152 matches
-
Importanța științifică a profilului de aici este mărită de bogata faună fosilă, îndeosebi de moluște (lamelibranchiate și gasteropode), caracteristice pentru zona litorală a domeniului marin salmastru, în care s-a sedimentat cu 10 -12 milioane de ani în urmă complexul litologic de mai sus. Revizuirea recentă a faunei, duce la concluzia că abundența exemplarelor de Mactra podolica și prezența speciilor Cardium fittoni, Mactra fabreana, Pholas hommairei, Gibbula beaumonti, indică vârsta basarabianului superior pentru calcarul de Repedea. Prin această revizure, în afară de precizarea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: ; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Geomorfologia terenului este foarte variată, formată în urma procesului de eroziune, colmatare și alunecare de teren. Diferențele de nivel între valea Podgoriei și cei doi versanți au permis realizarea pe verticală a formațiunilor de vegetație asemănător cu etajarea lor naturală. Substratul litologic În zona Copou se găsesc frecvent lentile sau pungi de nisip, încastrat în loess și materiale loessoide. În trecut pe teritoriul actual al Grădinii Botanice au fost numeroase cariere de nisip, unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
solului fiind elocvente. Protecția solului și măsurile de reglare a scurgerilor pe versanți sunt două componente strâns legate în ansamblu de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cele mai mari debite înregistrate în ultimii 100 de ani (5,07m3/s.). II 3. ASPECTE CLIMATICE Teritoriul comunei se încadrează în tipul climatului de deal, subtipul înălțimilor extracarpatice de nuanță de tranziție la continentalism. Varietatea fragmentării reliefului și diversitatea litologică se reflectă în gama variată de soluri formate în climatul specific subcarpatic, cu temperaturi medii anuale de 8-9°C. În luna cea mai rece (ianuarie) se înregistrează temperaturi de -3°C, în timp ce în iulie temperaturile medii sunt de 18- 19
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
structurilor de sol ce influențează circulația poluantului și intensitatea poluării. Atunci când este necesara prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practică, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, menționând în fișa forajului straturile litologice întâlnite și orice parametri că: mirosuri, tipuri de culori de sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în secțiunea următoare. 2.2. Prelevarea probelor din ape subterane Forajele vor fi executate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249207_a_250536]