949 matches
-
Îngrășăminte chimice Festivaluri de mobilizare Feuer, Lewis Figes, Orlando Fitzgerald, Deborah Fitzpatrick, Sheila Cincinale Silvicultură, științifică estetica transformarea pădurilor În bunuri comerciale externalizarea costurilor apărută ca urmare a „silviculturii fiscale” europene timpurii eșecurile rotația fiscală „igiena pădurilor” ca mijloc de lizibilitate pericolele pe termen lung ale tehnici de măsurare monocultura teoria controlului optim pădurile cu scop de regenerare arborii standardizați transformarea pădurilor bătrâne În păduri lizibile neglijarea variabilelor Foucault, Michel Franța hărțile cadastrale ale code rural taxa pe uși și ferestre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
multifuncționale contestarea proiectelor de curățare a mahalalelor perspectiva de la nivelul străzii aspectele neplanificate ale orașelor criticarea urbanismului planificat ordinea vizuală și ordinea trăită cadrul de referință feminin Jeanneret, Charles-Edouard Vezi Le Corbusier Jefferson, Thomas Jenner, Sir William Evrei adoptarea supranumelor lizibilitatea comunității În timpul ocupației naziste a Amsterdamului Johnson, Sherman Jones, Donald Jones, Howard Jones, Peter Judt, Tony Jünger, Ernst Kaganivich, Lazar Kain, Lazar Kautzky, Karl Kerenski, Aleksandr Khateyevich, M.M. Hrușciov, Nikita Kloppenberg, Jack Ralph Cunoaștere practică Almanahul Fermierului disprețul agriculturii științifice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aeriană fascinația pentru avion influența asupra planului Brasíliei fascinația pentru Uniunea Sovietică doctrina zonificării funcționale simplitatea geometrică preferată de despre fericire influența asupra arhitecturii clădirile prefabricate despre problema mahalalelor despre rolul autorității proiectele urbane nerealizate ale Leach, Edmund Liga Timpului Lizibilitate prin adoptarea supranumelor și intervenția autoritară În procesul bolșevic de restructurare a Rusiei rurale prin realizarea de hărți cadastrale nuanțarea intervențiilor statului grație În managementul forestier orașele cu structură geometrică prin impunerea unei limbi oficiale În practicile funciare motivele politice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Gifford Plantații facilitarea aproprierii și controlului În Asia de Sud-Est Platon Platonov, Andrei Policultură avantajele pe termen lung opoziția agriculturii științifice față de Porter, Theodore M. Potemkin, prințul Grigori cooperative Potemkin Potters, Talja Sectroul privat funcții publice ale Productivism Progres linear Proletariat dictatura lizibilitatea Drept funciar vezi, de asemenea, Proprietatea funciară Cartea funciară Proudhon, Pierre-Joseph Spectacole publice Quetelet, Adoplh Rabinbach, Anson Rathenau, Walter Revoluția Rusă versiunile oficiale ale ostilitatea dintre bolșevici și țărani complexitatea aspectul cultural al Revoluția din Februarie forma publică a relația
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ideal al lui Le Corbusier a unităților de măsură În silvicultura științifică Stanton, Kate Stat și cetățenia și crearea spațiilor statale și domesticirea și spațiile nestatale și așezările planificate și standardizarea unităților de măsură scopul utopic al vezi, de asemenea, Lizibilitate, Simplificare Stites, Richard Stolîpin, Piotr Străzi moartea Sudan proiectul Gezira din Supranume ca patronime fixe impunerea În Anglia În Filipine În lumea a treia și recensământul din Toscana (catasto) pentru evreii din Europa occidentală Taine, Hippolyte Tanganyika proiectul arahidelor Tankel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
producției comerciale, Însă prima parte a proiectului a fost respinsă de administrația britanică. S-ar părea că interesele reprezentanților statului dictau selectarea acelor elemente din moștenirea mixtă a silviculturii germane care erau cele mai convenabile din punct de vedere al lizibilității administrative și financiare. După ce și-a Încheiat studiile la Nancy, Pinchot a făcut un tur al pădurilor din Prusia și Elveția. Carl Schenk, Întemeietorul primei școlii de silvicultură din Statele Unite, era un imigrant german educat În universitățile din țara sa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
proprietate funciară și structura socială, vezi Sally Falk Moore, Social Facts and Fabrications: „Customary” Law on Mount Kilimanjaro, 1880-1980, Cambridge University Press, Cambridge, 1986. O carte funciară completă, proprietatea individuală absolută și piața funciară națională asigură Împreună un grad de lizibilitate avantajos atât pentru speculanți, cât și pentru agenții fiscali. Procesul ce constă În a exprima toate bunurile și serviciile În funcție de o monedă comună face posibilă ceea ce Tilly numește „vizibilitatea unei economii comerciale”. El scrie că „Într-o economie În care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rezultatele ar arăta impactul catastrofal al războaielor sale asupra populației franceze. După cum era de așteptat, orașele independente privilegiau cunoștințele locale În mai mare măsură decât orașele regale, care fuseseră proiectate avându-se drept scop ordinea administrativă și militară. Lipsa de lizibilitate a cartierului arab Casbah nu era totuși un obstacol insurmontabil. Deși cu costuri politice Însemnate pe termen lung, Rezistența Frontului de Eliberare Națională a fost În cele din urmă Înfrântă, datorită eforturilor susținute ale poliției, torturii și rețelelor de turnători
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de asemenea, Kevin Lynch, The Image of the City, MIT Press, Cambridge, 1960. Conceptul de „imagibilitate” propus de Lynch se referă mai mult la modul În care poate fi „descris” un loc sau un cartier de către locuitorii săi decât la lizibilitatea sa din punct de vedere al urbanistului sau administratorului. După cum ne reamintește Holston, cele două forme de ordine pot fi corelate negativ. Holston, The Modernist City, p. 209. Citat În ibid., p. 210. Informațiile mele privind orașul Chandigarh provin din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În care alteritatea e accesibilă. Alteritate Înțeleasă deocamdată doar ca spațiere a timpului ca pod peste absențe, mișcare discursivă a gândirii și posibilitate a istoriei. Această alteritate respinge știindu-mă pentru că ea din mine, din timpul meu a plecat, din lizibilitatea mea, gravitație a inimii mele care Însă se extinde, precum universul și nu se mai agață (decât acum abia) de mine (Elegia a treia). Și istoria devine credință. În al treilea timp acum, cea mai de jos coborâre a eului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
experiența estetică, Cornel Vâlcu o știe de ani de zile, Îi spun asta la toate cursurile noastre polemice, trece dincolo de limbaj), dar asta nu Înseamnă că ea trece dincolo de semnificație, dacă redefinim semnificația (și undeva În carte o fac) ca lizibilitate a vizibilității, intrând În joc și invizibilul, dar aceasta este o altă problemă. Practic, cartea este foarte densă și are nevoie de o lectură atentă. Probabil, În mod autist și autoritar, dar accentul vreau să fie pe asta. Cum spunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ultima carte a lui F., romanul Răsucirea, apărut postum (1980), este evocată tot viața satului bănățean. Formula aleasă e de roman obiectiv, cu o structură apropiată de cea proprie romanelor lui Liviu Rebreanu, dar utilizarea în exces a regionalismelor dăunează lizibilității, cartea având doar valoare documentară. SCRIERI: Din țara cu bobi de aur, Lugoj, 1933; Drumuri cu lună, Timișoara, 1936; Carte din pustă, Timișoara, 1942; Eu și ai mei, București, 1973; Cei care au plecat, București, 1975; Răsucirea, îngr. Lucian Alexiu
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
acestor experiențe? În cele din urmă: În ce fel și naratorul, și Zerlendi mai pot fi, după consumarea Întâlnirii lor, martori ai unei singure realități, căreia i se adresează Încă reciproc lizibil, și ce rămâne pentru cititor din această eventuală lizibilitate? Sensul nuvelei, cu iradierile ei, se joacă nu departe de câmpul acestor Întrebări concentrice. Ne aflăm, fără Îndoială, Într-o zonă dificilă, chiar dacă Eliade Însuși a scris suficient despre experiența acelui „mort-În-viață”, eliberat Încă din timpul vieții (jivanmukti), a călugărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
paragrafe; acest obicei, comun În așa-numita Presă Națională, Îl irită pe cititor” (p. 168). 7.3. Alinierea paragrafelor a) Alinierea la stânga, când toate spațiile dintre cuvinte au aceeași dimensiune. Un cercetător francez, François Riell, autor al unui studiu despre lizibilitate, arăta că astfel de texte se citesc „cel mai rapid și mai comod” (apud Funeriu, 1995). Parker (1996) susține și el că „cititorii consideră spațierea unitară a cuvintelor În textele aliniate la stânga mai ușor de citit” (p. 97). Dezavantajul acestei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. I. Funeriu (1998) arăta că „studiile asupra lizibilității, precum și anumite exigențe care țin de estetica paginii impun câteva restricții, recomandând o limitare rezonabilă a numărului de despărțiri În silabe” (p. 217). În tradiția tipografică engleză, numărul despărțirilor În silabe de pe o pagină este limitat la trei (Ilovici, 1972
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Înțelegem „toate paginile de la Începutul capitolelor unei cărți”. În privința acestora, lucrările de specialitate recomandă respectarea următoarelor reguli, pe care le-a impus, de-a lungul timpului, tradiția tipografică: • Pagina inițială a capitolelor să fie pagină de dreapta (impară). Cercetările asupra lizibilității au arătat că această pagină e „mai importantă” pentru cititor. • La paginile inițiale nu se folosesc niciodată colontitluri (header-uri). • Paginile inițiale nu se numerotează În partea lor superioară (TOP OF PAGE), chiar dacă În restul volumului numerotarea este amplasată astfel. • Când
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rolului său important În procesul de transformare a proprietății (deci În structura socială actuală) și cel al mitologizării sale În percepția generală (nomenklatura ar fi singura beneficiară a economiei de piață). O primă explicație a acestor distorsiuni rezidă În problema lizibilității revoluției din 1989. Dificultatea de a găsi conceptul adecvat pentru a defini aceste evenimente ne arată măsura dezorientării. Dispunem de un veritabil dicționar de expresii insolite pentru a califica această revoluție ciudată: „revoluție fără revoluționari” (Franșois Fejtö), „revoluție discretă” (Jadwiga
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simbol matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu unui text nici calitatea și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului și al inspirației de moment. Dimpotrivă, în ciuda oricărui efort de originalitate, jurnalistul tânăr trebuie să deprindă și să respecte cerințele de bază, alfabetul scriiturii de presă. 2.1. Lizibilitatea Când spui „articol de presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe înțelesul tuturor - pe scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și îl aducem în discuție câtă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să deprindă și să respecte cerințele de bază, alfabetul scriiturii de presă. 2.1. Lizibilitatea Când spui „articol de presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe înțelesul tuturor - pe scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și îl aducem în discuție câtă vreme el sintetizează o multitudine de cerințe stilistice și, în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut. Relativ ușor de măsurat, lizibilitatea reprezintă ușurința cu care înțelegem un text. Altfel spus, cheia lizibilității stă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile dintr-un text. Sociologia consacră mai multe liste și formule de calcul: Thorndike, Lorge, Dale, Chall etc. De pildă, Flesch
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut. Relativ ușor de măsurat, lizibilitatea reprezintă ușurința cu care înțelegem un text. Altfel spus, cheia lizibilității stă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile dintr-un text. Sociologia consacră mai multe liste și formule de calcul: Thorndike, Lorge, Dale, Chall etc. De pildă, Flesch măsoară lungimea medie a frazelor în cuvinte, lungimea medie a cuvintelor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de pildă). Premisa, preluată din teoria informației, ar fi următoarea: „cu cât mesajul este mai redundant, cu atât este mai inteligibil” (A. Kientz, 1971, p. 52). Cu titlu de exemplu, vom aminti câteva rezultate ale unor studii de măsurare a lizibilității. Dacă la un număr de 12 cuvinte dintr-o frază mesajul reținut de către cititor este 100%, indicele de memorare scade dramatic (30%) când numărul cuvintelor se apropie de 40. O frază din 17 cuvinte pare a oferi un maximum teoretic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În presă, lizibilitatea este un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]