339 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > “CÂT EȘTI ÎN TREABĂ, TOȚI TE-NTREABĂ ” Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Roiesc mulți pe lângă tine Îți vorbesc numai de bine, Te lingușesc peste seamă: Vai, era s-aveti o scamă! Gândesc doar la cariere, Pun în vorbe multă miere Și-ți spun minciuni la ureche, „Yesmanii” fără pereche. Îți înalță osanale... Te suie pe piedestale, Vezi cum te perie toți: Șefu’, doar
“CÂT EȘTI ÎN TREABĂ, TOȚI TE-NTREABĂ ” de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376947_a_378276]
-
e vădit interesată de persoana ta. Însă el nu o băgase în seamă,cum n-o băgase - n seamă nici pe profa de chimie. Nu mai vroia s-audă de femei,rămăsese cu părerea greșită că sunt ca pisicile,se lingușesc pe lângă tine doar dacă au vreun interes sau vor să fie alintate. „ Cum pleci de lângă ele, te-nlocuiesc pe loc, cu alt cotoi ! ” - Nu, minte mai mult din complezență. - Eu sunt Tina,da la Cristina,spune, întinzâdu-i mâna cu care
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
accesul și numirea sa în postul de rector. Și bineânțeles că dorea a numi pe Doru ca mâna sa dreaptă. Trebuia însă să scape de doamna Lerea, o femeie ambițioasă, conștiincioasă, în vârstă, care ocupa postul de prorector. Doru se linguși pe lângă secretara femeii și îi dădu să-i strecoare prorectorei, substanțe, în cafeaua băută zilnic la birou, încât aceasta nu mai știa ce face. Încurca actele, proiectele și făcea continuu gafe. Doru și domnul Fundulea se distrau teribil pentru că erau
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
Buhăianu și cu cei trei rămaseră cu gura căscată. Firfirică trase concluzia: --Are bani barosanul! Păi atunci să chefuim fără grijă, că Dănuț plătește! --Tot respectul, Zamfirescule, ridică paharul Pleșcan. Ai fost și ai rămas un domn! --Ce tot mă lingușiți atâta? V-am spus că vă-ngrop în bani? Dar voi, vă țineți de cuvânt? Tot mă speriați cu sirena. Unde vă este, mă, sirena cea grozavă? Zamfirescu se făcuse și avea chef să petreacă și să arunce cu banii
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
perfizi. Și-n Franța patriotismul subliniat era în floare. Țara începea a se împărți în două tabere: în patrioți și aristocrați, bunăoară ca și la noi, în reversibili și reacționari. Hainia, din toate pasiunile sale, este cea mai lesne de lingușit. Acesta era elementul cu care se nutreau clubiștii. Aci se denunțau cugetările cutărui om, se înnegreau intențiile celuilalt, se declama în contra deputaților, a miniștrilor, a regelui, a reginei, a nației și a tot ce părea că nu merge în spiritul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inimi. Dar numai asupra conștiinței poporului s-a exercitat trista influență a ideilor partidului roșu? Ce sentiment cată să se fi înrădăcinat în inima Domnitorului față cu acea categorie de oameni cari ieri l-amenințau și-l batjocureau, azi îl lingușesc? Din câte am scris noi, adesea a vorbit patima politică, adeseori am discutat cu amărăciune, nu tăgăduim, rolul de regulator pe care ar trebui să-l joace Coroana în luptele noastre politice. Dar în mijlocul acestei discuții sâmburele unei negre îndoieli
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vom lichida cu cultul personalității lui Stalin sau nu vom mai striga „Gheorghiu-Dej” sau câțiva din conducătorii partidului, în munca noastră de jos din întreprinderi și până sus trebuie luate măsuri serioase împotriva acelora care înăbușă critica, a acelora care lingușesc. Consider că față de toate acestea trebuie să privim problema cu seriozitate și să luăm și măsurile respective în întreaga noastră muncă de partid. În ce privește problema cu Securitatea. În primul rând consider că trebuie să spunem că în munca Securității avem
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un termen pe care îl afli rar în cărțile lui) ofensând pe Dumnezeu, coborându-l la o condiție subalternă: aceea de a fi socotit creația omului. Eseistul alexandrin găsește și pentru această idee minimalizatoare cuvinte corupătoare: cu un capăt desfată, lingușesc dragostea noastră pentru muzică, cu altul insultă simțul nostru religios: „Când asculți pe Bach vezi cum se înfiripă Dumnezeu. Căci muzica lui este generatoare de Divinitate. O viziune plastică a ființei divine ți se desfășoară în față și crește Dumnezeu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
să le-ascuți Și zi viteaz la gâde, isteț [la] cel viclean Din lupi îți fă o oaste, din vulpe căpitan, Din poftele mulțimei fă-ți scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire; C-o frază lingușește deșertăciunea lor: Din roiuri risipite vei face un popor... Fii dinainte sigur, la rele el urma-va, Cu sânge și cenușă pământul presura-va... Păzește-te de una: să te ferească ceriul Ca-[n] ceasuri de uitare să le spui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
neted tu numește-l înțelept Și nebun zi-i celui nobil, zi că prost este cel drept; Din ale mulțimii patimi fă o scară de mărire Și te vor urma cu toții prinși de-o vecinică orbire Și, cu laude viclene lingușind prostia lor, Tu din roiuri risipite înjgheba-vei un popor. O, fi sigur că la rele el de-a pururea urma-va Și cu sânge și cenușă tot pământul presura-va, Dar ferește-te de una: Te păzească numa cerul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
masa o domină, Nedând nimic pe ele, să faci din ele scară, Spre-a te urca pe dânsa l-avere și mărire. Prefă-te numai cumcă tu prețuiești acele Mari calități s-alese (numește-le cum vrei), C-o frază lingușește deșertăciunea lor Și pe-umeri te vor duce, sacrificând averea, Viața pentru tine. Dar spune-li-adevărul: Te-or răstigni pe cruce, te-or huidui cu pietre Și te vei stinge mizer de nimenea jălit. Se vede Că puteau șireții ca să găsească
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tale oase. Învie, măgulește tu patimi dușmănoase, Invidia și ura botează-le virtuți, Numește brav pe gâde, isteți pe cei astuți, Din patimi a mulțimei fă scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire. C-o frază lingușește deșertăciunea lor, Din risipite roiuri atunci faci un popor. Fii dinainte sigur, la rele el urma-va, Cu sânge și cenușă pământul presăra-va. Ferește-te de una:... Să te ferească ceriul Ca-ntr-un moment de-uitare să li
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cf. 17,5): „Cel ce obijduiește pe cel sârman defaimă pe Ziditorul sau, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinstește.” (G-R) ... lo’ y":a‘ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul meu.” (C) Bo’ó...niberek"h li-pnê YHWH ‘OœQnó (Ps 95/94,6): „Veniți... să îngenunchem înaintea Domnului, Făcătorul nostru.” (t.n.) (vezi și Am 4,13 - la 3.1.10.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o egalitate în care fiul nu va mai avea teamă de tată, ci tatăl de fiu. La fel, metecul va deveni egal cu cetățeanul, iar dascălul se va teme și el de elevii pe care va fi nevoit să îi lingușească pentru a nu fi pedepsit de către aceștia. Relațiile dintre soți și soții vor deveni și ele pline de libertăți până atunci neadmise. Această sete de libertate va face pe cetățeni să nu mai asculte nici măcar de legi pentru a mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
astfel te-ai Împăcat sau te-ai complăcut În a face multe compromisuri... * „CÎt este de trist cînd te cuceresc cei care te apără!” (P. Syrus) Firește, ar fi de preferat să ne lăsăm cuceriți nu de cei care ne lingușesc sau ne ocrotesc Într-un mod ipocrit, ci de cei care ne ajută să ne cunoaștem și să ne Învingem unele defecte sufletești. * „Ce am cheltuit, am pierdut; ce am avut, am lăsat altora; dar ce am dat, Încă mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
propriile gânduri și le interpretează greșit pe ale altora.” (B. Spinoza) „Nimeni n-ar mai vorbi atât de mult În societate dacă și-ar da seama cât de des Îi Înțelege greșit pe alții.” (J.W. Goethe) Cel care te lingușește ți se pare că sclipește. (Din orgoliul de a considera că cel care ne laudă nu este un oarecare, suntem tentați să-l privim ca pe un om de mare valoare.) „Lingușitorul trăiește pe socoteala celui care-l ascultă.” (La
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
n-ai trecut prin anumite rătăciri.” (L. Blaga) Cine mă laudă Îmi este dușman. Pentru că mă face să-mi ignor defectele și să-mi acord, În același timp, o importanță mai mare decât ar trebui.) „Cine-i În stare să lingușească e În stare să și calomnieze.” (Napoleon I Bonaparte) Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult. Fericirea este expresia Înțelepciunii, deoarece aceasta aduce cu sine cumpătarea, măsura În toate: „Unde omul se mulțumește, acolo raiul lui și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cel ce părea să-l controleze pe Hopkins în care era descris, în cel mai mic detaliu, rolul acestuia ca agent. Descrierea realizată de Gordievsky sugerează că Hopkins era manipulat, fără a-și da seama, atât de Stalin, care îl lingușea ori de câte ori avea ocazia, cât și de un ofițer al serviciilor secrete sovietice, pretinzând a fi trimisul oficial al liderului sovietic. Andrew și Gordievsky, KGB: The Inside Story, pp. 278, 334, 349-350. În schimb, Romerstein și Breindel (The Venona Secrets, pp.
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
stare de spirit ce induce atracție reciprocă. Deja avem de-a face cu un nivel mai nuanțat al lingușirii față de aceste persoane (care îndeplinesc celebrul rol de yesman, persoana care este de fiecare de acord cu cel pe care îl lingușește) și nu vom ști niciodată dacă ele desfășoară o acțiune de flatare sau chiar sunt sincer de acord cu cele ce am spus; - de asemenea, autorii citați (mai apoi și Godfrey) descriu câteva tactici de autoprezentare care pot fi adoptate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
autentic ține mereu să precizeze că are opinii. După votare - poporul prostit poate merge acasă. Câștigătorii au alte treburi: recuperarea cheltuielilor cu campania și ocuparea unui loc fruntaș pe liste. Indiferent de culoarea partidului, - sunt promovați aceeași oameni: secăturile care lingușesc și se umilesc pentru o funcție mai grasă, la umbra partidului. Regretatul Stelian Baboi le spunea „neputincioși”. Cămin al mediocrităților, parlamentarismul trăiește din rebuturile morale care se înghesuie să-i treacă pragul. Odată ajunse în parlament, partidele se organizează în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
din viziunea copacului, amintită mai devreme (III, 6, 36): Harul lui Dumnezeu îl învață cu bunăvoință pe om să păstreze în toate cugetul liber, să nu nădăjduiască în regi - căci zadarnic este să‑ți pui nădejdea în om -, să nu lingușească pentru daruri prinții cei puternici, ci să rămână strâns legați de Dumnezeu și numai de Εl. [...] Ce folos poate avea omul de la un rege, un suveran, de vreme ce el însuși, nefiind decât un muritor, este mișcat de puterea celui care l
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a Eului. Înrudită cu calomnia, dar opusă ca atitudine și mod de a acționa, este lingușirea. Ca și calomnia, lingușirea este o atitudine de falsitate În relațiile psiho-morale dintre două persoane. Cel care calomniază poate, În egală măsură, să și lingușească. Ambele sunt legate de o insuficiență psiho-morală a Eului, de o imaturitate a Supra-Eului acestei persoane. Și calomnia și lingușirea sunt forme sublimate ale unei violențe mascate, prin care Eul unei persoane caută să-și elimine (calomniaă sau să evite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și ce nu, vocifera indignat la adresa prețului și a decolteului articolelor ei de Îmbrăcăminte, Îi spunea să se ducă la culcare, să se trezească, să vorbească, să tacă din gură. Refuza să-i dea cheile mașinii până când ea nu-l lingușea cu săruturi și mângâieri. Habotnicia lui nutrițională Îl făcea chiar să-i supravegheze ritmicitatea ca un medic și unele dintre cele mai aprige certuri ale lor se iscau În urma Întrebărilor lui despre scaunele Linei. Cât despre relațiile sexuale, acestea avuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
hurii nerușinate Ce chiue-n orgii? {EminescuOpI 24} Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o, Suflând din gura boala vieții ce-ați urmat-o, Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care pe azi îl țin în fiară, Cum lingușiți privirea cea stearpă și amară, Cum cădeți în genunchi! Sculați-vă!... căci anii trecutului se-nșiră, În șiruri triumfale stindardul îl resfiră, Căci Roma a-nviat; Din nou prin glorii calcă cu fața înzeită, Cu faclele nestinse, puterea-i împietrită, Poporul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
produceau acum efectul. Bariera dintre noi slăbi. Discuția deveni mai liberă, mai intimă, cu un caracter mai personal. Singurul subiect care mă interesa era ea. Cu aere de psiholog dezinteresat, îi detaliam calitățile, stăruind mai cu seamă asupra inteligenței. "Mă lingușești... Pentru ce mă lingușești?" adăugă ea, subliniind și adnotând fraza scurtă cu lumini ascuțite în ochi și dîndu-i o melodie gingașă. Era zâmbetul ei obișnuit, acum mai complicat și disociat: ușoară ironie în ochi, simpatie caldă în glas. Am ignorat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]