului Național al Liedului Românesc, manifestare creată tot de marea soprană în ideea de a da un nou statut cultural orașului în care a avut revelația muzicii și a propriei voci, ce avea să o poarte pe toate meridianele lumii. Festival, Concurs și Master
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
soprană în ideea de a da un nou statut cultural orașului în care a avut revelația muzicii și a propriei voci, ce avea să o poarte pe toate meridianele lumii. Festival, Concurs și Master Class care au însemnat deceniul renașterii liedului românesc. Artă ilustrată de liedurile enesciene reunite de altfel și interpretate integral de tinerii artiști români, tot la inițiativa Marianei Nicolesco, mai întâi în țară apoi la Expoziția Universală de la Aichi, la Tokio, Nagoya, Praga, Roma, Paris și New York. Artă
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
da un nou statut cultural orașului în care a avut revelația muzicii și a propriei voci, ce avea să o poarte pe toate meridianele lumii. Festival, Concurs și Master Class care au însemnat deceniul renașterii liedului românesc. Artă ilustrată de liedurile enesciene reunite de altfel și interpretate integral de tinerii artiști români, tot la inițiativa Marianei Nicolesco, mai întâi în țară apoi la Expoziția Universală de la Aichi, la Tokio, Nagoya, Praga, Roma, Paris și New York. Artă ce fusese uitată, totuși, în
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
Roma, Paris și New York. Artă ce fusese uitată, totuși, în timpurile recente, deși dispunem de mii de titluri admirabile create de compozitori români de două secole încoace, pe fondul străbun al cântecului nostru de dor. Cântec de dor cu care liedul nostru e frate bun și în ziua de azi, așa cum nu e străin de marile confluențe cu cel german, francez (la chanson), italian (la canzone), maghiar sau rus, și cum au demonstrat cu brio minunatele Recitaluri ale tinerilor noștri artiști
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
au demonstrat cu brio minunatele Recitaluri ale tinerilor noștri artiști îndrumați de Mariana Nicolesco, căreia îi datorăm și acest florilegiu comparativ care a statornicit o nouă conștiință de sine a genului, reașezat în statutul de mare artă. Definiția magistrală dată liedului de Mariana Nicolesco: «Îngemănare a poeziei cu muzica, acesta e scurt ca sonetul și implică o linie muzicală ca în belcanto. Cuvântul e suveran, cuvântul purtător de sens în cel mai înalt grad, care pe unda muzicală ne răscolește sufletele
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
în belcanto. Cuvântul e suveran, cuvântul purtător de sens în cel mai înalt grad, care pe unda muzicală ne răscolește sufletele prin subtilitatea trăirii, prin intensitatea ei, prin miracolul artistic pe care-l săvârșește în numai câteva clipe». Recitalurile de lieduri românești și rusești ale mezzosopranei Oana Andra, apoi ale sopranelor Mădălina Barbu și Silvia Micu împreună cu tenorul Adrian Dumitru, cu toții acompaniați la pian de Alexandru Petrovici, au constituit remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
Micu împreună cu tenorul Adrian Dumitru, cu toții acompaniați la pian de Alexandru Petrovici, au constituit remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii și operă, Ceaikovski, Rahmaninov, Rimski-Korsakov. În cadrul tradiționalului Simpozion dedicat acestui mare capitol al istoriei liedului european au adus contribuții remarcabile compozitorii Carmen Petra-Basacopol, Cornel Țăranu, Adrian Pop și muzicologii Octavian Lazăr Cosma și Mihai Cosma. Iar la Concertul de Gală al Laureaților care a fost de un nivel excepțional, ca întotdeauna, au strălucit sopranele Mădălina
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
elementară a funcțiunilor principale și procedeul figurării acordurilor. Derivarea motivică și variația sunt abia intuite, ele vor deveni procedee favorite după studiile la Schola Cantorum. Nici Rondo-ul final nu are o structură clară, pare o combinație de rondo și lied tripartit complex. Planul tonal al cupletului median evoluează în zona dominantei și a dominantei dominantei (La, fa#, Mi), în timp ce refrenul în Re major alternează cu cuplete în tonalitatea relativă, si minor. În ansamblu, planul tonal al concertului anticipează ceea ce Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
încă simplă, previzibilă, aproape convențională, exploatând mai ales relația tonică-dominantă și acordurile micșorate cu septimă mică ori micșorată. Interesul pentru originalitatea formei (cu toată stângăcia ei), care contopește elemente ale formei de sonată cu cea de rondo și cea de lied, dă particularitate piesei, marcată de o anumită asprime, trăsătură muzicală ce va fi observată și de Brăiloiu în cronica la Scherzo-ul ce i-a adus lui Cuclin premiul Enescu.<footnote Constantin Brăiloiu, Le Scherzo de M. Cuclin, în : La
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
slăbește din ochi o clipă, o întinse cu multă grație. Regina Maria are ținută plină de majestate, însă ochii triști. Printre mosafiri se află și doamna Veturia Goga, soția marelui nostru poet. Cu melancolie îmi vorbește despre muzică, despre minunatele lieduri de pildă: Meine Liebe ist grün, de Brahms, cu care repurtase în trecutul ei de cântăreață mari succese. Apropiindu-mă după aceasta de exregina Elisabeta a Greciei, sunt întrebată despre subiectul conversației mele cu Veturia Goga. Spun despre ce a
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de artistă (poate), să le treci cu vederea și să fii îngăduitor. Slăbiciuni omenești! Cu regina Elisabeta mă întâlnesc foarte des. Facem muzică de Strauss, Reger și Brahms. Vocea ei câștigă în amploare și are un fel de a interpreta lieduri care se aproprie mult deun nivel artistic chiar mai pretențios. Această princesă are multe daruri și e dotată cu o inteligență superioară, pe lângă marea ei frumusețe clasică. Luăm ceaiul împreună când la regele George, ca un adevărat gentleman, îmi servește
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
aproape o ia de braț, mai cu voe, mai fără, și ți-o duce de-a dreptul la closet (spre râsul și uimirea ei). În fine, totuși izbuti să-și dreagă glasul și după aceasta cântă acompaniată de mine câteva lieduri cu multă duioșie în glas. Între timp se deslănțuie o furtună puternică, iar Regina pregătindu-se să plece își ia rămas bun de la lume. Dar pas, să poată ieși în curte unde turna cu găleata, iar curtea fiind strâmtă, nu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
trimisese mai de grabă de la acest ceai cu vorbele: „Du-te, că ai să întârzii de la ceaiul Aureliei Cionca!” Lumea se strânsese multă și eram în așteptarea soliștilor, care trebuiau să vină. Iată că sosește D-na Gruber, cântăreața de lieduri venită de la Wiena, care necunoscând pe princesă și emoționându-se la gândul că trebuie să cânte în fața sa, făcu o temenea până la pământ în fața prietenei mele Maria, careera instalată într-un mare fotoliu, crezând că dânsa era principesa. Se făcu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]