193 matches
-
Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bender, str. Suvorova nr. 83, ap.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274304_a_275633]
-
localitatea Recea, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Nisporeni, Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274305_a_275634]
-
Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bender, str. Suvorova nr. 83, ap.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274305_a_275634]
-
localitatea Recea, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Nisporeni, Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274309_a_275638]
-
Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bender, str. Suvorova nr. 83, ap.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274309_a_275638]
-
localitatea Recea, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Nisporeni, Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bender, str. Suvorova nr. 83, ap.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
localitatea Recea, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Nisporeni, Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bender, str. Suvorova nr. 83, ap.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
localitatea Recea, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Nisporeni, Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
Str. Păcii nr. 3, bl. A, ap. 16. (3.620/2006) 95. Gafton Mariana, fiica lui Eugen și Valentina, născută la data de 16 ianuarie 1985 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Briceni, orașul Lipcani, str. Gastello nr. 18. (3.928/2006) 96. Galbinean Mihail, fiul lui Ivan și Nadejda, născut la data de 14 februarie 1984 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bender, str. Suvorova nr. 83, ap.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Bălți (Republica Moldova) prin punctul de trecere a frontierei Sculeni. La Vânători, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN24C, care duce spre nord de-a lungul Prutului la Ștefănești (în județul Botoșani) și Lipcani (Republica Moldova), dar și șoseaua județeană DJ248B, care duce spre vest și sud la Rediu și Lețcani (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Popricani se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
drumuri, un birou de măsuri și greutăți, un punct vamal, o închisoare, un oficiu P.T.T. de stat și un oficiu telefonic. Din cele cinci drumuri naționale care străbăteau județul, trei treceau prin Hotin: Cernăuți - Hotin, Hotin - Briceni - Bălți și Săveni - Lipcani - Hotin. Orașul era industrializat, dar nefiind legat de interiorul României prin cale ferată, el a rămas un centru de schimb al produselor din imediata apropiere: cereale, animale și produse animale. Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică de bere, o
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
peste un an - un punct de găzduire peste noapte. Din 1885 târgușorul Edineț se dezvoltă destul de furtunos pentru acele timpuri. Un rol important în dezvoltarea orașului o are și așezarea geografică a Edinețului. Prin Edineț treceau două magistrale centrale - spre Lipcani și Bălți. Loibman Șmil a construit clădirea muzeului și a filialei Muzeului de Artă Populară în 1922. În 1924, clădirea muzeului a fost dăruită societății evreiești pentru spital. În clădirea muzeului de artă a activat și o sinagogă. La începutul
Edineț () [Corola-website/Science/297799_a_299128]
-
10% din populație fiind evreiască înaintea celui de al Doilea Război Mondial. Aceasta a fost redusă însă de război, înfometare, deportări, masacre și emigrări, astfel că astăzi ea a rămas doar o mică minoritate, de mai puțin de 1%. Tătarii lipcani, în număr de peste 15.000, sunt musulmani. Conform articolului 16 al Constituției, Belarusul nu are religie oficială. Deși același articol acordă libertatea religiilor, organizațiile religioase considerate dăunătoare guvernului sau ordinii sociale pot fi interzise. Literatura belarusă a început cu textele
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Șișcăuții Noi făcea parte din Ocolul Ciuhurului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șișcăuții Noi a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici
Șișcăuții Noi, Secureni () [Corola-website/Science/308049_a_309378]
-
locuind și el acolo în anumite perioade. În 1738 o oaste nemțească din Transilvania a traversat munții, în Moldova. Domnitorul și-a stabilit întâi tabăra la Frumoasa, apoi la Țuțora, unde a strâns o oaste compusă din moldoveni, turci și lipcani, după care s-a stabilit la Galata. El a făcut un șanț întărit în jurul mănăstirii, unde a așezat străjeri. Iată cum relatează cronicarul Ion Neculce: ""Și de frica viziriului și de rușine s-au întorsu iarăș înapoi la Gălata. Ș-
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
azi diversitatea etnică a rămas mult redusă față de anteriorii 300 de ani de istorie a orașului. Astăzi, populația este în proporție de 97% poloneză, 2,5% belarusă și 0,5% mai multe alte naționalități, între care se numără ruși, tătari lipcani, ucraineni și romi. În mare parte, creșterea demografică modernă este bazată pe migrația internă în cadrul Poloniei și pe urbanizarea și înglobarea zonelor învecinate. Białystok, ca și alte mari orașe ale Poloniei, este un municipiu, adică un oraș cu atribuții de
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
pe plan educativ-cultural, existau 2 școli primare de stat, 1 școală primară confesională, 1 cerc de lectură, 1 societate sionistă, 2 biserici ortodoxe și 7 sinagogi și case de rugăciune evreiești. Prin oraș trecea drumul național Cernăuți - Herța - Noua Suliță - Lipcani . Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. Ca
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
de Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, încetarea acțiunilor de hărțuire și intimidare a jurnaliștilor și a presei libere. La 25 ianuarie 2009, Partidul Liberal Democrat din Moldova a organizat o întrunire a cetățenilor din orașul Lipcani pentru urgentarea deschiderii punctului vamal Lipcani-Rădăuți Prut. La adunare au participat locuitori din raioanele Briceni, Edineț, Ocnița și Dondușeni, care și-au exprimat nemulțumirea față de faptul că autoritățile nu întreprind demersurile necesare pentru darea în exploatare a podului peste Prut
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
Ținutului Hotin . În anii următori, satul a devenit proprietatea boierilor Holban. În anul 1893, s-a construit aici Biserica "Sf. Nicolae". După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Costiceni a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
XIV-lea, o dată cu constituirea statelor feudale independente Moldova și Țara Românească. Domnitorii români au dus întotdeauna o politică externă activă și erau la curent cu toate evenimentele internaționale din acele timpuri. Domnii aveau curieri cunoscuți sub numele de „călărași” și „lipcani” care străbăteau cu repeziciune distanțe mari. Creșterea numărului călărașilor a dus la apariția "olacului". Locuitorii satelor și târgurilor aflate pe traseu erau obligați să pună la dispoziție așa-numitul „cal de olac”, să întrețină caii și să se ocupe de
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
este un oraș în Raionul Briceni, Republica Moldova. Denumirea localității provine de la tătarii lipcani care au populat odinioară această localitate. Aceștia au fost strămutați în 1699 din Camenița. Orașul este cea mai nordică localitate urbană din Moldova, este situat la frontiera de nord-vest a Moldovei cu România și Ucraina, pe malul stâng al râului
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
distanță de 252 km de capitala republicii - Chișinău și la 28 km de orașul Briceni. Fondul funciar al localității constituie 1187,53 ha. Cea mai mare parte ocupă terenul intravilan - 564,52 ha. sau 47,6% din suprafața totală. Orașul Lipcani practic nu dispune de terenuri cu destinație agricolă, astfel unica sursă de dezvoltare a localității este industria urbană. Pe teritoriul orașului sunt 2 iazuri cu o suprafață totală de 4 ha, de asemenea în partea de vest a orașului pe
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
industria urbană. Pe teritoriul orașului sunt 2 iazuri cu o suprafață totală de 4 ha, de asemenea în partea de vest a orașului pe o lungime de circa 3 km. curge râul Prut, al doilea ca mărime din republică. Orașul Lipcani a fost întemeiat în sec. XV și populat de lipcani, de unde-i vine și denumirea. Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. În sec. XIX și începutul sec. XX devine un important centru comercial din nordul Basarabiei
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]