1,259 matches
-
care-i inunda sufletul. O găsi cum se și aștepta: cu cenușa nopții așternută pe față, nedormită, aprigă, cu ochii arzându-i în cap și buzele strânse cu răutate și-ndărătnicie. Bună dimineața, mamă. Mă așteptai? întrebă dând glasului toată limpezimea și dulceața nepăsătoare de care era-n stare. Nu te-așteptam, fată, îi răspunse bătrâna, și nici un nor din vocea ei nu prevestea furtună. N-am avut somn și-am ieșit cum ies eu de obicei să privesc drumul. "Minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-se necontenit în altceva. Așa își propusese. Așa calculase, febril, pe drum, cei câțiva zeci de pași din capul străzii unde-l rugase pe Tudor să oprească mașina și-i interzisese printr-un gest scurt să coboare s-o conducă. Limpezimea și calmul bătrânei o descumpăniră. Cum poți să-i cauți pricină unei ființe care plutește în seninătate și nu vrea ceartă? Cum să scoți ghioaga și să dai într-o ființă plăpândă și dezarmată care-ți surâde ca un înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
viața vântului care n-avea odihnă din zori. Viața ploilor. Viața ninsorilor și viața pământului bun ce se hrănea cu frunze, cu mustul zăpezii, cu soare și umbră jilavă îngrășată de arome tari și izuri înțepătoare. Cerbul o scăldă în limpezimea ochilor lui catifelați și umezi, îi aruncă din gât un muget, declarația lui de iubire, și, scuturându-și grumazul de chiciură năruită din bradul avântat cu brațele pline de nea, ațintindu-i cărarea, o luă la goană prin pulberea fină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
euforie amestecată cu amărăciune, pe care n-o mai trăise pînă atunci și căreia nu știa să-i facă față. Mulțumi cerului, în ziua imediat următoare, pentru noaptea lipsită de vise pe care o trecuse cu bine. Avea nevoie de limpezime în judecată și nu-și putea permite să se lase copleșit de dor. Știa că n-o să poată controla sentimentul întru totul; nici măcar nu-și dorea asta, dar era de preferat să nu se repete prea curînd o zi cum
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pe care ea nu-l poate pierde decât dacă s-ar modifica radical. Claritatea instinct al spiritului nostru, a devenit, progresiv, o adevărată lege a literaturii noastre. Ea este vizibilă prin ordinea directă a limbajului, prin lumina (în sensul de limpezimea n.tr.) expresiilor ei și prin acea claritate în care se recunoaște doar după câteva priviri atente influența geometriei și a acelei științe juridice care îl formase pe Descartes, pe Pascal și pe prietenii lui, care, la rându-le, conbinau
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
bisericii ?i, implicit, a peisajului. Exist? Ins?? ?i o alt? semnifică?ie pe care o comunic? acest peisaj dominant de „nouri", de „mormântul albastru al cerului", de f?cliile solemne ale stelelor. Regina nop?îi luna se ive?te din limpezimile cerului, de dincolo de „poartă norilor" -, dintr-un univers „haut de la", desprins de contingent, În care doar cei „ale?i" pot p?trunde: este lumea „nemuritoare ? i rece" a Ideilor, a adev?ratei cunoa?teri În care domne?te „seninul", „lini
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Josef Knecht Magister Ludi (protagonistul celebrului român „Jocul cu m?rgele de sticl?", scris de Hermann Hesse Între anii 1931 1942 ?i publicat În 1943, „una dintre cele mai profunde ?i tulbur? toare scrieri ce onoreaz? literatura secolului nostru") universul „limpezimii ?i senin????îi": „Prive?te, zise el, acest peisaj cu nori ?i fă?îi de cer! La prima privire ai zice c? profunzimea e acolo unde domne?te Întunericul cel mai dens, dar numaidecât I?i dai seama c? aceast
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
universul cu adâncimea lui Începe abia la marginile ?i În fiordurile acestor mun?i de nori, de acolo se scufund? În infinit, acolo se afl? stelele cu str?lucirea lor solemn???i Înf????and pentru noi, oamenii, simbolurile supreme ale limpezimii ?i ordinii. Adâncimile universului ?i tainele lor nu sunt acolo unde se g?sesc norii ?i umbră lor neagr?, adâncimea st? În limpezime ?i senin?țațe ". (Hermann Hesse, Jocul cu m?rgele de sticl?) Peisajul selenar descris În versurile poemului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se afl? stelele cu str?lucirea lor solemn???i Înf????and pentru noi, oamenii, simbolurile supreme ale limpezimii ?i ordinii. Adâncimile universului ?i tainele lor nu sunt acolo unde se g?sesc norii ?i umbră lor neagr?, adâncimea st? În limpezime ?i senin?țațe ". (Hermann Hesse, Jocul cu m?rgele de sticl?) Peisajul selenar descris În versurile poemului „Melancolie" reprezint? astfel o expresie liric? a „lumii interioare" a poetului st?pânit? acum de sentimentul tragic al unei existen?e ce ?i-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Hesse, Jocul cu m?rgele de sticl?) Peisajul selenar descris În versurile poemului „Melancolie" reprezint? astfel o expresie liric? a „lumii interioare" a poetului st?pânit? acum de sentimentul tragic al unei existen?e ce ?i-a pierdut Încrederea În „limpezimea ?i senin?tatea" din care alt?dat? credin?a (În propriul destin artistic) z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de neaua peste ape ce alerg fulger?toare" „Memento Mori"). Dac? florile sunt simboluri ale frumuse?îi neînchipuite, ale sensibilit??îi ?i ging??iei, Întruchipând metafizic gândurile „de aur" d? ruite oamenilor de c?tre zâne, albastrul petalelor, oglindind În limpezimea ?i str?lucirea lor infinitul cerului, reprezint? o sugestie a absolutului, a aspiră?iei fiin?ei umane spre „cerul rece al imperiului ideilor", opus lumii reale, „calde", a contingentului: „ Iar te-ai cufundat În stele ?i În nori ?i-n
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sau datoria morală, pe când cel afectiv este de natură emoțională, ca rezultat al întâlnirii scopurilor individuale cu cele organizaționale. În toate cazurile, angajamentul salariaților este construit pe baza unor elemente precum: leadership-ul (percepția stabilității, empatiei și preocupărilor liderului); competența (percepția limpezimii obiectivelor și a provocărilor generate de muncă); confortul (percepția sentimentului de apartenență, a spiritului de echipă, a tratamentului nediscriminatoriu, etic, a comunicării ofertante cu managementul); comunicarea (percepția primirii unor informații valoroase, a comunicării cu managerii etichetați ca fiind demni de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
am identificat-o. O elementară cerință de ordine și armonie universală ar fi presupus că între ce se vede din exemplarul uman să existe o aproximativă unitate. Aș fi vrut să mă aflu într-o lume plină de transparențe și limpezimi de cristal, o lume poate puțin plicticoasă, dar mult mai simplă decît aceea în care trăiesc. Totul ar fi fost într-adevăr mai simplu, dacă bunătatea, puritatea, generozitatea, sinceritatea, integritatea, sensibilitatea, pe de-o parte, lăcomia, egoismul, lipsa de scrupule
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
După ani de angajare totală, cu deplină bună-credință, unii vor ajunge să se debaraseze și de himera comunismului. Povestea acestora din urmă pare să explice derapările generației imediat succesive. Mai mult decît orice dezbatere sau analiză, lasă să reiasă cu limpezime drumul de la cauză la efect pe linie generațională felul în care s-a raportat Gioia la parabola propriului tată, profesor, primul licențiat al încercatei sale familii. Constrîns să-și repudieze succesiv crezurile (de la cel religios la cel comunist), mult prea
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
stat bunicul,/ Casa amintirii, pridvor, cu tot tipicul,/ Să intru în odaie, e ușa descuiată.// Văd ordine în toate, custodele, vecinul/ S-a întrecut pe sine, e totul ca-n trecut,/ Văd pînă și ulciorul din care am băut/ Din limpezimi de vie, întîia dată vinul.// Visări păgîne avut-am atuncea despre vie,/ Eternități de-o clipă trăitu-le-am din mers.../ A scîrțîit o ușă ca un poem de-un vers/ Și scap din mîini ulciorul ca și-n copilărie
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
deveni piese ale ingeniosului joc combinatoriu. Dar cîți sînt aceștia, chiar între compatrioții lui Eco, pentru a nu mai vorbi de riscurile traducerii făcute de necunoscătorii culturii italiene? Parcă anume (în subiacentă polemică?), în plină ficțiune, tăiosul Marco Santaga alege limpezimea, delimitează planurile prin citarea clasică, în care ghilimele sînt obligatorii. În plus, evită epicul stufos, urzeala încărcată cu firele narative anume distorsionate. Poate tocmai de aceea el garantează un acces real, nu doar licențiaților în filologie italiană sau cu temeinice
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
alerga pe plaja de la 2 mai dis-de-dimineață la răsăritul soarelui" (ibidem). Precum un topos al întîlnirii dicteului automat și al lucidității, cel dintîi, în pofida suprarealismului ortodox, posedînd totdeauna o disciplină subiacentă, poezia în cauză își declară o ebrietate austeră a limpezimii, în chipul în care Valery socotea că inteligența, "stare trează, produce misterios și visează iar somnul vede limpede": "mă-mbăt cu litere și cu virgule mă-mbăt cu substantive și cu adjective cu adverbe și numerale/ mă-mbăt cu apa
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
cap la altul și de la un articol la celălalt. În numărul din iunie-iulie 2007, atenția ne-a fost atrasă de "Tripticul" lui Al. Cistelecan dedicat cărților lui Alexandru Mușina, Dan C. Mihăilescu și Horea Poenar. Observațiile lui Al. Cistelecan au limpezimea, moderația și pertinența unui veritabil critic literar. "Nu-ncape vorbă că Mușina face eforturi de obiectivitate, dar prezumția că există un singur om bun în literele române persistă. Și nu-i greu de ghicit cine e omul. Ceea ce e absolut
Tancul rusesc al lui Mușina by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9243_a_10568]
-
copii excitați de înserare... Era, este vara anotimpul dvs. predilect pentru creație? La fel, vă simțiți mai productiv ziua? E.B.: Observ că mi-au priit vacanțele de vară și toamnele prelungite, interminabile, singuratice... Scriam mai ales dimineața, cînd aveam o limpezime și-o viteză a percepțiilor mărită, exacerbată de fiece amănunt ce-mi lărgea ochiul și-mi surescita pavilionul galant al urechii. Nu am putut citi sau scrie, și nici învăța, noaptea. Adolescent fiind, obișnuiam să rătăcesc prin Iași, singur, în
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
recenzie, m-am oprit asupra capitolului intitulat Islamul. L-am ales nu doar pentru că în el e vorba de religia cea mai expansivă din lumea contemporană, ci pentru că, în rîndurile lui, Besançon reușește un tur de forță dogmatică, prezentîndu-ne cu limpezime principalele deosebiri ce separă creștinismul de islam. Capitolul e savuros pentru simplul fapt că din el aflăm cum arată creștinismul atunci cînd e privit dinspre lumea lui Mahomed. Și cum experiența pe care o încearcă un om căruia i se
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
cu ochii sloi și oasele prelinse, mă prefăceam într-o boare de frig. plouă peste zăpada din noi plouă peste zăpada din noi, plouă cu sânge de rândunică, între dinții încleștați se încearcă să crească iarba. noroiul înroșit se substituie limpezimii din vene, un puls greoi ne gâtuie saltul, unul spre altul, iar mușchiul cel verde albește, în efortul de a găsi nordul. undeva, se crapă de ziuă, lumina picură în stropi de rășină brună și băltește. întunericul, cu piei sfâșiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
în mireasmă de stei, tot urcă și încă mai urcă. din tine se rup și se-nnoadă în urmă năpârlite dureri, șpanuri de vis, neînțelegeri, vinovății încrustate în arabesc de tandrețe, așa-zis moloz în care simțirea se-ncurcă. vechi limpezimi înghețate conservă sub stratul lor transparent urmele noastre tivite cu sânge curat, cu cristale de lacrimi nătânge e un loc atâta de cast, neatins de rugină, că-n el privim prin ochii de acum ca și cum, desprins de noi, sufletul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
te transformi într-un fundamentalist al problemelor grave, fără putința de a mai zâmbi gratuit în fața unui adolescent. * De la un capăt la altul al vieților noastre, suntem manipulați de un Spirit care ne dă, cu porția, câte o linguriță de limpezime, atent clipă de clipă să nu se deconspire, cu disprețul atoateștiutorului. Am ajuns să ne învinovățim de lucruri care nu ne stau în putere, am ajuns să ne con damnăm pe noi înșine pentru minciuna în care ni se spune
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Gânduri diamantine, scrisă în numele înțelepciunii, Vasile Fetescu face din plin dovada calităților despre care vorbeam, pășind în cercul magic al „moraliștilor”. În cele peste 1300 de aforisme, cugetări și gânduri, distribuite relativ egal în ambele cărți, domnia sa ne convinge prin limpezimea și concizia exprimării, prin densitatea gândului și lărgimea cuprinderii. Se regăsește aici aproape întreaga arie tematică a vieții umane: copilăria, tinerețea și bătrânețea, personalitatea și morala, dragostea, prietenia, căsătoria, familia, fericirea, munca, conștiința, dreptatea, adevărul și minciuna, voința și caracterul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
greșeli. Trecutul Pentru vârstnici, principala realitate și unicul domeniu de referință este trecutul. Prezentul Singura dimensiune temporală acțională pentru copii este prezentul. Senectute Senectutea este mai ușor de parcurs pentru cei ce se pot deplasa și nu și-au pierdut limpezimea minții. Vârstă Nu toți vârstnicii sunt bătrâni. Naivitatea Naivitatea este acceptabilă și chiar plăcută numai la copii. Îndemn Întovărășește-te cu omul înțelept și ferește-te din calea celui cu minte puțină! Prostia Prostia este inofensivă în stare latentă și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]