586 matches
-
locală, republicană și unională articole de specialitate și politice, fiind consilier în mai multe mandate. În anul 2000, se repatriază în România și se stabilește la Iași. Colaborări la revistele: Convorbiri literare, POEZIA, Revista FEED Back, ProEst, APOLLON, BOEMA, Noul literator, Scurt circuit oltean, Destine literare, PoliticStand, Surâsul Bucovinei, Meridianul Cultural Românesc, Literatura și arta (Republica Moldova), Observatorul (Canada), Clipa (SUA) Art-Emis, AGERO (Germania), LUMINA (Novi Sad, Serbia) ș.a. Membru Opera.scrisă.ro, membru al asociației ”Universul Prieteniei” Iași, membru al asociației
NINA GONTA. NOTĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ de NINA GONŢA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340287_a_341616]
-
al XX-lea. Poezia simbolistă românească apare la sfârșitul secolului al XIX-lea, perioadă măcinată de mari contradicții sociale. El a apărut ca o reacție împotriva poeziei minore a epigonilor eminescieni. Înainte de constituirea curentului literar în Franța, Macedonski, în revista „Literatorul”, formulează o serie de idei care anticipau simbolismul. Adevăratul manifest simbolist al poetului este Poezia viitorului (1892). Al doilea teoretician al simbolismului românesc a fost Ovid Densusianu. Ca poet (Ervin) era un admirator al lui Verhaeren. În coloanele revistei „Viața
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
București 1993, Licențiata în Geografie, Master în "Orașele lumii"- Viena, Austria și Doctor în "Geografia continentelor"-UCLA, UȘA...unde am și predat vreme de 3 ani. -Conferențiar universitar, București. -Membră a Cenaclurilor "Vasile Voiculescu" din Buzău în perioada liceului și "Literatorul" din București, actualmente. -Publicări în revistele: "Visul", "România, liberă în viitor", "Vama literară", Viața Buzăului", "Literatorul", "PhoenixMission" -Arizona, "Ecouri literare", "Armonia", "Totpal's Daily News", "Dor de Dor", "Onyx", "Grupul celor 7", "Dăruiri literare", "Chronos", "Negru pe Alb", "Nomen Artis
LUMINIŢA CRISTINA PETCU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341227_a_342556]
-
-UCLA, UȘA...unde am și predat vreme de 3 ani. -Conferențiar universitar, București. -Membră a Cenaclurilor "Vasile Voiculescu" din Buzău în perioada liceului și "Literatorul" din București, actualmente. -Publicări în revistele: "Visul", "România, liberă în viitor", "Vama literară", Viața Buzăului", "Literatorul", "PhoenixMission" -Arizona, "Ecouri literare", "Armonia", "Totpal's Daily News", "Dor de Dor", "Onyx", "Grupul celor 7", "Dăruiri literare", "Chronos", "Negru pe Alb", "Nomen Artis", ''Secolul XXI'', "Alchemia" și altele. -Apariții în cărțile: -Decembrie 2009 - Volumul colectiv "Magna" -Ianuarie 2011 - Volumul
LUMINIŢA CRISTINA PETCU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341227_a_342556]
-
articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viața de pretudindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viața de pretutindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
dinspre efuziunea lirica spre erudita și deloc facilă exegeza literară sau exersându-și abilitățile publicistice în jurnalul sau de călătorie (jurnal restemanian: nu simple adnotări itinerante, ci minuțioase prezentări socio-cultural-istorico-geografice ale locurilor de pelerinaj), Georgeta Minodora Resteman rămâne, totuși, un „literator”, care vibrează, respira și trăiește prin poezie. Versurile sale, dăruite tuturor, îi demonstrează încă o dată rafinamentul și sensibilitatea literară. Fiecare nou volum de poezie, debordând de romantism - uneori vis, alteori dezamăgire, dar niciodată renunțare și abandon - este o bucurie pentru
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – POEME PENTRU UN VIS de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343612_a_344941]
-
Vasiliu. În familie i se spunea Iorguț. Cursul primar și gimnaziul l-a urmat la Bacău, nefiind un foarte bun elev, dovedind în schimb talent la desen, caligrafie, muzică și gimnastică. A scris versuri din timpul gimnaziului, debutând în revista „Literatorul” condusă de Al. Macedonski, cu o poezie semnată V. George. Și-a luat licența în drept, dar nu a profesat avocatura, ci a predat desenul și caligrafia în școli, a fost bibliotecar, copist și șef de birou la Ministerul Muncii. Ca
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
Centrului Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”: Emil Lungeanu este romancier, poet, dramaturg, eseist, publicist și promotor cultural, membru al USR și în conducerea Filialei București - Proză a USR, redactor-șef al revistei de cultură universală „Cervantes”, secretar general de redacție al revistei „Literatorul” și coordonatorul cenaclului omonim de pe lângă Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București, condus de academicianul Dumitru Radu Popescu; redactor la revistele: Proza 21 și Litere. Opera sa de peste 60 de volume cuprinde: romane, nuvele, versuri, teatru, critică literară, eseuri de istorie
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
Rondelurilor toată viața, oferindu-i atât momente plăcute cât și dezagreabile. Sunt redate în firul narațiunii polemica dintre cei doi corifei, implicit dintre cele două mari gazete pe care le-au înscris cu litere de aur în istoria culturii naționale: Literatorul și respectiv Timpul. Nu sunt uitate nici perioadele în care celebra epigramă despre boala psihică a lui Eminescu, publicată de Macedonski în numărul din septembrie 1883 al Literatorului, i-a adus acestuia din urmă frământări sufletești, accentuate de oprobriul public
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
care le-au înscris cu litere de aur în istoria culturii naționale: Literatorul și respectiv Timpul. Nu sunt uitate nici perioadele în care celebra epigramă despre boala psihică a lui Eminescu, publicată de Macedonski în numărul din septembrie 1883 al Literatorului, i-a adus acestuia din urmă frământări sufletești, accentuate de oprobriul public. Cum era și firesc, Dl Al. Florin Țene aduce în prim-plan de-a lungul romanului și circumstanțe esențiale din activitatea publicistică, relatând despre gazetele pe care poetul
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
Dl Al. Florin Țene aduce în prim-plan de-a lungul romanului și circumstanțe esențiale din activitatea publicistică, relatând despre gazetele pe care poetul Nopților le-a fondat și despre cele la care a colaborat, cum sunt: Oltul, Vestea, Dunărea, Literatorul, Cuvântul meu, Simbolul, Versuri și Proză, precum și despre articolele politice și literare pe care le-a scris în aceste gazete, unde încuraja și tinerii debutanți. Nu este omisă contribuția decisivă la debutul lui Vasile Voiculescu, Traian Demetrescu, Gala Galaction, Tudor
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
încuraja și tinerii debutanți. Nu este omisă contribuția decisivă la debutul lui Vasile Voiculescu, Traian Demetrescu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Horia Furtună, George Bacovia, Ion Pillat, Tudor Vianu. De asemenea, sunt descrise împrejurările în care Macedonski înființează și însuflețește cenaclul Literatorul și Societatea Oamenilor de Litere - un preambul al viitoarei Societăți a Scriitorilor Români. Romanul este pigmentat cu versuri din creația poetului, precum și cu alte scrieri ale acestuia: note de jurnal, pasaje din articolele publicate în presa vremii, fragmente de corespondență
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
acesta este adevărul - a încredința paginilor de antologie niște creatori de literatură nu presupune - se cere cu imperativitate - a asuma riscul, ci este o întreprindere care riscă oprobiul. Și știți de ce? O antologie bine făcută, face din nume, renume. Un literator pășește astfel pe calea spre poarta de intrare în istoria literară. Or, editorul, Ștefan Doru Dăncuș și selecționerii amintiți și-au asumat riscul. Și cred că au avut mână bună. George COANDĂ Târgoviște 4 iulie 2014 Referință Bibliografică: George COANDĂ
O PALETĂ DE HARURI de GEORGE COANDĂ în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374357_a_375686]
-
și averea unei generații. (ziarul „Timpul” din 18 aprilie 1879). Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. (Scrisoarea III) Vreți să spuneți că e vorba despre o inversare a axului valorilor? Trădătorii devin oameni mari și respectați, bârfitorii de cafenele - literatori, ignoranții și proștii - administratori ai statului român. (ziarul „Timpul” din 15 mai 1879). Trădătorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși femeie onestă, judecata
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
ale culturii române din țară și din diaspora, de pe toate palierele de vârstă, dar care au în comun aceeași vibrantă fervoare tinereasca, pusă în slujba culturii și a românului - în genere. Sunt prezenți și foarte tinerii aspiranți la titlul de literator, pentru care George Rocă duce o muncă de mucenicie, prin susținerea și eforturile sale fabuloase. Impresionantă este campania pe care autorul a dus-o în sprijinirea și promovarea participanților la concursul de eseuri „România mea”, organizat de PNL Vaslui, în
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
scară interioară, Dragilor Valentin, Longinus Sânziana) - după lectura “ la rece”, a cărții lui Valentin Iacob - Colonelul Elf *- unde sunt în acord cu Horia Gârbea, Ioan Es Pop, Daniel Bănulescu și alții, care îl vor ÎNȚELEGE pe poet; zburător prin cuvânt, literator, sau cum Sigmund Freud zice, telepatic ( eu parafrazez radiestezic, esoteric, athanoric, sau “ aurifer”) - telepatic ( Psihanaliză și telepatie, 1921)... Că aparține școlilor eleatice, sau eracliteice, rămâne sarcina criticii “ la rece”, dacă nu anorgasmice. Arta este a erosului sublimat, ci nu a
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
Alexandru Ioan Cuza‚ din Iași, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, etc. A fost membru în comitetele redacționale ale revistelor: „Cum vorbim”, „Limba română”, „Cronica”, „Revista română”, „Literatorul” , a fost redactorul responsabil al „Analelor științifice ale Universității”, începând din anul 1964 și până în 1977. În paginile acestor reviste și-a publicat o mare parte din lucrările sale, și-a făcut cunoscută activitatea de lingvist și filolog, dar și
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
aceleași mirobolante Actualități, că la vernisaj e prezent însuși dl. Hăulică, ademenit, sustras UNESCO-ului, vag încruntat, vag aferat (de ce?), oricum prezent. În dreapta expozantului. În stînga, șeful lui Mărinică, dl. acad. ing. Drăgănescu, obligatoriu, colegial obligatoriu. În rest, toate categoriile: literatori și zugravi de subțire, generali, parlamentari majoritari, autovizuali (da' Raveica era?), ostași, țărani, everaci, muncitori (dl. Iliescu nu, plecat interes serviciu, absență motivată), or fi fost în fundul imaginii și frățînii de peste Prut, Grișa Vieru și Liuba Lari... Să lăsăm însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Moraru, Ștefan Molna, V. Cotnariu) la publicații ca „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Bucovina”, „Zimbrul”, „Steaua Dunării”, „Concordia”, „Ilustrațiunea”, „Revista română”, „Convorbiri literare” (începând din 1867), „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Literatorul” ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În folclor, el vede o sursă a regenerării literaturii naționale. Față de exaltările romantice din comentariile sale la culegerea Poezii poporale. Balade (Cântece
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
ANALELE LITERARE, POLITICE, ȘTIINȚIFICE, revistă lunară apărută la București din ianuarie 1904 până în aprilie 1905, sub redacția unui comitet. Publicația se află în descendența „Literatorului”, dar e apropiată, prin program, și de mișcarea sămănătoristă. De la numărul 3-4/1904, se află sub direcția lui Th. D. Speranția (partea literară), N. Cosăcescu (partea politică) și G. T. Buzoianu (partea științifică). Conform articolului-program Prima vorbă, „numai o literatură
ANALELE LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
din București (1958-1963). Activează ca ziarist la „Scânteia tineretului” (1963-1983) și „România liberă” (1983-1997). Între 1996 și 2000 își însoțește soția, diplomată, la Paris, din 2003 - la Roma. Debutează la „Luceafărul” (1960). Alte colaborări, la „Viața studențească”, „Argeșul”, „România literară”, „Literatorul”. Unele articole sunt semnate cu pseudonimele Raveda și Ioniță Călmățui. Placheta de versuri Minunea de a trăi (1970) și, mai târziu volumul Măsurând cu lacrima ființa ta (1993) relevă un poet de inspirație htonic-folclorică, cu reminiscențe și rezonanțe, pe alocuri
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
Nicolaescu (1983-1990), Nicolae Oprea (din 1990). Comitetul de redacție este alcătuit din Al. Cerna-Rădulescu, Șerban Cioculescu, Augustin Z. N. Pop, Gabriel Țepelea, Ion Popovici, Corneliu Marcu, Ioana Girardi, Mihail Moșandrei. Periodic, revista editează și un număr de suplimente, „Biblioteca Argeș”, „Literatorul”, „Almanah Argeș”, „Poesis”, „Anticipația”, consacrate creației literare, îndeosebi poeziei, dar și scrierilor în proză. Revista își propune, cu formulări turnate în tiparul ideologic al momentului, să fie „locul de dezbatere amplă și pasionată a tuturor realizărilor și direcțiilor ce se
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
ci și modul În care Își decorează propria casă emană aceeași dorință de a stiliza realul, de a-l sustrage vulgarității. Aidoma eroilor săi, el visează un soi de „palat fermecat”. Chiar Palatul fermecat este titlul unui text apărut În Literatorul În primăvara lui 1881, care ar merita citat În Întregime și unde Îl descoperim pe Macedonski În chip de des Esseintes, imaginându-și dezlănțuit interioare luxuriante, de un rafinament princiar. În realitate, el Își amenajează nu mai puțin select, dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Numai că, din nou, gustul insolitului, al epatării Îl determină să aleagă cel mai excentric sport practicat pe atunci În București: ciclismul. Ne vine destul de greu a ni-l imagina pe autorul rondelurilor călare pe velociped, alături de un discipol de la Literatorul, mai tânărul C. Cantilli, În tricou, pantaloni scurți și jambiere. Vremea Crailor tc "Vremea Crailor " Macedonski se Îmbată așadar pentru ultima oară, alinându-și durerea, cu mirosul parfumului de trandafiri vărsat pe o batistă, Într-o noapte de noiembrie a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]