3,184 matches
-
interior vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au generat frumuseți liturgice, iconografice și poetice de prim ordin. Ortodoxia ar fi fost săracă fără acești creștini. Sfinții Ioan Damaschin, Efrem și Isaac Sirul, Chiril al Ierusalimului, Roman Melodul sunt personalități fără de care credința noastră ar fi arătat altfel. Creștinii de astăzi din
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
Estetica” lui Benedetto Croce și cu „Estetica” lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi „Ambigua”, și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Estetica” lui Benedetto Croce și cu „Estetica” lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi „Ambigua”, și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Filosofie, teologie și estetică în perspectiva rațiunii speculative, semnat de domnul Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu - personalitate deosebită a culturii române contemporane, însoțește noua ediție. Un set de 112 planșe color (construcții bisericești, icoane, miniaturi, picturi în frescă, obiecte liturgice, desene) imprimate pe hârtie cretată completează această frumoasă ediție. Este o ediție necesară, care răspunde interesului profund manifestat față de problemele teologiei și ale esteticii de cercuri largi ale publicului cititor și lector, în special de cei pasionați de doctrinele despre
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
din tezaurul patristicii, dar și a operelor unor mari gânditori ai epocii noastre precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei sunt dedicate doctrinei Bisericii cu privire la frumusețe ca atribut al Divinității. Atributele divine, ca proprietăți reale ale
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Divinității. Mergând mai departe pe firul demonstrațiilor, ceea ce Domnul Profesor Mihail Diaconescu scrie despre relația dintre teologie și estetică ne apare ca o prelungire, respectiv ca o aplicare de o superlativă ținută speculativă la domeniul dezbaterilor despre frumos, a principiilor liturgice ortodoxe, în special a caracterului sacrificial și ierarhic, a uniformității, stabilității, abundenței, varietății și funcției simbolice a formelor externe, a caracterului eclesiologic, epifanic și teofanic, eshatologic și cosmic al cultului nostru. Domnul Profesor Mihail Diaconescu nu uită nici un moment că
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
și cosmic al cultului nostru. Domnul Profesor Mihail Diaconescu nu uită nici un moment că Sfânta Liturghie Ortodoxă are caracter pancosmic și panuniversal. Mulțimea, profunzimea și sublima frumusețe a principiilor doctrinare remarcate și evidențiate de Sfânta Liturghie și de sfintele texte liturgice, suprasaturate de semnificații simbolice și istorice, formând și alcătuind la olaltă copleșitoare teofanii, ne fac să trăim în mod plenar și profund marea și Sfânta Taină a Euharistiei, proiectându-ne, totodată, în nelimitat și etern, în sensul eshatologic al devenirii
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
operă dogmatică, polemică, moral-ascetică, oratorică, exegetică, muzicală și poetică a Sfântului Ioan Damaschin, a fost obiectul unei atenții speciale și deosebite. La Academiile domnești de la București și Iași această operă era lecturată, explicată, copiată, pusă în relație cu principiile dogmatice, liturgice, omiletice, morale și pastorale ale Sfintei noastre Biserici. În special vastul tratat pe care Sfântul Ioan Damaschin l-a intitulat Sursa cunoașterii a constituit obiectul unei atenții sporite în cadrul instituțiilor de învățământ de diferite grade, întreținute în diverse epoci de
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
mai vorbim de calitatea de muzician a Sfântului Ioan Damaschin, respectiv de faptul că lucrarea sa Octoihul, care cuprinde cântările din fiecare zi a săptămânii, intonate succesiv pe cele opt glasuri (ehuri), a intrat în mod definitiv în tezaurul cântării liturgice ortodoxe, bizantine și răsăritene. Părintele Dumitru Stăniloae a fost nu numai un mare teolog și filosof al culturii, ci și un scriitor care a dat esteticii literare românești o nouă strălucire. O dovadă grăitoare și emoționantă, în acest sens, îl
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
raportată la viața Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Relatarea biblică și istorică a Mântuitorului constituie, de fapt, realitatea cultică, euharistică a Lui, iar Taina Sfintei Euharistii este o “capodoperă a iubirii, a milei și a atotputerniciei divine” . Centrul cultului liturgic al Bisericii este recunoscut în mod covârșitor ca fiind Euharistia. “Trupul istoric al lui Iisus Hristos, așa cum a trăit, a murit și a înviat, cum strălucește preamărit la dreapta Tatălui, se găsește în mod real pe Sfânta Masă și se
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
unde Cuvântul și Taina sunt concepute separat, Răsăritul creștin n-a privat niciodată Taina de conținutul ei evanghelic. „Toată slujirea este construită pe o bază biblică și, de aceea, necunoașterea Scripturii duce la necunoașterea slujirii divine, duce la ruperea evlaviei liturgice de sensul cel adevărat al legii rugăciunii - al lex orandi...” Relația dintre Cuvânt și Taină este una de tip perihoretic: Cuvântul este în Taină, dar și Taina este în Cuvânt . Cuvântul „crește și se întărește cu Duhul” în Taină, iar
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
temelia Bisericii creștine, deoarece, la Ierusalim, prin pogorârea Duhului Sfânt, prin cuvântul rostit de Sfântul Apostol Petru și prin Botez, s-a înființat prima comunitate creștină. Unitatea lăuntrică și ontologică între Cuvânt și Taină, se extinde și crește în sinaxa liturgică. Împreună locuind, Cuvântul și Taina trag comunitatea liturgică spre împreună locuire cu Iisus Hristos Cel Înviat. Liturghia catehumenilor sau a Cuvântului și Liturghia credincioșilor ori Euharistică, sunt, așadar, în lumina celor spuse mai sus, într-un raport de reciprocitate și
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
Duhului Sfânt, prin cuvântul rostit de Sfântul Apostol Petru și prin Botez, s-a înființat prima comunitate creștină. Unitatea lăuntrică și ontologică între Cuvânt și Taină, se extinde și crește în sinaxa liturgică. Împreună locuind, Cuvântul și Taina trag comunitatea liturgică spre împreună locuire cu Iisus Hristos Cel Înviat. Liturghia catehumenilor sau a Cuvântului și Liturghia credincioșilor ori Euharistică, sunt, așadar, în lumina celor spuse mai sus, într-un raport de reciprocitate și într-o relație de interdependență, de întrepătrundere, fără
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
și noua bucurie a Bisericii. Căci El a lăsat Trupul Lui (Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
și a Mirungerii, și nu existau alte condiții pentru primirea împărtășaniei . Toate celelalte Taine erau de asemenea "pecetluite" cu împărtășirea din Sfintele Daruri. Și așa de evidentă era această legătură dintre apartenența la Biserică și împărtășanie, încât într-un text liturgic timpuriu găsim alungarea înaintea sfințirii a acelora "care nu se pot împărtăși cu aceste Taine dumnezeiești". Este limpede că oricât de tainică și de complicată, a devenit mai târziu această înțelegere și trăire inițială a împărtășaniei ea nu a fost
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
posibilitatea să le primească, nu se ostenește să le primească?" Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
jocul lor literar, realizat cu concepte din arsenalul filosofiei „...apare clar efortul de depășire a limbajului, a de-construcției semantice”. Tot de aici, revenind la ideea sursei de inspirație din Rigveda, afirmație cade tranșant: orice comparație „se oprește aici”! „Gândirea liturgică a brahmanilor nu este gândirea ecstatică a poetului român. Din prima va ieși mitul cosmogonic, din a doua starea pe loc.” Privitor la starea pe loc, Amăriuței consideră că gândirea filosofică a profitat, într-un anume fel, de pluralitatea semnificațiilor
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
a născut la 24 august 1962. A studiat la Seminarul Teologic Ortodox din Buzău și a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox din București. În 2004 a obținut titlul de doctor în teologie cu lucrarea „Sfânta Taină a Cununiei în viața liturgică a Bisericii Ortodoxe“. Între anii 1994 și 1996 a predat la Seminarul Teologic Ortodox din Capitală. A fost lector suplinitor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanța (1996-1997), la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova (2006-2007) și la Facultatea de
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]
-
Omul, sâmbure de taină Patologii insuportabile Peregrinaj în alb Simfonia destinului Cele șase grupări lirice sunt tot atâtea crâmpeie ale temperamentului auctorial, grevate pe întâmplările destinului autoarei, remarcabile fiind analizele de detaliu ale stărilor eliberatoare poiesisului. Melania are un parcurs liturgic al vieții ei reale, glisată aici, pe o poezie desfășurătoare sorții, scrie din cascada cuvintelor sale, este ca un zăcământ mocnind și eliberarea poate fi lavă, altfel, Melania uimește cu densitatea imaginilor suprapuse, dar firul roșu trece vizibil în expresie
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
numai cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
să mă exprim cu aceste cuvinte?!... - Este o greșeală de prețuire a lui Iisus Hristos, că dacă îL iubești cu adevărat nu te cramponezi în aceste deosebiri, din moment ce este vorba de unul și același lucru, în fond de același text liturgic - cu același conținut!... Este dureros că există aceste deosebiri și, drept urmare, să ne străduim ca acolo unde ne aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică?!... - Este deplin corigentă din păcate, de la A la Z, de la Ortodoxie la Catolicism și de la Α la Ω!... 7. - Avem noi, astăzi, bine structurată
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
IV, 5), mărturisită în simbol (crez), iar apoi prin actul împărtășirii. De aceea, până astăzi, semnul și pecetea integrării cuiva în Biserică (după botez) și al integrării în unitatea ei (la reprimirea celor excomunicați sau a apostaților), este tot comuniunea liturgică, împărtășirea, adică primirea la Taina Euharistică. Despre Biserică și Euharistie Sfânta Euharistie fiind săvârșită în Biserică și de către Biserică, având deci un profund caracter eclezial, la rândul ei, ea constituie, face Biserica, Trupul comunitar-sobornicesc al lui Iisus Hristos. Printr-o
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
cărora onoarea mea de evreu îmi cerea să mă dau de-o parte. Când la urechile mele au ajuns sunetele clopotului bisericii St. Francis Xavier de pe Aveue O, ele mi-au adus mesajul că aparțin unei minorități. Nu cunoșteam programul liturgic al bisericii și nici motivele practice pentru care băteau clopotele - deși aș fi putut bănui, pe baza propriei mele experiențe, efectul anulării estetice de către repetarea ritualului: nici creștinii care auzeau clopotele în mod religios, ca instrumente ce aveau vechiul rol
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
divine, dar niște misterii la care nu poți ajunge decît așa, pe calea abstracțiunilor, etalarea aceasta iscă o reverberație fantasmatică ce merge mînă în mînă cu credința propriu-zisă. Ce înseamnă asta? Un lucru foarte simplu: jargonul filozofic are o funcție liturgică, credința cititorului hrănindu-se din concepte cu aceeași ardoare cu care un mirean, bătînd mătănii în timpul slujbei, se reculege cu evlavie. Că cititorul de filozofie este prea rafinat ca să se mulțumească cu mirosul de tămîie cădelnițat între proscomidie și euharistie
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]