1,076 matches
-
ecosistemelor de apă dulce și a funcțiilor naturale ale râurilor (inclusiv curgere liberă); M.3.3.4.2. Refacerea unor zone umede din luncile râurilor (în zonele inundabile)(inclusiv ca zone de reproducere pentru diferite specii de pești); M.3.3.7.1. Îmbunătățirea condițiilor ecologice acvatice și litorale și protejarea / refacerea /restaurarea zonelor umede prin asigurarea calității și cantității apelor subterane / rezervei de apă subterane. ODD 9 Ținta SNDDR 2030 Indicator Măsuri prevăzute în PNASC 9.5 Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale; încurajarea inovațiilor și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
național, pentru evaluarea riscului la eroziune pentru zona costieră și dezvoltarea de hărți de risc asociate, realizarea evaluărilor de tip multi-hazard și multi-risc și dezvoltarea de hărți aferente specifice zonei costiere, în vederea optimizării planificării teritoriale și urbanismului în zona litorală; 11.5 Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic Numărul de activități de informare preventivă în domeniul situațiilor de urgență M.11.4.2.1. Dezvoltarea/ actualizarea cadrului de politici și de reglementare la nivel local, județean și / sau național, pentru evaluarea riscului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
național, pentru evaluarea riscului la eroziune pentru zona costieră și dezvoltarea de hărți de risc asociate, realizarea evaluărilor de tip multi-hazard și multi-risc și dezvoltarea de hărți aferente specifice zonei costiere, în vederea optimizării planificării teritoriale și urbanismului în zona litorală; 11.8 Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural, a elementelor de peisaj din mediul urban și rural Suprafața spațiilor verzi pe județe M.11.1.2.43. Dezvoltarea parcurilor naturale periurbane pentru recreere în conformitate cu strategia de zonare; M.11.1.1.1
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
național, pentru evaluarea riscului la eroziune pentru zona costieră și dezvoltarea de hărți de risc asociate, realizarea evaluărilor de tip multi-hazard și multi-risc și dezvoltarea de hărți aferente specifice zonei costiere, în vederea optimizării planificării teritoriale și urbanismului în zona litorală; M.11.6.3.1. Dezvoltarea unor programe de asigurări ce vor constitui o importantă măsură de protecție climatică 13.4 Intensificarea eforturilor României pentru a realiza tranziția de la economie "verde", cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezilientă la schimbările climatice și pentru
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950; ... – în zona costieră dintre Edighiol și Portița - prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae- Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; ... – în zona litorală dintre Portița și canalul Periteașca (zona strict protejată Periteașca- Leahova) - prin asociațiile vegetale Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 și Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
inclusiv cea specifică habitatului 1210, a fost aproape complet îndepărtată prin amenajarea unei plaje destinate activităților recreaționale. Datorită modificărilor sezoniere ale vegetației de coastă (a fenofazelor diferite), se desfășoară câte 5-6 deplasări pe an, în fiecare din cele 10 segmente litorale delimitate de-a lungul zonei costiere românești a Mării Negre. Deplasările se planifică în perioada mai-septembrie, iar în unele situații și în cursul lunii octombrie. Monitorizarea habitatului costier 1210 cuprinde mai multe tipuri de observații și activități: estimarea suprafeței habitatului
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Capul Midia, în zona cherhanalei 2 de pe grindul Chituc, la Gura Portiței, la Sfântu Gheorghe și la Sulina. La acestea se adaugă turismul recreațional neautorizat pe plajele neamenajate de pe grindul Plantației (partea sudică a grindului Chituc), în zona litorală din apropierea localității Vadu, unde turiștii întind corturi pe plajă, intră cu autoturismele în zona plajelor și lasă gunoaie pe plaje. Activități militare în zona plajelor care au determinat de altfel îngrădirea unor porțiuni de plaje, au fost observate pe
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
expunerea plajelor la valuri și la schimbări ale nivelului mării ca urmare a schimbărilor climatice (N04) (pe întreg litoralul sudic). Deplasările pe teren, în fiecare segment de coastă, se realizează în perioada mai-octombrie, pentru a surprinde modificările sezoniere ale vegetației litorale astfel încât compoziția în specii a asociațiilor vegetale din cadrul habitatului 1210 să fie completă, iar evaluarea indicilor populaționali ai speciilor de plante din cadrul habitatului (evaluarea abundenței-dominanței, a acoperirii) să se realizeze sezonier. Inventarul floristic al habitatului este suma
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
estuar, chiar și în cazul în care acesta poate conține și alte tipuri de habitat prevăzute în Anexa 1; aceste tip de habitat trebuie să aibă propriul program de monitorizare dedicat (a se vedea recifii, bancuri de nisip și suprafețe litorale). Un program de monitorizare pentru estuare poate, prin urmare, să fie o agregare atât a programelor de eșantionare pentru o serie de tipuri de habitat prevăzute în Anexa 1, cât și a unui program de prelevare de probe dedicat pentru
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și Sphaeroma și de crabul Pachygrapsus marmoratus. ... Tabelul 1.9: Rezumat al atributelor ce pot defini condiții favorabile ale suprafețelor de mâl și nisip descoperite la maree joasă 1140. Atribut Unitate de măsură Observații Întindere Întinderea tipului de habitat Suprafața zonelor litorale Întinderea tipului de habitat este o cerință de raportare a Directivei Habitate. În cazul țărmurilor dinamice, fluctuațiile pot fi mari, din cauza proceselor costiere naturale. Întinderea sub-tipului de habitat sau a biocenozei tipice Suprafața acoperită de biocenoza tipică Acolo unde
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
nisipurilor continentale, în general de origine fluviatilă. Dunele formate din nisipuri marine nesolificate sau slab solificate (psamosoluri) modelate eolian sunt întâlnite în cadrul bioregiunii pontice, pe plajele litoralului maritim dintre Vama Veche și Golful Musura, pe cotele înalte ale cordoanelor litorale (Periboina-Portița-Periteașca) și pe grindurile din zona complexului lagunar Razelm-Sinoe (grindurile Chituc, Lupilor, Saele-Istria, Perișor), precum și cele din Delta Dunării (grindurile Crucea, Buhazului, Săraturile, Letea, Caraorman). Dunele continentale se întâlnesc pe suprafețe importante în bioregiunile stepică și continentală, în sudul
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
mediului natural a habitatului 8330 Dezvoltarea golului submers lungime lățime înălțime Număr intrări lungime lățime înălțime Tendința de colmatare/blocare Acte de vandalism Istorice Recente Deșeuri Presiuni Amenințări Tabelul 4 -Compoziția biotică a habitatului 8330 Diversitatea speciilor marine/litorale Specii marine Specii litorale Starea de conservare a speciilor marine Starea de conservare a speciilor marine Presiuni Amenințări ... 2.4. Planul de monitorizare a habitatului 8330 Periodicitatea observațiilor pentru monitorizarea habitatului 8330 sunt în strânsă legătură cu condițiile atmosferice, deoarece accesul către acest tip de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
înălțime redusă, vizibilitate atmosferică mare (pentru evitarea accidentelor nautice) și claritate mare a apei (peste 5 m). Datorită periodicității și intensității brizelor, condițiile optime de scufundare se întâlnesc, în general, în prima jumătate a zilei. În general, deplasările în zona litorală se vor planifica pentru mai multe zile, astfel încât să existe certitudinea ca se pot efectua activitățile submerse în cazul în care în unele zile vremea va fi nefavorabilă. Tabelul 5 - Planul de monitorizare a habitatului 8330 Metodă I F
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pescari – mai puține deșeuri ce se pot încurca în plase Coordonare Națională Bilaterală România–Bulgaria Fezabilitate tehnică Aplicată; experiență limitată / incertitudini Organizații responsabile pentru implementarea măsurii Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă - Dobrogea Litoral și Garda Națională de Mediu), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța), ONG Mare Nostrum Oportunități de finanțare Fonduri publice; fonduri private; programe europene (ex. Programul CBC România-Bulgaria, programul HORIZON 2020, și altele
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
i) descrierea amplasamentul de interes, din punct de vedere geografic; ... (ii) prezentarea metodologiei de determinare a valorilor de evaporație/evapotranspirație și stațiile evaporimetrice care au fost luate în analiză; ... ... e) rezultate: valori ale evaporației/evapotranspirației; ... f) date asupra valurilor, curenților din zona litorală a Mării Negre. ... (20) Capitolul "Aspecte de mediu" conține prezentarea aspectelor de mediu (dacă există), de care beneficiarul trebuie să țină cont și a riscurilor de Sănătate și Securitate în Muncă. (21) Capitolul "Anexe pentru studiile hidrologice" conține, după caz
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie-30 mai 2024 inclusiv. (6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv. Articolul 2 Pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, în perioadele de prohibiție este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecției zonelor
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale, cu modificările și completările ulterioare. (2) Se interzice utilizarea beam-traulului de la mal până la izobata de 15 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la Cap Midia (44°20’N) până la granița cu Bulgaria (43°44’N). (3) Se interzice utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
litorale, de la Cap Midia (44°20’N) până la granița cu Bulgaria (43°44’N). (3) Se interzice utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N). (4) Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, în complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie 2024 inclusiv. Se interzice folosirea
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N). (4) Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, în complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie 2024 inclusiv. Se interzice folosirea năvoadelor și când cota Dunării în dreptul localității Tulcea este sub 50 cm, cu excepția Complexului Razim-Sinoe. (5) Se interzice folosirea setcilor pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ când cota
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
Dunării“, în perioada 7 iunie-30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm. (7) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexurile Somova-Parcheș, Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului. (8) Pentru golful Musura și meleaua Sfântu Gheorghe, zone care cuprind habitate piscicole cu specii de apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri și bălți, cu specificarea că se admite pescuitul cu setci
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
plaje nisipoase cu pante submarine line). În unitatea sudică, cuprinsă între Capul Singol și Vama Veche, aspectul general este determinat de prezența falezei la baza căreia se formează plaje înguste, alternanța promontoriilor cu țărm acumulativ (plaje de tip barieră, cordoane litorale, „pocket-beach“). Între aceste două sectoare există o unitate de tranziție (Cap Midia - Cap Singol), reprezentată de bariera nisipoasă Mamaia. Plajele cu nisip constituie cel puțin 68,5% (167,3 km) din zona costieră, din care 136 km de plaje în regim natural
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și a regimului batimetric din apropierea țărmului, precum și de prezența structurilor costiere. În ceea ce privește curenții și circulația generală a apei, factorii determinanți sunt circulația atmosferică, direcția și puterea vântului, debitul Dunării. La nivelul zonei marine costiere curenții litorali sunt influențați de construcțiile hidrotehnice (digurile de la Sulina, digurile porturilor Midia, Constanța și Mangalia), configurația și orientarea țărmului și batimetria din zona de mică adâncime. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
marin nu este încă foarte dezvoltat în România, dar impactul turismului costier asupra mării și al altor activități maritime este semnificativ. Zona costieră cuprinde circa 30% din capacitatea totală de cazare din România, deși, prin natura sa specifică, activitatea turistică litorală se caracterizează printr-o sezonalitate semnificativă (iunie-septembrie). Pe lângă oferta de cazare din rețeaua standard (hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, camping, etc.), pe litoral s-a dezvoltat sistemul privat de cazare la localnici. Numărul locurilor de cazare pe litoralul românesc este
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de pe coasta Mării Negre^16. ^15 INS, baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). ^16 INCDT (2019), Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța, 2019-2028. Faza 1 - Analiza diagnostic privind dezvoltarea turismului în județul Constanța. În privința zonei litorale, aproximativ 90% din numărul total de turiști sunt înregistrați în perioada de sezon (mai-septembrie), iar 2/3 din numărul de turiști în perioada de vârf de sezon (lunile iulie-august). Această concentrare în timp și spațiu generează o serie de efecte negative
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de date Tempo (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). Ecoturismul este dezvoltat în zona Rezervației Biosferei Delta Dunării. Potențial mare au și celelalte arii naturale protejate din zona costieră. Această formă de turism este favorizată și de existența celorlalte arii naturale protejate din zona litorală, dar și din Dobrogea. Cadrul natural deosebit de generos oferă oportunități pentru amenajarea unor trasee tematice de vizitare, pentru realizarea unor observatoare de păsări, pentru dezvoltarea unor trasee de drumeție sau de cicloturism etc. În portul Constanța, care este cel
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]