7,135 matches
-
cadrelor didactice în mediul universitar. În Statele Unite sistemul în baza căruia se fac angajări la universități e relativ simplu: o poziție universitară e anunțată public prin intermediul unor reviste specializate care circulă în cadrul respectivei comunități profesionale (să zicem de filozofi, sau literați), candidații trimit universității un dosar compus din curriculum vitae, scrisori de recomandare, un proiect pe termen scurt și/ sau lung de predare și cercetare, descriind metodele didactice folosite de candidat precum și interesele și ambițiile lor de cercetare, și deloc în
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
superior, legătura dintre marele dascăl, modelul, și student a slăbit. Adică nu mai simte studentul starea de excepție ca aceea pe care o încercam noi, cînd Vianu se suia la catedră. Înlemneam, și ceea ce spunea profesorul era pentru noi nu literă, ci spirit, dar înregistram totul cu o uimire admirativă. - Nu credeți că acest post al profesorului s-a diminuat și fiindcă el nu și-a mai putut alege ucenici? Mă gîndesc la preparatori, asistenți. Această operațiune nu i-a mai
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Nu sînt convins că responsabilul cu imaginea de la partide știe că omul de pe stradă nu mai e sensibil bunăoară la comparația literară și, de aceea, o evită în textele pe care le propune. Cred, mai degrabă, că lui însuși, nemaifiind literat, nu-i vin pur și simplu în cap astfel de comparații. Pare, în tot cazul, foarte ciudat ca, în plină și neîntreruptă cruciadă contra corupției funcționarilor publici, de sus și pînă jos, nici un comentator al fenomenului să nu-și fi
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
de stat." Avînd o informație completă și temeinică asupra publicisticii românești, ziariștii de la Realitatea evreiască țin să menționeze că există "nu puține publicații admirabile, străine de virusul xenofobiei și antisemitismului", iar dintre acestea e citată la loc de frunte România literară: "...trebuie să subliniem că, deși rare în presa cotidiană, în presa literară articolele consacrate unor personalități evreiești ale literelor, din România sau din alte țări, sunt frecvente și că publicații cum sunt , și <22> au o adevărată strategie în acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
lui Vlaicu Bârna (1913-1999) la România literară și, de asemenea, nu a fost scutit nici Perpessicius, care a fost tras la răspundere pentru că a trecut sub tăcere faptul că G. Călinescu a publicat prima dată poemul Memento mori, în România literară din anul 1932. Era firesc ca o asemenea publicație periodică să urmărească viața revistelor care se imprimau atunci. Textul nostru poate afirma că dintre cele trei periodice bucureștene, apărute aproximativ atunci, România literară a arătat un constant interes recenzîndu-le dintr-
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
a întoarcerii la ortodoxia stalinistă în cultură pe care Tezele o proclamau. Nu-mi face nici o plăcere să vorbesc despre "rezistența" d-lui Breban din 1971. D-sa fusese totuși membru supleant al CC al PCR și făcuse din România literară în puținul timp în care a condus-o, o slujitoare prea plecată a regimului. Despre realismul-socialist a revorbit, înainte de Ceaușescu, revista d-lui Breban, într-o dezbatere pe tema trecutului în care temerile scriitorilor cu privire la răposatul curent literar de inspirație
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
nicicum în preajma teatrului. Mă îngrozise apariția la rampă, în seara premierei: am ieșit pe scenă, cu picioarele tăiate, convins că arăt ca un crenvușt vînăt și stătut. Impresia mi-a fost confirmată de prieteni." E un text reluat absolut ad literam în 2001, cu o singură modificare: acum apare și numele regizorului "un tînăr genial" în 1987, acum Dodi Esrig. Supraviețuiri V, supraintitulat Logica, 1985, pagina 268 și, Autodenunțuri..., pagina 39. în ambele, un articol din 1956, înfierat atunci ca antibolșevic
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
d-sale, interlocutorul nostru a "iscălit" o evocare a lui Tudor Vianu, "pe care nu ezit a o numi cea mai caldă pe care am înregistrat-o pe undeva vreodată (și pe care Ivașcu mi-a refuzat-o la România literară pentru că era prea elogioasă)", apoi una intitulată Apollonius, consacrată lui Vladimir Streinu, "căruia i-am venerat figura în varii articole ulterioare", precum și texte de prețuire, "la prima ocazie", la adresa lui Perpessicius (1974) și Pompiliu Constantinescu (1973), într-un moment în care
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
Barbu i-a trimis lui V.Eftimiu (președinte al SSR) o scrisoare din al cărei text reieșea că știe cine este autorul articolului din Dreptatea semnat ABC ("alfabetul începea la fenicieni cu L.M.N."). Am publicat întreg acest dosar în România literară din septembrie 1995. Îl amintesc, aici, numai pentru a releva că "aiuritul" Lemnaru putea fi și vindicativ și drastic cînd era necesar. Tot ocupat, fără să facă nimic semnificativ, Oscar Lemnaru a publicat, în viață, un singur volum, Omul și
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
să nu ții seamă. Asta poate însemna și că noi înșine trebuie să ne schimbăm, să ne adaptăm. E posibil să fi pierdut pasul cu lumea. Oricît management cultural a trebuit să învățăm în anii din urmă noi, niște bieți literați cu capul în nori, se pare că n-a fost de ajuns. Important e că nu ne-am dat bătuți și, iată, R.l. continuă să apară. Ne gîndim mereu cum și ce să facem în ideea de a ne adapta
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
supraîncărcat emoțional și național, a fost sărbătorit totuși cum se cuvine, a avut și un concert, iar TVR se poate lăuda că a preluat aniversarea fie și la ore tîrzii cînd somnul națiunii naște de obicei diverși monștri pornografici. România literară îi urează marelui muzician, incomparabilului Johnny, La mulți ani! și-i va consacra, după cum merită, cîteva pagini în numărul viitor.
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
și aberante din Istoria recent apărută a lui Marian Popa. Paul Miron e primul care pune lucrurile la punct. Sînt sute de erori de informație în Istorie. Paul Miron se referă la un moment dat și la colaborarea la România literară: ,,Am colaborat la RL vreme de patru sau cinci ani fiindcă mi s-a spus că sînt vrednic de această revistă care are un nume foarte bun. Acum am renunțat, înțelegînd că sînt privit ca un cal ieșit la pensie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
-o vreodată în cumpănă cu limba scriitorilor la modă, nici cine ar fi aceștia. Pe deasupra, Cronicarul e nedumerit și de motivul invocat de Paul Miron cînd a venit vorba despre renunțarea la rubrică: oare cine l-a privit, în România literară sau în România literară cea mare ca pe calul pensionat al regimentului? R.L. s-a simțit onorată de colaborarea lui Paul Miron și regretă renunțarea. Îl asigură pe autorul Ocheanului că alții sînt caii regimentului, nicidecum d-sa. Nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
cu limba scriitorilor la modă, nici cine ar fi aceștia. Pe deasupra, Cronicarul e nedumerit și de motivul invocat de Paul Miron cînd a venit vorba despre renunțarea la rubrică: oare cine l-a privit, în România literară sau în România literară cea mare ca pe calul pensionat al regimentului? R.L. s-a simțit onorată de colaborarea lui Paul Miron și regretă renunțarea. Îl asigură pe autorul Ocheanului că alții sînt caii regimentului, nicidecum d-sa. Nu e cazul să-și facă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
un cuvînt înainte de I.P.S. Nicolae al Banatului care, în 1962, arhiepiscop fiind la Timișoara, l-a numit pe preotul Mihail Avramescu paroh la Jimbolia, un portret de Al. Paleologu și o postfață a doctorului Mihail Constantineanu apărută inițial în România literară din 1994, în două numere. Andrei Pleșu semnează prezentarea celuilalt volum. în ce mă privește, nu-l cunosc pe Mihail Avramescu decît din legendă și din lecturi. Scriitorul nu e nici ușor de situat, nici ușor de definit. Sursele declarate
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
critica de poezie a lui Gh. Grigurcu într-un articol cu va urma. Criticul însuși polemizează cu Ion Simuț pe tema canonului și a revizuirilor, reiterînd puncte de vedere pe care le cunoaștem, parte din ele publicate chiar în România literară în anii din urmă. Pledoarie pentru stagnare se intitulează textul împotriva lui Ion Simuț. Cronicarul crede că, cel puțin în premisele ei, poziția lui Ion Simuț nu era o pledoarie în favoarea stagnării, ci constatarea întîrzierii unui proces de schimbare a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată de două tendințe: de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare pentru o
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
din personajele vieții literare de azi au avut atunci partitura lor. Un astfel de inventar ar fi însă prea trist, sînt lucruri pe care trebuie să le știm, dar despre care nu e plăcut să vorbești. " În 1960, întreaga presă literară îmbrăca haine festive: doi importanți scriitori, Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu împlineau 80 de ani. Concretizate în numere omagiale de reviste și ziare, evenimentele literare sînt la concurență cu cele politice consemnate în același an: 90 de ani de la nașterea
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
credibilitatea întregului; senzația globală e aceea că filmul nu propune "viață", ci o ipoteză de lucru, o convenție, o demonstrație. Construind cronica pe același principiu al ciorbei reîncălzite, aș remarca doar că, din așa-numita "critică severă" apărută în România literară în '98, în antologia din volum e extras un citat cîtuși de puțin sever. Iată-l: "Există, în Război în bucătărie, multe lucruri pe care orice cronicar le-ar putea analiza copios: profesionalismul regizorului, "actualitatea problematicii", personalitatea puternică, dar fără
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
tiparului chiar la Găești. Redactor-șef este dl Tudor Cristea, absolvent al Filologiei bucureștene, cu trei decenii în urmă. Cronicarul a văzut mai multe numere ale revistei dîmbovițene, trimise cu amabilitate de către editori. A remarcat o oarecare ostilitate față de România literară ori față de unii dintre dirigenții ei. A înghițit în sec, stăpînindu-și pofta de a replica. N-a vrut să fie ținta, Doamne, apără-l!, vreunui blestem care se împlinește, din cele despre care Ion Ghica susține că s-ar chema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată de două tendințe: de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare pentru o
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
o degajare, un fel de ușurință de a trece lăsând impresia că-i este imposibil să se oprească, impunând respectul. [...] Îi interzici unui râu să curgă? Îl ții în loc? Îl împiedici pe cronicarul de la Contemporanul și mai târziu de la România literară să scrie ce vrea despre ce carte alege? Și să devină una din referințele supreme? E ca un curent de aer: dacă prin abusurd Puterea l-ar putea capta, ar răci toată lumea. E deci mai bine să-l lași să
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
să spună Jean Georgescu, pionier și deopotrivă clasic al cinematografului românesc, intrat pe 12 februarie 2001 în al doilea veac de nemurire. Fără a avea nicidecum pretenția de a face literatură, mă grăbesc să încredințez acestei pagini generoase de publicație literară un montaj aleatoriu de secvențe mai mult sau mai puțin sentimentale. Indirectă invitație de a trece pragul Sălii "Jean Georgescu" a Cinematecii Române, care a deschis manifestările legate de acest centenar, însoțind proiecțiile unui prim grupaj de titluri cu o
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
Dintre gânduri nerostite Care vor să plece-n zbor, M-am ales pe nesimțite Cu ulciorul plin de dor.. Din speranțe împlinite Am făcut amplu catarg, Pentru vise împietrite Precum valurile-n larg, Și precum un far la țărm Scoteam litera-n lumină, Boala gândului o sfărm O transform în rădăcină, Să rămână printre valuri, Amintirea că am fost, Un poet peste catarguri Dând iubirii adăpost! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Printre gânduri nerostite / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PRINTRE GÂNDURI NEROSTITE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382790_a_384119]
-
un capăt la altul, nu e nimic de spus. Poate doar că trivialitatea gîndirii și a expresiei interzic accesul în această pagină fie și al unui singur citat. Dan Zamfirescu îl poate vedea pe general în literatura română. în România literară generalul n-are ce căuta. Strigoii nu ne pot trece pragul. Să-i lăsăm să-și țină tovărășie unul altuia. între ei. în vecii vecilor.
Strigoii între ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16061_a_17386]