133 matches
-
valențele expresive ale deșeului, obiectele lui se abat însă de la linia inaugurată de promotorii amintitelor direcții prin intenționalitate și printr-o uvrajare atentă care aparține „penchant”-ului sau irepresibil de artist decorator. Recurgînd la tehnicile specifice metalului, artistul asamblează prin lipitura și sudura fragmente de tablă, de sîrmă, de rețea, urmărind permanent să pună în dialog materialele (inoxul luminos și cuprul nocturn), să contrasteze efectele de suprafață (neted și frămîntat) și stările materiei (forme cristelizate și aforme, soliditate și fluiditate). Obiectul
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
cunună prin „limbi” (sau „mucuri”) croite cu securea; ei sunt prevăzuți cu șănțulețe laterale făcute cu dalta în care se introduceau capetele bârnelor orizontale care acum erau mult mai scurte. Bisericile construite după acest sistem aveau pereții exteriori acoperiți cu lipituri de pământ amestecat cu pleavă si paie tocate, rezolvându-se astfel una dintre deficiențele bisericilor de lemn, și anume cea a frigului în sezonul rece; acest procedeu constructiv a permis mărirea considerabilă a spațiului interior al bisericilor. Acest sistem de
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
Vechiul și Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meșterii locali din familia Zugrăvescu, direct pe suprafața netedă a pereților pregătiți prin astuparea rosturilor dintre bârne cu lut și aplicarea unor șuvițe de pânză din in sau cânepă peste această lipitură. În plus, biserica este înzestrată cu icoane, cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a lăcașului de cult. Este de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
lăcașul cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" ar fi fost adus pe la începutul veacului al XIX-lea din valea "Slăvești", atunci când satul a fost sistematizat și așezat de-a lungul văii. Pereții monumentului sunt lucrați din lemn de gorun, dar cu lipituri de lut, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I. Tinda scurtă este tăvănită, nava acoperită cu o boltă "a boutte", altarul acoperit identic cu cel de la Margina. Majoritatea surselor indică pentru
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
Fibră optică de plastic are miezul mai gros (în jur de 1 mm) și este potrivită doar pentru rețele scurte, de viteze mici, cum ar fi în automobile. Fiecare conexiune adaugă pierderi medii de aproximativ 0,6 dB și fiecare lipitura (splice) adaugă pierderi medii de aproximativ 0,1 dB. În funcție de puterea emițătorului și de sensibilitatea receptorului, daca pierderea totală este prea mare, legătura nu va fi sigură. Lumină invizibilă IR este utilizată în comunicațiile prin fibră de sticlă comerciale, deoarece
Cablu de fibră optică () [Corola-website/Science/326577_a_327906]
-
prin fibră de sticlă comerciale, deoarece are o atenuare mai scăzută în asemenea materiale decât în lumina vizibilă. Totuși, fibrele de sticlă transmit lumină vizibilă într-un mod convenabil pentru testarea simplă a fibrei, fără a necesită un echipament scump. Lipiturile pot fi inspectate vizual și ajustate pentru o pierdere minimă a luminii la locul de lipire, lucru ce maximizează transmisia luminii între capetele fibrelor care sunt lipite. Graficele de la Understanding Wavelengths În Fiber Optics și Optical power loss (attenuation) în
Cablu de fibră optică () [Corola-website/Science/326577_a_327906]
-
suprafețele joncțiunii nu sunt aduse la plasticizare sau topire, doar aliajul de lipit fiind adus la starea fluidă. Ca materiale de adaos la brazare se folosește alama, dar se pot folosi și alte elemente, cum ar fi cuprul sau argintul. Lipiturile tari se folosesc la îmbinarea țevilor de apă, combustibil, aer comprimat sau în diverse alte locuri care necesită o rezistență mecanică mai ridicată.
Brazare () [Corola-website/Science/332834_a_334163]
-
simboluri ale identității naționale. În perioada ce a succedat apariției uneltelor din piatră și a trecerii la viața sedentară, se remarcă modul de dispunere a așezărilor. Locuințele, de formă rectangulară, sunt construite la suprafață din pari, împletituri de nuiele și lipitură de lut, având una sau două încăperi. Adesea erau situate pe forme de relief dominant și fortificate cu șanțuri, diguri și mai târziu cu ziduri de piatră. În acest sens, se remarcă fortificația descoperită la Cornești, care este considerată una
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]