153 matches
-
și calciu), proteine, glicoproteine și lipoproteine, glucoză (care la acest nivel are o concentrație identică cu cea din plasmă, în timp ce în epiderm este redusă la 1/3). Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subiacente. El este alcătuit din lobuli de celule grase (lipocite) conținând trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă și de izolator termic și mecanic. Acești lobuli sunt separați prin septe conjunctive, în care se găsesc vase și nervi. O structură tegumentară mai deosebită este linia apocrină. Ea
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
în timp ce în epiderm este redusă la 1/3). Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subiacente. El este alcătuit din lobuli de celule grase (lipocite) conținând trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă și de izolator termic și mecanic. Acești lobuli sunt separați prin septe conjunctive, în care se găsesc vase și nervi. O structură tegumentară mai deosebită este linia apocrină. Ea se întinde de la axilă, în regiunea mamelonară și coboară convergent lateral spre perineu. Este alcătuită din aglomerări celulare clare
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
gras, premamar, mai dezvoltat și care dă formă glandei -, altul situat posterior glandei - țesutul gras retromamar -, mai puțin dezvoltat. Aceste două straturi comunică între ele printre parenchimul glandei. Țesutul glandular este de tip tubuloacinos. Un grup de acini constituie un lobul, iar un grup de lobuli un lob glandular. Canaliculele glandulare cuprind un strat de celule mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
care dă formă glandei -, altul situat posterior glandei - țesutul gras retromamar -, mai puțin dezvoltat. Aceste două straturi comunică între ele printre parenchimul glandei. Țesutul glandular este de tip tubuloacinos. Un grup de acini constituie un lobul, iar un grup de lobuli un lob glandular. Canaliculele glandulare cuprind un strat de celule mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
parenchimul glandei. Țesutul glandular este de tip tubuloacinos. Un grup de acini constituie un lobul, iar un grup de lobuli un lob glandular. Canaliculele glandulare cuprind un strat de celule mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
nivelul marginei emiferei, unde se confundă cu prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (numită și arcul parietooccipital). Prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (arcul parietooccipital) se află la extremitatea superioară a șanțului parietooccipital și unește lobul occipital cu lobulul parietal superior.
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
polul occipital), se poate extinde (aproximativ 80% din cazuri) pe fața medială a emisferei sub forma unui șanț mic, înclinat posterior în formă de cârlig, numit croșetul rolandic. Extremitatea superioară este limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal superior numit lobulul paracentral care conectează pe fața internă a emisferei extremitățile superioare a celor două circumvoluții rolandice. Unghiul ascuțit pe care șanțul central îl formează cu marginea superioară a emisferei este cunoscut sub numele de unghiul rolandic, și are în medie 71
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
ul (""), sau circumvoluția VI occipitală, lobulul triunghiular, lobulul occipital intern, lobulul interparietal superior, girusul medial occipital este o circumvoluție (girus), în formă de pană sau triunghi, situată pe fața medială a lobului occipital al creierului, posterior de precuneus, în unghiul format de șanțul calcarin și șanțul
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
ul (""), sau circumvoluția VI occipitală, lobulul triunghiular, lobulul occipital intern, lobulul interparietal superior, girusul medial occipital este o circumvoluție (girus), în formă de pană sau triunghi, situată pe fața medială a lobului occipital al creierului, posterior de precuneus, în unghiul format de șanțul calcarin și șanțul parietooccipital. Având
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
ul (""), sau circumvoluția VI occipitală, lobulul triunghiular, lobulul occipital intern, lobulul interparietal superior, girusul medial occipital este o circumvoluție (girus), în formă de pană sau triunghi, situată pe fața medială a lobului occipital al creierului, posterior de precuneus, în unghiul format de șanțul calcarin și șanțul parietooccipital. Având o formă triunghiulară
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
lobul corpului calos a lui Broca) se află mai sus de corpul calos și urmează exact conturul său. El ia naștere la nivelul ciocului ("Rostrum") corpului calos și formează aici, prin unirea cu extremitatea anterioară a girusului frontal superior, un lobul mic alungit în direcție verticală care este denumit, din cauza relației sale cu aparatul olfactiv, sub numele de "carrefour olfactiv" ("Area parolfactoria"). De la ciocul corpului calos, girusul cingular se îndrepta din spate spre față. Apoi, el înconjoară de jos în sus
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
este clar delimitat de-a lungul marginii sale concave inferioare de șanțul corpului calos. El este de asemenea delimitat în mod clar de-a lungul marginii sale convexe superioare, prin șanțul cingular, care îl separă de girusul frontal medial și lobulul paracentral. Cu toate acestea, șanțul cingular poate fi întrerupt de plici de trecere, care merg de la o circumvoluție la alta și care prin urmare, poartă numele de "plici fronto-limbice". Aceste plici fronto-limbice sunt foarte variabile prin numărul și situația lor
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus marginalis") sau șanțul marginal
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus marginalis") sau șanțul marginal ("Sulcus marginalis"), și separă precuneusul de lobulul paracentral. este paralel cu fața convexă superioară a corpului calos, de care este separat prin girusul cingular, și are forma unui "S" cursiv
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus marginalis") sau șanțul marginal ("Sulcus marginalis"), și separă precuneusul de lobulul paracentral. este paralel cu fața convexă superioară a corpului calos, de care este separat prin girusul cingular, și are forma unui "S" cursiv foarte alungit. Acesta începe sub rostrul corpului calos, se îndreptă inițial anterior, apoi se reflectă în jurul genunchiului
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului frontal.
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
ul (""), sau lobulul patrulater ("Lobulus quadratus"), lobul patrulater este o circumvoluție pe fața medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
ul (""), sau lobulul patrulater ("Lobulus quadratus"), lobul patrulater este o circumvoluție pe fața medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care este situat anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior al feței externe a emisferei. Delimitat anterior de către partea verticală a șanțului cingular numită ramura marginală ("Ramus marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care este situat anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior al feței externe a emisferei. Delimitat anterior de către partea verticală a șanțului cingular numită ramura marginală ("Ramus marginalis"), posterior de șanțul parietooccipital, superior de marginea emisferică, inferior de șanțul subparietal, precuneusul este format din două circumvoluții, una anterioară
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
("Lobulus paracentralis") sau lobulul ovalar, plica de trecere frontoparietală superioară Broca, plica rolandică superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior ("Gyrus paracentralis anterior") și girusul paracentral posterior ("Gyrus paracentralis posterior"). este compus din cortexul senzorimotor, mai ales pentru membrul
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
este compus din cortexul senzorimotor, mai ales pentru membrul inferior și organele genitale. Lobul paracentral reprezintă plica de trecere frontoparietală Broca (plica rolandică superioară) și are formă dreptunghiulară neregulată, și limitează în interiorul său extremitatea superioară a șanțului central Rolando. Acest lobul, este, în mod obișnuit, deprimat într-o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
o fosetă în partea mijlocie și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]