282 matches
-
modernității legitimează cunoașterea unui lucru nu în termenii trecutului, ci în cei ai viitorului"334. Preluând conceptele, în mare parte tributare filosofiei, teoreticienii/ criticii postmodernismului literar au lansat și ei o importantă viziune asupra actului de a scrie și a literarității textelor (de care nu ne putem priva, cel puțin timp de o jumătate de secol). E vorba de teoria (certificată în practică de numeroși autori din cele mai diferite spații lingvistice precum Fuentes, Rushdie, Fowles, Eco, Tournier, Calvino, Márquez, Saramago
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
locul aici sunt dovada vie a faptului că, în parodia romanescă postmodernă, la conturarea Cărții contribuie, cu propriile mijloace, scriitorul, protagoniștii, istoria și cititorul. Se reunesc două tipuri de date mai importante ce caracterizează atît fenomenul în mare, cît și literaritatea lui: continuitatea și ruptura. Majoritatea romancierilor postmoderni "adoptă" trecutul ca principală sursă inspiratorie. Se întorc, istoricizând, și recuperează parte din ceea ce s-a spus ori scris deja despre anumite evenimente (care pot fi și ficționale, și mai mult sau mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limpede cum romancierii caută să-și precizeze modelul (modelele) pentru a-și etala ulterior distanțarea față de el (ele). Iată de ce orice încercare de definire a parodiei romanești trebuie să ia în calcul revenirea, cât privește procedeele și strategiile narative, la "literaritatea literaturii". Aceasta și din pricină că parodia a fost, de la origini și până în Renaștere, cu rare excepții, considerată un produs literar parazit, vulgar și vulgarizant, căruia i-ar lipsi individualitatea, originalitatea și geniul creatorului autentic. Revenirea ei în forță din primele decenii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
suite jusqu'à la fin des textes. Celui-ci n'échappe pas à la règle: il l'expose et s'y expose. Lira bien qui lira le dernier", în G. Genette, op. cit., Seuil, Paris, 1982. 53 Pentru G. Genette, aceasta numește literaritatea literaturii, adică "ansamblul categoriilor generale sau transcendente tipuri de discurs, moduri de enunțare, genuri literare etc. pe care le relevă fiecare text singular" (cf. op. cit., p. 7). 54"Toute relation unissant un texte B (que j'appellerai hypertexte) à un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Capitolul 1. Privire generală asupra literaturii concentraționare / 29 1.1. "Am scris doar adevărul" / 29 1.2. Literatură de frontieră / 47 1.2.1. Scrieri factuale sau ficționale? / 47 1.2.2. Autobiografii sau memorii? / 67 1.3. Sub semnul literarității: "documentul artistic" / 71 Capitolul 2. Mărturia lui Soljenițîn / 83 2.1. În răspăr cu vremurile / 83 2.1.1. Destinul scriitorului / 83 2.1.2. Destinul operei / 95 2.2. Universul detenției / 111 2.3. Soljenițîn și "cercul atestării" / 128
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ca definitivă convingerea multor comentatori ai scriitorului rus cum că nu pot fi socotite literare scrierile lui care nu sunt marcate generic. Întrebarea și răspunsul la această întrebare pe care îl propune cartea de față se bizuie pe convingerea că literaritatea este o realitate dinamică, marcată de permanenta întâlnire între scriitori și receptori, de distanța în timp, precum și de posibilitatea recunoașterii de către cititor a referentului real. Această poziție a autoarei este susținută chiar de situația literaturii, și nu numai a literaturii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ea pare cea mai clară, fiind complicată, în realitate. Deși poate fi definită foarte simplu prin faptul că are drept obiect realitatea extratextuală, literatura factuală pune, și ea, problema statutului ontologic al enunțului narativ. În plus, se cere discutată problema literarității acestui tip de scrieri. Aceste două probleme tind să se confunde, în sensul că frânturile de ficționalizare servesc drept argument de valoare și, invers, calitățile literare ale unui text pun la îndoială referențialitatea sa. Problema literarității atinge disproporția, flagrantă, dar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se cere discutată problema literarității acestui tip de scrieri. Aceste două probleme tind să se confunde, în sensul că frânturile de ficționalizare servesc drept argument de valoare și, invers, calitățile literare ale unui text pun la îndoială referențialitatea sa. Problema literarității atinge disproporția, flagrantă, dar niciodată reglată, care rămâne între interesul teoreticienilor și cel al publicului. În ciuda apariției unor texte de referință despre literatura factuală, încă nu există un câmp de studiu specific, consacrat acestui subiect. Este important de urmărit rolul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
tinde să claseze, să arhiveze și să ordoneze evenimentele în timp. Odată luat în evidență de către istorie, evenimentul concentraționar ar fi ca oricare altul. Însă povestirea despre lagăr refuză să-i abandoneze istoriei ceea ce este trăit. 1.3. Sub semnul literarității: "documentul artistic" Dintre textele care formează literatura concentraționară, cel mai adesea se aduc în discuție cele cu valențe literare, pentru că acestea s-au dovedit cele mai rezistente în timp. Fără calități literare evidente, acest gen de texte poate pierde progresiv
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de o parte, s-a crezut că, prin sublinierea calităților literare ale unei opere se pune la îndoială autenticitatea, suferința și sinceritatea autorului, subminând astfel valoarea documentară. Al doilea motiv care explică, în acest caz, reticența critică în abordarea chestiunii literarității rezidă în caracteristicile derutante ale acestor scrieri menite să transmită experiența detenției. De aceea, fără a defini precis operele, critica le încadrează în genurile literare existente în funcție de câteva criterii superficiale, fără a menționa problemele mai profunde care însoțesc caracteristicile scrierilor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
întrebare vizează însăși apartenența acestor scrieri la categoria literaturii, iar dacă se admite că aceste texte sunt literatură, se pune întrebarea dacă ele reprezintă un gen literar distinct. Abordăm pe rând aceste probleme, referindu-ne mai întâi la conceptul de literaritate. Delimitarea unui specific literar pune probleme importante și depinde de punctul de observație, pentru că literatura nu are o esență independentă (estetică, ficțională sau de alt tip) și se caracterizează prin coexistența unor elemente eterogene. Există un număr foarte mare de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sau de alt tip) și se caracterizează prin coexistența unor elemente eterogene. Există un număr foarte mare de accepții ale termenului de "literatură" (literatura ca totalitate a scrierilor, literatura ca sistem, literatura ca totalitate a discursurilor care au specifică trăsătura "literarității", literatura ca artă, literatura ca profesie etc.)69, dar vom discuta problema având în vedere sensul de scrieri caracterizate de literaritate. De cele mai multe ori, se pune semnul echivalenței între ficțional și literar, respectiv între factual și non-literar. Totuși, ficțiuni precum
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de "literatură" (literatura ca totalitate a scrierilor, literatura ca sistem, literatura ca totalitate a discursurilor care au specifică trăsătura "literarității", literatura ca artă, literatura ca profesie etc.)69, dar vom discuta problema având în vedere sensul de scrieri caracterizate de literaritate. De cele mai multe ori, se pune semnul echivalenței între ficțional și literar, respectiv între factual și non-literar. Totuși, ficțiuni precum visul, minciuna sau mitul interesează pentru realul deformat sau transpus pe care îl conțin, în vreme ce un text literar este valorizat tocmai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
într-un singur cuvânt "fictivizare"70. Un reper important în această problemă rămân formaliștii ruși. În încercarea de a defini "natura literaturii", ei par să fi redus complexitatea literaturii la una dintre ipostazele sale fundamentale, limbajul specific. Roman Jakobson identifică literaritatea cu "ceea ce face dintr-un mesaj verbal o operă de artă"71. Judecând după prezența funcției poetice a limbajului în texte diferite, R. Jakobson extinde sfera noțiunii de literatură, care nu mai este văzută drept o categorie absolută, ci una
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
operă de artă"71. Judecând după prezența funcției poetice a limbajului în texte diferite, R. Jakobson extinde sfera noțiunii de literatură, care nu mai este văzută drept o categorie absolută, ci una contingentă, de vreme ce enunțuri din diferite genuri pot manifesta literaritate, trăsătură predominantă a operei literare. Această reducție li s-a reproșat ulterior, pe baza observației că nu putem face abstracție de dimensiunea pragmatică, de cea istorică și de relația mesajului cu realitatea extratextuală. În realitate, atât teoretizarea procedeului de "insolitare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
73. În studiul său Arta ca procedeu din 1913-1914, Șklovski afirmă că scopul imaginii este "de a crea o percepere aparte a obiectului, de a crea vederea lui și nu simpla sa recunoaștere"74. Se pune problema de a determina literaritatea mai ales în cazul textelor aflate la granița dintre pseudoreferențial și referențial, deci regulile pragmatice merg în sensul integrării non-literarului în literar mai mult decât invers. În acest scop, de o mare importanță sunt semnalizările paratextuale și metatextuale, care fac
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ține cont de variabilitatea istorică a conceptului de literatură, dar nu înseamnă că acest tip de abordare contestă ansamblul deja stabil, fixat, al operelor cu valoare recunoscută aparținând fiecărei literaturi naționale. Aceste opere sunt caracterizate de ceea ce G. Genette numește "literaritate constitutivă", care "este oarecum, în limitele istoriei culturale a omenirii, imprescriptibilă și independentă de orice evaluare"75. În esență, însă, specificul literaturii este dificil de tranșat. Literatura se caracterizează prin variabilitate istorică și culturală, neputând fi definită pornind de la o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
culturale a omenirii, imprescriptibilă și independentă de orice evaluare"75. În esență, însă, specificul literaturii este dificil de tranșat. Literatura se caracterizează prin variabilitate istorică și culturală, neputând fi definită pornind de la o singură trăsătură ontologică distinctivă. Trăsătura distinctivă a literarității se relevă din punct de vedere empirico-descriptiv, aceasta fiind coexistența caracterului ficțional și a limbajului specific. Definirea literaturii poate fi analizată numai în evoluție, deoarece literatura se dovedește o construcție lingvistică dinamică. Această idee a fost repetată de majoritatea teoreticienilor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de I. N. Tînianov, care exprimă limpede că "ceea ce este fapt literar pentru o epocă, va fi un fenomen lingvistic ținând de viață socială pentru altă epocă și invers, conform sistemului literar în raport cu care se situează acest fapt"76. Așadar, literaritatea textelor este marcată de confruntarea dintre scriitori (emițători) și cititori (receptori). Motorul evoluției este tocmai negarea gustului artistic dominant, a așteptărilor create în cititor de tradiția literară. Evoluție literară înseamnă dizolvare continuă a principiilor deja automatizate ale construcției poetice, acționată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
construcție noi, opuse celor deja stabilizate. Constatăm că problema diferenței specifice, care ar permite stabilirea distincției literar/nonliterar cere mai degrabă a abordare pragmatică. Paul Cornea, cel care ajunge la concluzia că aspectul lingvistic nu poate fi absolutizat în definirea literarității 77, creditează acest tip de abordare, ceea ce presupune ca cititorul confruntat cu un text despre a cărui apartenență nu are nici o informație să decidă dacă e sau nu literar printr-un proces de "recunoaștere". Despre varianta "recunoașterii realității lor în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care am fi scris un capitol separat, dacă am fi avut cât de cât material. Dar nu avem. De nici un fel"242. Tocmai aceste lacune de informație pun sub semnul întrebării caracterul exclusiv documentar al operei și o deschid spre literaritate. Abundența de informații din Arhipelagul GULAG este supusă ficționalizării. Ea nu poate fi transmisă ca atare, neprelucrată. Grija pentru documentar, specifică lui Soljenițîn, nici nu presupune, de altfel, transpunerea unui material atât de bogat fără a-l organiza. Aici intervine
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
http://www.presidency.ro/static/ ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004. Constantinescu, Silvia, Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, Skogås, 1995. Corbea, Andrei, Despre "teme", Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Editura Polirom, Iași, 2006. De Flers, Al., René, Radio Europa Liberă și exilul românesc, Editura Vestala, București, 2005. Djuvara, Neagu, Amintiri din pribegie (1948-1990). Ediția a II-a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Vavilonului, ed. cit., pp. 343-344. 158 Idem, Pragul. Unde scurte V, ed. cit., p. 99. 159 Vintilă Horia, apud Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, ed. cit., p. 380. 160 Andrei Corbea, Despre "teme". Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995, p. 74. 161 Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, Editura "Jurnalul Literar", București, 1998, p. 84. 162 Eva Behring, op. cit., p. 72. 163 Ibidem, p. 69. 164 Ibidem, p. 71. 165 Monica Lovinescu, La apa
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare estetică), prin convenționalitate (ficționalitate și literaritate a discursului). Textul literar este permisiv în raport cu toate celelalte stiluri funcționale (cele mai diverse tipuri de discurs și de limbaje specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale unui trecut care a avut loc,însă fără a se petrece în realitatea reperată în afara sceneide ochiul uman. Prin aceasta, teatrul scapă de sub controlul rațiunii imediate (a logicii primare) și forțează granițele metafizicii. Viața teatrului viul reprezentației escamotează neajunsurile literarității și evanescența imaginarului. Prin aceasta, îngăduie celui fără chip, grație necesității, să-și arate fața, readucând în joc marile absențe și destine care încă nu s-au împlinit. Realitatea reală (cotidiană, istorică, datată) și realul imaginarului (anisotric, propriu unui timp
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]