137 matches
-
inexactitate pe toți domnitorii români. Ca urmare, opera de debut a lui Constantin Lecca a fost sintetizată remarcabil de către Barbu Theodorescu prin cuvintele: Toate portretele desenate de către Constantin Lecca au avut o răspândire importantă în acea epocă. Ele au fost litografiate și au pătruns în manualele școlare sau au fost obiecte decorative în casele oamenilor. Această operă de debut nu are o valoare plastică demnă de menționat ci mai mult una documentară, în sensul că ea a folosit îndeosebi ca material
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
O copie a acestuia din urmă există actual și la Muzeul Militar din București. Tot aici se află și lucrarea ce-l arată pe domnitorul Gheorghe Bibescu cu suita sa. Conform declarațiilor lui Nicolae Țîncu și aceste lucrări au fost litografiate și răspândite în mii de exemplare. Din cercetările întreprinse de către Paul Rezeanu, a rezultat că Lecca ar fi pictat compoziția "Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul" în anul 1829 și portretul lui Ștefan cel Mare în anul 1830
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Sorokin, Mihailovskii, List, Taganțev ș.a. Răsfoiește cu aviditate toate revistele de drept editate atît după, cît și pînă la revoluția din Octombrie, finalizînd cu anul 1990. Totodată, studiază minuțios toate tezele de doctorat și monografiile din fondurile bibliotecare, publicate sau litografiate în perioada 1947-1990, la tema tezei de doctorat. Dincolo de lecții și lucrul în biblioteci, frecvent doctorandul Bujor și colegii săi erau trimiși în deplasări pentru efectuarea de cercetări criminologice pe teren, erau permanent incluși în componența diferitelor echipe de experți
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de psihologie generală și pedagogie teoretică, în cadrul catedrei, Gheorghe Zapan este conferențiar iar Elena Pușcuța, asistentă benevolă. În anul universitar 1930-1931 predă cursul "Istoria metafizicei ca tipologie a culturii" - prelegerea inaugurală are ca temă "Moda în filosofie" (cursul a fost litografiat; tipărit, 1996.) La 1 iunie 1930, la alegerile pentru Camera Deputaților Nae Ionescu candidează la Brăila, din partea Uniunii Naționale și este ales. În anul universitar 1932-1933 a predat cursul "Din metodologia logicei. Analogia" și cursul "Metoda statistică. Cu aplicație la
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
alegerile pentru Camera Deputaților Nae Ionescu candidează la Brăila, din partea Uniunii Naționale și este ales. În anul universitar 1932-1933 a predat cursul "Din metodologia logicei. Analogia" și cursul "Metoda statistică. Cu aplicație la psihologie, sociologie si pedagogie". (Nu au fost litografiate.) În anul universitar 1933-1934 a predat cursul "Logica științelor exacte" (nu a fost litografiat). Prin prelegerile și cursurile susținute, în calitate de profesor al Universității bucureștene și ca unul din ideologii principali ai legionarismului și un apologet al fascismului românesc - influențează tânăra
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
ales. În anul universitar 1932-1933 a predat cursul "Din metodologia logicei. Analogia" și cursul "Metoda statistică. Cu aplicație la psihologie, sociologie si pedagogie". (Nu au fost litografiate.) În anul universitar 1933-1934 a predat cursul "Logica științelor exacte" (nu a fost litografiat). Prin prelegerile și cursurile susținute, în calitate de profesor al Universității bucureștene și ca unul din ideologii principali ai legionarismului și un apologet al fascismului românesc - influențează tânăra generație, determinând mulți intelectuali ai vremii să se îndrepte spre extrema dreaptă. Această activitate
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
în cadrul „Astrei", despre unele noțiuni curente în sociologie. (Rezumatul "Familia", martie 1935.) 25 aprilie - conferința " Ce înseamnă a fi român" (Brăila, ciclu organizat de "Analele Brăilei"). În anul universitar 1935-1936 predă un curs de "Logică a colectivelor" - nu a fost litografiat. 15 martie - începe să colaboreze la revista "Vestitorii" (redactor: Gh. I. Ciorogaru), cu articolul "Roza vânturilor" (nesemnat; ulterior, titlu de rubrică). În următoarele numere, publică: "Cine face istoria"; "Puțină filologie" (1 aprilie); "Sofisma cea Mare" (12 aprilie; nesemnat);"Ești rumân
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
fonduri pentru ridicarea unui monument lui Andrei Mureșianu, cel care a scris imnul național "Deșteaptă-te române". Ideea aceasta care a avut un proprietar, în persoana lui Andrei Bârseanu, a dus în final la crearea tabloului alegoric care s-a litografiat la Viena și s-a vândut în numeroase exemplare tuturor doritorilor români. Mișu Popp a făcut două schițe, din care comitetul delegat a selectat una care se regăsește în memoria colectivă românească. Andrei Mureșianu a fost reprezentat lângă două coloane
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
care a plecat la Paris ca să continue studiile cu Léon Cogniet (1794-1880). În 1856, fiind la Paris a lucrat, în colaborare cu Carol Popp de Szathmáry, o pictură ce reprezintă Unirea Principatelor Române. În 1858, pictura Unirea Principatelor, a fost litografiată și difuzată în tiraj de masă. Litografia, tipărită la Wonneberg, din care un exemplar se afla la Palatul Patriarhal (fost și Palatul Camerei Deputaților) din Dealul Mitropoliei, este o alegorie: la partea superioară Sfânta Treime, protectoare; jos, pe pământ, un
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
fost atras de compozițiile cu tematică istorică și a realizat mai multe lucrări dintre care cel mai cunoscut este "Lupta de la Călugăreni a lui Mihai Viteazul". Acest tablou a fost comandat de către Eforiile Școlilor Județene ale profesorilor și a fost litografiat la Viena. Alte tablouri istorice au fost "Întoarcerea Prințului Știrbei din Viena" (comandat de domnitor în anul 1850), "Jurământul lui Mihai, Portretul domnitorului Grigore Ghica", etc. Beneficiind de prerogativele ce derivau din funcția de profesor de desen la Colegiul Sfântul
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
necesitatea bruscă și neașteptată de realizare a unui nou afiș publicitar pentru o piesă cu Sarah Bernhardt, cea mai cunoscută actriță din Paris, la Théâtre de la Renaissance de pe Bulevardul Saint-Martin. Mucha s-a oferit voluntar pentru a produce un afiș litografiat în termen de două săptămâni, iar la 1 ianuarie 1895 afișul publicitar pentru piesa "Gismonda" de Victorien Sardou a fost postat în oraș, unde a atras multă atenție. Bernhardt a fost atât de mulțumită de succesul acestui prim poster că
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]
-
externe și fostului președinte al Uniunii Scriitorilor, George Macovescu. Valoare estimativă: 400 - 500 de euro Căderea Ierusalimului, gravură din Biblia Stern din 1672, create de Matthias Scheits (1630 - 1700, Hamburg), estimată la 300 - 500 de euro, și Mademoiselle Marcelle Lender, litografie din 1895, de Henri Toulouse- Lautrec (1864, Albi - 1901, Saint-André-du-Bois), estimată la 1.000 - 1.500 de euro, completează secțiunea de gravură. Durer, Cavalerul, Moartea și Diavolul O altă secțiune care îi va interesa pe cei preocupați de geografie și
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]