1,005 matches
-
acolo. Nici nu-și dădu seama când ajunse la marginea pajiștii alpine. Drept înaintea sa, se ridica Stânca Adevărului. Măcar aici nu se schimbase nimic, masivul pietros se înălța falnic din mijlocul mării de iarbă unduitoare. Se opri imediat sub liziera pădurii, așteptându-se să fie cuprins din nou de teroarea pe care și-o amintea atât de bine. Nu se întâmplă însă nimic, așa încât începu să înainteze, așteptându-se ca pe măsură ce se apropia de stâncă să fie din nou cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Se îngâna ziua cu noaptea când ajunsese la casa lui Calistrat. În mai puțin de un sfert de oră, întunericul urma să fie deplin. Ocolise prin pădure și ajunsese în partea din spate a curții. Ascuns între copacii din marginea lizierei, Boris studia împrejurimile. Ferestrele erau întunecate și nu se vedea nici o mișcare în toată gospodăria. Văzând cât de tăcută era casa, începea să creadă că moșneagul nu se află acolo. Cu atât mai bine, își șopti el în gând. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a vehiculului, câțiva bărbați discutau în contradictoriu. Era clar că nu puteau rămâne acolo, dacă șoferul se întorcea ca să urce în cabină ori dacă mașina era trasă de acolo, ar fi fost fără îndoială observați imediat. În spatele lor se întindea liziera pădurii. În tufișurile de sub copacii de acolo s-ar fi putut ascunde foarte bine. Îi făcu semn lui Simion să-l urmeze și porni târâș în direcția aceea. Abia reușiseră să treacă în umbra pădurii când auziră în spate motorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Îl privea cu niște ochi lumești, și totuși angelici, abia i se păru că unul din ei Îi căuta privirea, nici n-apucă să Întoarcă bine capul spre el, că acesta capitulă, coborînd peste ochi cortina plumburie a pleoapei cu liziera genelor, văzîndu-și mai departe de cîntare, cu ochii mijiți și cu o gură deschisă rotund, ca un pește, Încît Dionisie presimți În privirea camuflată, În gura ca de pește, o anume fățărnicie, o detașare voită, poate considerație, dacă nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și se zicea Dura, iar un fiu de-al lui, Gheorghe, s-a căsătorit în satul Slobozia, în familia Curteanu care era și în Lunca-Filipeni. Primul din familia tirbu-Dura și-a întemeiat gospodăria la locul numit „Fântâna Durii”, situat la liziera dintre izlazul comunal și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În salve intermitente. Amory a Înaintat orbește, Împiedicându-se și căutând o ieșire. În cele din urmă, prin rețeaua de crengi contorsionate, a zărit un gol Între arbori unde fulgerele neîntrerupte luminau un câmp deschis. A ieșit În goană pe liziera pădurii și pe urmă a șovăit, neștiind dacă să traverseze poiana și să ajungă la adăpostul oferit de o căsuță semnalată de o lumină aprinsă departe, pe vale În jos. Nu era decât cinci și jumătate, dar abia dacă vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sus, pe muchia stâncii, n-a răsunat de pași decât de câteva ori. Numai câte o baracă de negri, de un cenușiu argintat În clarul de lună vârstat de stânci, mai spărgea linia lungă a terenului gol. Dincolo se Întindea liziera neagră a pădurii, o glazură Închisă la culoare pe un tort de frișcă, iar drept În față - orizontul Înalt și clar conturat. Era mult mai frig - În așa măsură Încât frigul i-a Învăluit și le-a alungat din minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Orizont > Meditatie > AJUTOR ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Ecosistem Pe malul apei Amiaza tăvălită De biet furnicar Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă răspunsul... Referință Bibliografică: Ajutor
AJUTOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364542_a_365871]
-
și locașul secret devenit locul său de veci. Străbătură valea îngustă, sărind peste cioturi, trunchiuri răsturnate de vijelie, pinteni de stâncă, mici cascade, până ajunseră la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Decât iubirea mea, Iartă-mă că îți sărut privirea... ce mă caută, Iartă-mă că îți dăruiesc...fericirea ca o șoaptă, Ca o măngăiere caldă. Iartă-mă că îți culeg... de pe buze... fructul fraged al iubirii, Ce se află... la liziera nemuririi. Citește mai mult Iartă-mă iubita meapoezie [] Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-06-25 | |Iartă-mă iubita meapoezie [ ] Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-06-25 | |Iartă-mă iubita meaIartă-mă că te privesc...Iartă-mă că te
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
Decât iubirea mea,Iartă-mă că îți sărut privirea... ce mă caută,Iartă-mă că îți dăruiesc...fericirea ca o șoaptă,Ca o măngăiere caldă.Iartă-mă că îți culeg... de pe buze...fructul fraged al iubirii,Ce se află... la liziera nemuririi.... XXVIII. PRIMUL SĂRUT, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 234 din 22 august 2011. Primul sărut poezie [] Dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-06-07 | | Primul sărut Când am primit sărutul tău l-am cântărit ca un arheu după
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
Decât iubirea mea, Iartă-mă că îți sărut privirea... ce mă caută, Iartă-mă că îți dăruiesc...fericirea ca o șoaptă, Ca o măngăiere caldă. Iartă-mă că îți culeg... de pe buze... fructul fraged al iubirii, Ce se află... la liziera nemuririi. 25.06.2009 AsiIiVro Romeo - Nicolae Vol. Speranțele iubirii - 2010 Referință Bibliografică: Iartă-mă iubita mea / Romeo Nicolae Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul I, 25 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Romeo Nicolae Ștefănescu
IARTĂ-MĂ IUBITA MEA de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360942_a_362271]
-
în lume. Într-una din zile facem o plimbare de la castel înspre oraș. În stânga se află stânca albă, protectoare, un fel de Olimp al Balcicului pe care zeul cerului conviețuiește cu cel al apelor, al pădurii și al pietrei. În dreapta liziere de copaci verzi, în care esențe de foioase conviețuiesc cu cele de conifere, pe deausupra lor sau printre ei se zărește marea. Aerul este umed, proaspăt, cu miros vegetal. În spatele și deasupra stâncilor pe cer se profilează un spectacol diafan
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
contact, coșuri de depus resturi menajere, de joacă pentru copii, conspecte și pliante privind regulile, topografia și geografia locurilor, materiale de trebuință pentru ascensiuni, hărți, asta în care te-ai decide să pleci “lelea”, etc. Poți să ocolești lacul pe lângă liziera codrilor care coboară până la el, te poți desprinde de pontoane pentru a mângâia sau prinde peștii care sar pentru a-i prinde, le poți da grăunțe sau fărâmituri de pâine, corn sau ce ai la îndemână, poți pescui în locuri
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
magic. Melania Cuc privește lumea printr-un ochian al simțului ocular, un fel de aranjament de oglinzi într-un tub cu cioburi colorate, care prin rotație crează ochiului inedite imagini.Alchimia verbului declanșează viziuni spagirice, iluminări fantaste ale ființei: “La liziera cu rezervația de vânătoare în carantină, lichienii cresc ca solzii Leviathanului de-a lungul șirii spinării unui domn singur “.( Navigăm în derivă). Întreg vizionarismul Melaniei Cuc are un sens moral și metafizic. În proza-poem ” În secundele acestea “, precum în majoritatea
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
ruinele unui sat părăsit din Munții Carmel, situat la 20 de kilometri sud de orașul Haifa. Acum cîteva luni, un incendiu uriaș a bîntuit în pădurile de pe Muntele Carmel, amenințînd localitatea și muzeul. Din fericire, incendiul a fost oprit la liziera așezării. Uitasem de incendiu, dar pe drumul care urcă de la șoseaua principală spre Ein Hod, se văd copacii carbonizați, peisaj trist, deși natura este minunată în această primăvară, pajiștele înverzite, acolo unde nu au fost pîrjolite, sînt pline de flori
MARCEL IANCO (JANCU) ÎNTR-O NOUĂ PREZENTARE de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349664_a_350993]
-
Culiță, știa să imite păsările. Avusesem oră liberă, un tov inginer, ca să zic precum directorul nostru, nu putuse veni să-și țină lecția, iar noi am ieșit din sala de clasă, ne-am cățărat pe un muncel din apropiere până la liziera pădurii și am privit în jos. De acolo se putea vedea valea ca-n palmă și fabrica, cu tot cu atelierele ei, iar mai în stânga - terenul de fotbal. Căci fabrica avea și echipă de fotbal pe nume Laminorul. Dar terenul nu era
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
încep lucrurile să prindă contur, - ori când se îngâna ziua cu noaptea și țăranul pleca la câmp în căruță. Rareori în altă oră a zilei. E un timp al nălucilor, al fantomelor de abur și ceață, ivite în pâcla dintre liziera de salcâmi sau în burta unei văgăuni. Miriștea e terenul de desfășurare al multora dintre povestirile autorului. Aici se îântâlnesc flăcăii care au în grijă oile, caii ori celelalte vite. Miriștea e ca o făptură, doar că nu vorbește. Dar
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
că s-a înserat, decise ferm John Artistul. - Strângem tabăra și odată cu întunericul, dar până răsare luna, fetele o ia pe cărarea de lângă pârâu, trec podișca și se îndreaptă pe drumeagul de pe colină către codru și ne vor aștepta la lizieră. Între timp noi ne punem câte un ciorap pe cap, sărim gardul prin dos și pătrundem peste babă. O jefuim și dispărem în noapte, decise prompt Expertul. Cei patru așa ziși cercetători, cu diplomă de borfași, își strâng în grabă
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
o săgeată prin golul ușii, dărâmă poarta de la curte și aleargă la întâmplare pe una din ulițele satului. O haită de câini se ia după dânșii și le sfâșie pantalonii și-i umplu de sânge. Între timp răsărise luna. La liziera pădurii îi așteptau fetele. - Vai de mine, cred că-i aleargă sătenii! Tinerii trec ca glonțul pe lângă ele și abia după vreo sută de pași se prăbușesc la pământ, extenuați. Fetele se apropie speriate și-i întrebară ce s-a
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
o zonă liniștită a metropolei universitare, parte de suflet a casei în care locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care l-au făcut cunoscut pe sculptor în întreaga lume. Intrând în atelier, pentru început, am făcut câteva poze
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
din partea tatălui își țineau oile iarna. Luându-se cu treaba, la un moment dat Mărian și Oara au constatat că băiatul dispăruse, nu mai era pe nicăieri în jurul lor. Imediat, amândoi bunicii au început să alerge într-un suflet spre liziera pădurii de fag dinspre Valea Viei, strigând speriați: - Sebastian! ... Sebastian! ... Unde ești? La un moment dat, copilul le-a răspuns de undeva de departe, în spatele lor: - Aișea, aișea sus sunt! Atunci, auzindu-l, s-au oprit din alergat și, când
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe crupa mânzului mă-ntind când plouă și mâinile căuș le fac s-adun mai multă viață-n mine, de-acolo arunc iubiri balast care-au mușcat adânc lăsându-mă izvor secat la liziera dinspre lume iar când pe buze-mi trece galbenul solar cu gustul de caisă coaptă, de hățuri trag și mă întorc mai altfel,către casă, mai bogată. Referință Bibliografică: Când plouă / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021
CÂND PLOUĂ de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366606_a_367935]
-
-i prididesc în bătătură, își urmează calea de demult a chemărilor sale. Pologul nesiripit, pe alocuri neîntors și vipia grea a amiezii uscate gata să se instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016. Pe crupa mânzului mă-ntind când plouă și mâinile căuș le fac s-adun mai multă viață-n mine, de-acolo arunc iubiri balast care-au mușcat adânc lăsându-mă izvor secat la liziera dinspre lume iar când pe buze-mi trece galbenul solar cu gustul de caisă coaptă, de hățuri trag și mă întorc mai altfel,către casă, mai bogată. Citește mai mult Pe crupa mânzului mă-ntind când plouăși mâinile căuș le
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]