1,841 matches
-
bestseller al vremii. Ce volum de versuri ar mai strange azi la lansare sute de studenți și literați ai Clujului? Desigur e o întrebare retorică! Poetul Adrian Suciu trăiește de ani buni la București, așa cum au plecat în capitală alți literați ardeleni DR Popescu sau Augustin Buzura. Cenaclurile literare ale orașului au dispărut. Revistele literare s-au închis. Unele mai apar, dar nu le mai citește nimeni sau poate doar cei care publică în ele, dar nici asta nu e sigur
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poate_fi_clujul_capitala_poeziei_romanesti_al_florin_tene_1326387053.html [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER de Virgil BIROU Am auzit de romanul LUME FĂRĂ CER încă din anul 1966 când venisem la Moldova Nouă. Să nu credeți cumva că am auzit de la vreun literat, ci de la un muncitor miner din Bocșa, mai precis de la Orbulescu Gheorghe din Bocșa care era detașat aici. Un țigan analfabet zicea el, însă cu o memorie de invidiat. Îmi solicita să-i citesc din poeziile mele, iar după aceea
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Scurta_prezentare_a_romanului_lume_fa_mihai_leonte_1336323386.html [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
înțelegerii menirii sale. De aceea, de multe ori se rupe de cei mulți: „Mai bine singuratic și uitat, / Pierdut să te retragi nepăsător”, conștientizând că timpul se scurge, iar el încă nu spusese tot ceea ce avea de spus lumii elevate. Literatul cunoaște adevărul fiindului teluric și faptul că puținii inițiați cunosc adevărul: „Ce trist este pe lume / Un cântec, / Un cântec ce-l tot aud: / - La muncă... „. Oare care să fie sensul acestei expresii care a dat vieții omului un nou
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
trosc”, crăpând rigida piatră de granit, sau a ciocanului, „poc”, nivelând ceea ce „hârșâitul” pietrei abrazive urma să dea finețea obiectului prelucrat. Îndemnul la muncă este total, nu particular, este tot ceea ce omul a întreprins ca activitate conștientă în desăvârșirea sa. Literatul nu are somn nici liniște până ce creația lui nu se desăvârșește. George Bacovia s-a născut în lume însă a creat între oameni și a devenit în timp omul-poet care „Sic transit ”: „ Acolo, unde nu-i nimeni, / Nici umbre, / Unde
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
vital, sindromul afecțiunii familiale, implicațiile responsabilității, veridicitatea convingerilor patriotice...Cartea lui Corneliu Florea conține o filosofie practică a îngemănării trecutului cu viitorul. Este radiografia unei experiențe și experiența unei radiografii. Călătorul a devenit filosof și filosoful l-a născut pe literat... Titu POPESCU *Am publicat repetat în ProVincia Corvina texte de valoare ale acestui, un autentic ambasador al libertății de viață și gândire care este. Îl citesc pe meridiane canadiene și europene, bunăoară la Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc, Hamilton, Canada
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/destine-polemos-pamflet/ [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
perfect și destul de repede condițiilor cerute de Statul austriac - învățarea limbii germane, cunoașterea și respectarea legilor - unii dintre ei (pe care ne propunem să vi-i prezentăm în edițiile viitoare) făcând cu adevărat cinste numelui de român. Mihai ANTHONY, Journalist & Literat, membru al UZPR, Presseclub Concordia și redactor al ziarului VOCEA TA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/romanii-din-austria/ [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
Aparent, nici o legătură cu ceea ce ne imaginăm noi a fi un scriitor: o ființă aflată mai presus de realitate, bântuită de muze și viziuni onirice. Aparent, precizez. De fapt, după cum vom vedea în continuare, taman această formație neconvențională pentru un literat îi va da lui Pena nota sa distinctă, particulară. După ce-și finalizează studiile, junele Pena obține un post de perceptor, adică de funcționar însărcinat cu colectarea taxelor. Această îndeletnicire, prea puțin populară, îl pune pe Pena în contact nemijlocit
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1483277354.html [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
articolele publicate de Vulcan și de colaboratorii săi în revista Familia. Așadar, iată-mă din nou în Casa lui Vulcan (de data asta la... povești literare și lumești cu noul custode al Muzeului, poetul și eseistul Ioan F. Pop, alt literat cu mare drag de povestit și cu multe lecturi interesante pentru mine. Am dorit să mai răsfoiesc câteva numere unde aveam neclarități sau să completez fișele devenite și ele... istorie, dar, mai ales, să întorc, pagină cu pagină filele... Foii
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_pop_1494822710.html [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
prefață scrisă de editoarea Christina Zarifopol- Illias din Indiana, Statele Unite. Acesta a fost lungul drum al scrisorilor până a vedea tiparul. După moartea Veronicăi Micle, mânuind cu abilitate un întreg arsenal de minciuni, feluriți istorici literari, unii dintre ei mari literați, biografi sau publiciști, în cursa după un spectaculos ieftin, dând crezare clevetirilor contemporane despre Veronica colportate cu atâta ușurință, crezând că slujesc purității amintirii lui Eminescu, au creat din Veronica Micle efigia unei femei galante, facilitând o tradiție de detractori
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461317079.html [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
antidiscriminărilor de tot soiul - pseudointelectuali care sfidează statistica matematică ori principiul adevărului-corespondență. În Occident mai ales, apostolii corectitudinii politice au otrăvit deja apele cercetării umaniste, răspândind în mai toate campusurile universitare canonul neomarxist al suspiciunii. Așa se face că unii literați de stânga pot compara moartea tinerilor din anul 1989 pentru cauza libertății antitotalitare cu anarhismul străzii din Spania sau Grecia de astăzi. Este imoral și chiar obscen să faci analogia între un așa-zis "Glamour Gulag"(expresia aparține lui Vasile
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
Atunci, poetului ,,Balada lunii'', îi ripostă: ,,Balada lunii de o scrie /atât de inspirat /că-n loc de lună, azi, se știe /îl luminează...Cincinat!''. Uneori, sunt uimit cum mulți dintre noi românii renunțăm la formele de a se aduna literații. Pe aici, prin târgul nostru Buzău, au existat un local pe care cu mândrie mai toți scriitorii din județul Buzău se întâlneau. Se numea la Uniune. Nu cred că eram singur care simțeam mai multă bucurie și mai multă prietenie
O ISTORIE LITERARĂ, LA MARGINE DE BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1492067633.html [Corola-blog/BlogPost/359967_a_361296]
-
a funcționat într-un local al poetului Nicolae Tudor, numit o vreme și ,,Cenaclul din bar''. Era mare bucurie în serile de marți, odată au venit și ziariști de la ,,Adevărul de seară''. Era ziua patronului acestui lăcaș, iubitorul de literatură, literat de-a binelea. Eram așa, strânși ca românii la ceas de sărbătoare, așteptând aproape 2 ore, vreme în care s-a recitat, s-a citit proză, s-au comentat texte. Și-nspre final, tocmai când mulți dintre noi ne pregăteam să
O ISTORIE LITERARĂ, LA MARGINE DE BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1492067633.html [Corola-blog/BlogPost/359967_a_361296]
-
nenorociți? Acum în ceasul cel din urmă, Vom cere socoteală, să ne spună Ce-au făcut...cât au stat la cârmă! Cum ne-au vândut țara străbună? Vândut-au păduri, pământ la străini Pe șpăgi, prietenii din vremuri, Au interzis literați, obiceiuri și datini, Spunând mereu aceleași refrenuri! Cum rabdă, Pământul pe nemerci Și pot dormi liniștiți pe pernă? Ne vor fi in veci datornici Că le-am votat minciuna eternă... Vine Anul Nou, sperând să fie, O nouă istorie, cea
PRIBEAG PRIN LUME de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1451545120.html [Corola-blog/BlogPost/375028_a_376357]
-
de asemeni, o serie de alți membri ai Academiei Române, cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului de Geologie al Universității București, Nicolae Cartojan, cercetător și istoric literar, pedagog și publicist, Ion Băncilă, geolog renumit pentru sisteme de baraje, literatul și filosoful Gabriel Țepelea, un reputat om de cultură decorat cu Legiunea de Onoare a Franței. Faptul că liceul „Matei Basarab” a avut dintotdeauna un corp profesoral de elită a avut ca rezultat imediat și notabil serii după serii de
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
drumul la „Matei Basarab”. Se remarcă astfel celebrul architect Ion Mincu, întemeietorul Școlii Superioare de Arhitectură din București, reputatul cercetător în domeniul științelor medicale și director al Institutului „Pasteur” Constantin Levaditi, membru al Academiei din Paris, marele scriitor Duiliu Zamfirescu, literatul de renume Constantin Banu, care a pus bazele revistei „Flacăra”, for de dezbatere ce și-a câștigat un binemeritat renume în peisajul publicistic românesc. Tuturor acestora li se alătură nume de referință pentru spiritualitatea românească, cum ar fi dirijorul Voicu
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
-și împlin- ească un capriciu intelectual. Faptul că pictorul comenta avizat producțiilor lor artistice îl făcea și mai agreabil unei boeme paupere dar semeață în asumarea orgoliilor trecute și instalarea pe socluri iluzorii a zeilor desemnați prin tragere la sorți. Literatul cu succese editoriale și o bună priză la publicul elevat făcea și mai inofensivă prezența sa printre expozanții saloanelor ieșene. Numai că obișnuința generează dependențe și nu mică le-a fost mirarea că din condiția de plan secund, operele au
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
se identifice întru venirea sa telurică. S-au scris industrial pagini despre istorie și se vor scrie fluvii nesfârșite însă istoria omului, ca dat al existenței lui, va rămâne de-a pururea subiect deschis cercetărilor îndrăznețe și interpretărilor romanțate ale literaților. A scrie despre un fapt real, trecut de timpul fiindului literatului, este una dintre grelele misiuni pe care scriitorul și-o asumă și o rezolvă prin profunzime și dorință de pătrundere în evenimente. Toate acestea pot avea loc dacă transpunerea
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lansarea_romanului_istoric_m_stefan_lucian_muresanu_1374683440.html [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
despre istorie și se vor scrie fluvii nesfârșite însă istoria omului, ca dat al existenței lui, va rămâne de-a pururea subiect deschis cercetărilor îndrăznețe și interpretărilor romanțate ale literaților. A scrie despre un fapt real, trecut de timpul fiindului literatului, este una dintre grelele misiuni pe care scriitorul și-o asumă și o rezolvă prin profunzime și dorință de pătrundere în evenimente. Toate acestea pot avea loc dacă transpunerea se dorește să fie una imaginar evenimențială, o călătorie care se
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lansarea_romanului_istoric_m_stefan_lucian_muresanu_1374683440.html [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
arab sau persan, pe Indus și pe Gange etc. Dată fiind această nesfârșită cuprindere unitară, este aproape o utopie încercarea de segmentare, de analiză parțială, de desprindere tematică. Și totuși o facem, conștienți de riscuri. Și nu o facem ca literați - fiindcă nu suntem și fiindcă, din perspectivă literară, s-a mai făcut și s-a făcut bine[2] - ci în calitate de istorici, preocupați de statutul trecutului medieval în universul creației poetice eminesciene[3]. 1. Tentația lumilor trecute: Antichitatea și Evul Mediu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
vremea mult mai târzie a lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561; 1564-1568)[38]. „Scornirea” aceasta și altele - legată de folosirea prea laxă a letopisețelor - este blând criticată (mai mult semnalată) de Călinescu[39], deși poetul are două scuze perfect valide: mai întâi, literatul poate modela istoria cum dorește, fiindcă el operează cu imagini artistice (construite prin imaginație) și fiindcă trecutul joacă adesea, în atare cazuri, doar rolul de pretext; în al doilea rând, cercetarea istorică nu avea atunci nivelul din secolul al XX
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de atunci, primii conducători ai Țării Românești și Moldovei au fost „domni țărani” sau „domni ai țăranilor”, purtându-se și înveșmântându-se aidoma țăranilor. Opinia aceasta vine tot din epoca romantismului, când avusese destui adepți în rândul oamenilor de cultură, literaților și chiar istoricilor. Eminescu nu face, prin urmare, decât să transpună în versuri un „adevăr” al vremii sale, o opinie comună, intrată în conștiința colectivă. Este drept că viziunea istoricilor - inclusiv a lui Nicolae Iorga - s-a schimbat radical ori
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
iluminate de corifeilor Școlii Ardelene, intelectuali români și universali în același timp. A avut norocul să aibă profesori încă buni, dar mai ales prieteni, colegi foarte buni. Între prieteni trebuie amintiți Mircea Zaciu, Titus Popovici, Octavian Schiau, iar cercul de literați ai urbei îi cuprindea pe Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga ori, mai ales, tinerii săi confrați Aurel Gurghianu, Victor Felea, Aurel Rău, toți aspiranți la marea literatură, toți reușind să contribuie la identitatea unei „voci ardelene” în corul sau vacarmul literaturii
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > AGONIA LITERATULUI ȘI UZUL VALORILOR UMANE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului AGONIA LITERATULUI ȘI UZUL VALORILOR UMANE Ștefan Lucian MUREȘANU Universitatea Hyperion din București Facultatea de litere și Limbi Străine Motto
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > AGONIA LITERATULUI ȘI UZUL VALORILOR UMANE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului AGONIA LITERATULUI ȘI UZUL VALORILOR UMANE Ștefan Lucian MUREȘANU Universitatea Hyperion din București Facultatea de litere și Limbi Străine Motto: Unii se întreabă cum se poate ca, dintre discipolii mei declarați, unul să se ocupe cu semiotica, altul cu stilistica, altul cu
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
ocupe cu semiotica, altul cu stilistica, altul cu lingvistica istorică, altul să facă semantică culturală ș.a.m.d. S-ar părea că nu țin de aceeași școală, dar tocmai prin aceasta țin de aceeași școală. (Eugen Coșeriu) Cuvinte cheie: agonie, literat, valori, profan, lingvistică, vorbire, deusian, gândire, maestru, granit. Mots-cles: agonie, homme de lettres, les valeurs litteraires, profane, linguistique, langage, deusian (divin), la pensee, maître, de granit. Resume: Le savant, Eugen Coseriu, a cree par scientifique de ses recherches en linguistique
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]