192,981 matches
-
în doi ani. Totuși, Mario Vargas Llosa culege date și vorbește în interviurile sale despre acest proiect, încă din anii '80. Cînd l-am cunoscut eu, la Madrid, în 1994, în interviul pe care mi l-a acordat pentru România literară (nr. 27, 13-19 iunie 1995) mi-a vorbit și despre Flora Tristán, drept pentru care mi s-a părut firesc să merg la Biblioteca Națională din Madrid să aflu mai multe despre acest personaj feminin și așa am putut citi
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
-i vorbă, cei 10.000 de dolari ai Premiului Ovidius sînt o avere, dar pentru autorii din străinătate care au cotă în lumea largă această sumă de-abia e tentantă. Și, să recunoaștem, deocamdată cel puțin, "Ovidius" e un premiu literar pe care România se laudă că l-a acordat unor scriitori celebri, nu celebritățile s-au așezat la coadă, rugîndu-se la Dumnezeu să-l primească, pentru a-și vedea astfel sporită gloria literară. Ideea acestui premiu îi aparține lui Laurențiu
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
deocamdată cel puțin, "Ovidius" e un premiu literar pe care România se laudă că l-a acordat unor scriitori celebri, nu celebritățile s-au așezat la coadă, rugîndu-se la Dumnezeu să-l primească, pentru a-și vedea astfel sporită gloria literară. Ideea acestui premiu îi aparține lui Laurențiu Ulici. El vorbea de un Nobel românesc, care ar fi trebuit să constea într-un cec de o sută de mii de dolari. Nu știu de unde ar fi găsit Laurențiu sponsori serioși pentru
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
de un Nobel românesc, care ar fi trebuit să constea într-un cec de o sută de mii de dolari. Nu știu de unde ar fi găsit Laurențiu sponsori serioși pentru a pune anual la bătaie atîția bani pentru un premiu literar. Ceea ce contează e că ideea lui nu s-a pierdut, iar "Ovidius" a devenit, după Llosa, mai ales, un premiu și de palmares, mai consistent decît valoarea sa în bani. Ceea ce, după doar trei ediții, e un succes strategic pentru
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
istorieť. Importante, cum se va vedea, datele pe care acesta le atașează aici, pentru o fixare precisă, încă de la început, în timp și la locul lor, ordonându-le în memoria cititorului exigent, cu cadrul și împrejurările cuvenite, pentru o istorie literară fără confuzii și lacune. Scăpări regretabile din vedere se întâmplă frecvent, din păcate, în marea trăncăneală generalizată din presa noastră, și care trăncăneală nu se mai termină nici ea, ci se întețește, cum știm. Precizările Iată precizările care îți sporesc
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
exemplară a caracterului ei, povestea, mai bine zis talentul ei de a-și trăi cu sinceritate, intens și curat fiecare silabă a existenței de învingătoare. Am ales-o, și am rămas la ea, pe Oana Orlea, în beneficiul cititorului României literare, interesat ca și mine să afle de la sursă un lucru până acum neclarificat îndeajuns și atâta amar de vreme controversat.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Daniel Cristea-Enache Bădiliță, encore une fois ntr-un număr trecut din mensualul Idei în dialog, Dan C. Mihăilescu, observator atent al spațiului nostru cultural, întâmpina cu patos schimbarea de orientare de la săptămânalul Adevărul literar și artistic, produsă prin plecarea lui Cristian Tudor Popescu, C. Stănescu, Cristina Modreanu & co. Revista cu pricina îi satisfăcea acum ,scriitorincului" exigențele spirituale și îl făcea să viseze, cu ochii larg deschiși, la o reconectare cu bunele tradiții interbelice: Nichifor
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
Hyperion de mahala continuă în același stil, trecând de la epitete suburbane la acuze grotești aruncate adversarului. I se neagă acestuia nu numai calitățile, ci și parcursul profesional: , A pus mâna pe un post universitar gras, pe directoratul unei reviste, România literară, cheltuind sume frumușele pe un fleac ilizibil, l-a dus de nas și pe președintele fundației Anonimul, smulgându-i un premiu absolut nemeritat, Ťpentru excelențăť, într-un cuvânt, afacerile au mers brici.". Și astfel lui Nicolae Manolescu, ,semidoctul consacrat, Adrian
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
care, la borna anului 1989, era cotat de mulți ca o mare conștiință și un scriitor important. (Un critic improvizat n-a ezitat să-l numească cel mai important prozator român postbelic!) Treptat, acțiunile lui Goma au scăzut la bursa literară, din motive totuși extra-artistice. Întrucât autorul lua în vizor și înfiera tot mai multă lume ,bună", cei care îi acordaseră girul au reacționat prin a i-l retrage (după principiul sănătos: , Eu te-am făcut, eu te omor!"). Pe acest
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
au reacționat prin a i-l retrage (după principiul sănătos: , Eu te-am făcut, eu te omor!"). Pe acest curs de o frumoasă logică umorală, fosta mare conștiință și scriitorul cu majusculă a ajuns aproape un paria în lumea noastră literară. Septuagenarul Goma inspiră azi milă. El continuă să se lupte cu toți și cu el în primul rând, învârtindu-se neobosit în hora invectivelor, împroșcând în dreapta și-n stânga și găsindu-și, în mod trist, sprijinitori de genul lui C.
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
Mecu, autorul excelenței ediții critice a romanelor lui G. Călinescu, vine cu o alta, intitulată la fel de semnificativ, Centrul și periferia. Autorul își valorifică publicistica destul de târziu, după mai bine de 25 de ani de remarcabilă activitate. El este un istoric literar, care, dintr-o excesivă modestie, s-a ignorat prea multă vreme. în Argumentul noului volum, N. M. ne explică intențiile sale exegetice, ce ar viza două categorii de scriitori: cei canonici (clasici în sensul perenității) ceea ce reprezintă ,centrul" și ,minorii
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
care făcea ca începătorii să-și afle urmași, iar spiritele congenere să se reîntâlnească pe trepte artistice diferite, peste decenii sau chiar la intervale mai scurte, întrucât cunoșteau aceeași lume, se împărtășeau din aceleași izvoare culturale, se supuneau aceluiași cod literar (cazurile Samson Bodnărescu-Eminescu, I. Negruzzi-Caragiale). Noi formulări critice găsește N. M. despre marii scriitori: M. Kogălniceanu i se înfățișează ca un povestitor moldovean trecut prin școala franceză, ,solidarizând inextricabil umorul de peste Milcov cu sarea galică de pe Sena." C. Negruzzi ar
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
tort ne apar drept corolar estetic al idilicului". Interesantul articol ar fi meritat să fie dezvoltat. O altă constantă a preocupărilor lui Nicolae Mecu este, spuneam, relația clasicism-romantism, altfel, bine știută. Aplecându-se atent asupra paginilor lui Daniil Scavinschi, istoricul literar bagă de seamă că neoclasicul de la 1825 ,face un salt în noua sensibilitate abia întrezărită la orizontul culturii romanești și vorbește de o romanticească priveală, situându-se astfel printre primii autori români care foloseau termenul de Ťromanticť". ,Daniil cel trist
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
și de imaginație ale romanticului se văd contrapunctate de convențiile clasicului și nu o dată poetul se află în starea de confuzie a drumețului ajuns la răscruce". în urma analizelor lui N. M., împletirea clasicismului cu romantismul pentru epoca începuturilor literaturii noastre literare și nu numai, unanim cunoscută, este examinată mai aplicat, mai explicit, trecându-se în chip decis dincolo de enunțul general, de o formulă cvasi-abstractă. în Argumentul pe care l-am citat, autorul făcea o adevărată profesie de credință, declarându-se adeptul
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
și el pentru cea mai mare parte a cititorilor incomprehensibil. Opțiunea autorului se regăsește întocmai în paginile volumului Centrul și periferia. N. M. apare aici și în postura de cronicar de ediție și de comentator al unor studii de istorie literară. El scrie despre Jurnalul și epistolarul lui Titu Maiorescu, despre corespondența lui Duiliu Zamfirescu și despre poezia și articolele exegetice ale lui Ion Pillat. Cronici substanțiale consacră unor istorici literari contemporani, precum Paul Cornea, Mircea Anghelescu, George Gană, Ioan Adam
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
de ediție și de comentator al unor studii de istorie literară. El scrie despre Jurnalul și epistolarul lui Titu Maiorescu, despre corespondența lui Duiliu Zamfirescu și despre poezia și articolele exegetice ale lui Ion Pillat. Cronici substanțiale consacră unor istorici literari contemporani, precum Paul Cornea, Mircea Anghelescu, George Gană, Ioan Adam. Nu e absent nici editorul de documente literare. El publică acum o scrisoare inedită a lui Al. O. Teodoreanu adresată lui G. Călinescu, la împlinirea vârstei de 60 de ani
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Titu Maiorescu, despre corespondența lui Duiliu Zamfirescu și despre poezia și articolele exegetice ale lui Ion Pillat. Cronici substanțiale consacră unor istorici literari contemporani, precum Paul Cornea, Mircea Anghelescu, George Gană, Ioan Adam. Nu e absent nici editorul de documente literare. El publică acum o scrisoare inedită a lui Al. O. Teodoreanu adresată lui G. Călinescu, la împlinirea vârstei de 60 de ani a acestuia. Epistola se încheie cu un catren, care dă un praf de sare și piper volumului. Acesta
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Daniel Cristea-Enache Spre deosebire de criticul literar, care își poate alege și urmări temele fără a fi considerat, prin aceasta, subiectiv, cronicarul e dator să se deschidă către toate azimuturile artistice, analizând cu egală pătrundere cele mai variate structuri de sensibilitate. Experiența lui e una plurală, iar
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
leneșă", minimalist-postmodernistă, în care, cu risipă de cuvinte, nu se spune, nu se exprimă și nu se figurează mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de a explora lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar și nici o altă artă nu o pot atinge. Micile dexterități lexicale, combinarea inteligentă a sintagmelor din fondul cultural comun, biografemele fără miez și învârtirea în jurul unui inesențial rămas așa, netransfigurat: toate aceste ,abilități" de versificare postmodernistă nu pot fi echivalate
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
Ion Bogdan Lefter își făcuse debutul în poezie (în volumul colectiv Cinci, 1982, și în Globul de cristal, 1983), apoi în proză (tot într-un volum colectiv, Desant '83). E, fără îndoială, o personalitate importantă și influentă a actualității noastre literare. E cu atât mai de mirare că în ancheta revistei ,22" despre noua ierarhie și noul canon, prefigurate din 1990 încoace, Ion Bogdan Lefter nu a obținut decât un vot: al meu. Motivele acestei ignorări răzbunătoare sunt mai multe și
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
a putut acumula atâtea adversități. Are și prieteni declarați, dintre care cei mai importanți sunt Mircea Cărtărescu și Călin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45, care i-a publicat toate cele 15 cărți de critică. Dar foarte mulți protagoniști ai vieții literare au să-i reproșeze câte ceva lui Ion Bogdan Lefter, explicit sau mocnit. Unii, că este un susținător necondiționat al postmodernismului - postmodernism care, în opinia adversarilor, ar fi, în principiu, detestabil sau deplorabil. Alții, că mizează fără spirit critic pe corectitudinea
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
literatura română: contestarea șaizeciștilor și în special a lui Nichita Stănescu; respingerea călinescianismului, considerat depășit și nociv; susținerea lui Cărtărescu împotriva lui Patapievici etc. Și n-am spus nici pe departe totul. Ion Bogdan Lefter e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum au mai fost doar Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, un veteran al războiului literar dintre generații și curente. Joacă cu garda deschisă, cu franchețe și transparență. Nu e, de aceea, de mirare că are adversari
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum au mai fost doar Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, un veteran al războiului literar dintre generații și curente. Joacă cu garda deschisă, cu franchețe și transparență. Nu e, de aceea, de mirare că are adversari, destui contra-opinenți care nu sunt dispuși să-i recunoască vreun merit sau vreo calitate. Și e - o spun răspicat
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
ce este și ce nu este această carte". E o culegere de articole, începând din 1985 și încheind cu 2002, în care nu a mai intervenit în nici un fel. Selecția nu are o construcție unitară, e un mozaic de publicistică literară și culturală, ilustrând totuși ,o viziune unitară, o coerență acumulată în timp", după cum recunoaște exegetul însuși: , A rezultat un fel de compoziție tip Ťtemă cu variațiuniť, un ansamblu de intervenții care reiau cu tenacitate aceeași problematică, dezvoltând-o, adâncind-o
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]