2,129 matches
-
a fost zidită pe locul care aparținea părinților Maicii Domnului Ioachim și Ana. La sfârșitul sec. al V - lea Sf. Ioan Hozevitul a dezvoltat mica așezare monahală a sirienilor, adăugându-i clădiri noi și o biserică mare, transformând astfel vechiul locaș în Lavră - Chinovion. Sec. al VI - lea va aduce cu sine perioada de înflorire a fostei mănăstiri. Faima și renumele ei s-a răspândit în toată Palestina și în toată Siria, iar monahii ei aprțineau diferitelor popoare, printre care se
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Ajută! Și pentru că mi-ați dăruit pe parcursul anilor, o parte din operele, cărțile domniei voastre, pline de istorie, har, înțelepciune și iubire, cu personaje încărcate de sfințenie, lumină și dragoste de Dumnezeu și aproapele, mari oameni de cultură, locuri și locașuri minunate, unice în lume, mă înclin și vă sărut dreapta și pe suflet, cu umilință! De când ați început să trudiți la cărți Praesfinția Voastră? Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Mai bine zis eu m-am pomenit scriind din nevoie, din necesitate
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
singurătate dorită cu suflet întreg și curat. Dacă nu există necesitatea sufletească, hotărârea nestrămutată de a-L iubi și a-L sluji pe Hristos, haina aleasă - singurătatea tânjită în liniștea mănăstirii - nu-l va feri de extraordinarele ispite nici în locașul Domnului și se va întoarce în lume după un timp mai lung ori mai scurt, dar multă vreme va fi însingurat în casa familiei sale ori în cercul de prieteni pe care i-a avut înainte de a pleca. A se
FENOMEN SOCIAL? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Singuratatea_fenomen_social_marian_malciu_1366830845.html [Corola-blog/BlogPost/345976_a_347305]
-
Micle“, al cărui urmaș vrednic este. O altă preocupare a Părintelui Veniamin Micle a fost restaurarea monumentalei Mânăstiri Bistrița Olteană, care se afla la venirea sa într-o stare avansată de degradare. A fost numit „diriginte de șantier“. În acest locaș religios a funcționat un renumit centru cultural și prima tipografie din țara noastră. Aici, în secolul XV, au funcționat școli de renume, în limba slavonă și română, au fost școli de pictură și sculptură. În anul 1992, s-a hotărât
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
de Liviu Florian Jianu, publicat în Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014. • E foarte posibil că acei bolnavi ce-au apelat, în istorie, la serviciile credinței, să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate. Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
din cenușă și moarte, nunțile romanilor cu cerul, o eternitate. Citește mai mult • E foarte posibil că acei bolnavi ce-au apelat, în istorie, la serviciile credinței, să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate.• Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITORUL AUTENTIC (1912 – 2011)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_unui_an_de_l_stelian_gombos_1338454890.html [Corola-blog/BlogPost/358724_a_360053]
-
și ea de puterea unei picături. Pe fața ei se citește uimirea. A fost atât de muncită de gânduri, încât picătura a lovit-o pe neașteptate provocându-i o mare durere ... Ce de picături mari de apă au evadat din locașurile norilor! O picătură și-a atins ținta. Ea a căzut grea și rece. Frunza a simțit-o până-n adâncul făpturii. Puterile i-au fost slăbite mai mult. Acum frunza știe sigur că o să cadă și ea. Deznădejdea a cuprins-o
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la Mănăstirea argeșeană Slănic, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și multă recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Pro memoria
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2043 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470292926.html [Corola-blog/BlogPost/383855_a_385184]
-
marginile mării, și acolo mâna Ta mă va povațui și mă va ține dreapta Ta" (ps. 138, 5, 7-10). El veghează fără încetare asupra comportării tuturor, fără excepție: "Din înalțimea cerului Domnul privește, îi vede pe toți fiii oamenilor. Din locașul Său, cel gata dintotdeauna, privește spre toți cei ce locuiesc pământul, El care a zidit îndeosebi inimile lor și care pricepe toate lucrurile lor" (ps. 32, 13-15). În ce chip îngrijește și-i păzește un tată pe fiii săi, așisderea
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > CRISTINA OPREA - ȘOAPTELE TRĂIRII (POEME) Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului TE PREȚUIESC M-am transformat într-o albă păsăruica și mi-am găsit cald locaș în căușul palmelor tale care-mi ocrotesc fiecare trăire. Miraculoasa-ți privire îmi vindeca rănile trecutului și îmi șterge cristalul lacrimii ce lucește în razele lunii. Te prețuiesc pentru clipele de diamant șlefuite de tine, cu grijă unui fin bijutier
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1493367179.html [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
dreptcredincios. [21] În toate aceste expresii și în cele ce urmează, prin Biserică trebuie să înțelegem Trupul tainic al Domnului care are drept Cap pe însuți Iisus Hristos, iar ca mădulare (membre) pe clerici și credincioși. Biserica în sensul de locaș de cult, clădire are aici un rol secundar. [22] Dogmatica, I, p.42 [23] Acest termen grecesc înseamnă „interpătrundere”, „interioritate reciprocă”, adică sunt una în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
prin Duh, de o fecioară. Se-aud talăngi și mugete de vite, Maria naște Pruncul, pe Isus, Pe-un braț de paie vechi, mucegăite, Cu dragoste de mamă a fost pus. O, Betleeme, Cas-a Pâinii, iată, Ai fost ales locaș, pentru Cel Sfânt, Dar poarta ai ținut-o ferecată, Căci n-ai crezut ce scrie în Cuvânt. Așa s-a împlinit ce-au spus prorocii... Dumnezeu tare, Sfetnic, Minunat, Părinte-al veșniciei, Domn al păcii, Umil în lumea noastră a
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1450596507.html [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
spune nea Mitică - însă spre deosebire de homeless, cloșarii dețineau un fel de permis de ședere pe malul Senei. Aparțineau tuturor categoriilor sociale, dar mulți erau din rândul intelectualilor. Dan Isăcescu stătea pe cheiul Senei, împreună cu cloșarii. Stive de cărți tronau printre locașurile improprii, construite după priceperea și posibilitățile lor. Dan citea foarte mult, îi plăcea să învețe, își dorea foarte tare să ajungă inginer”. Nu de puține ori, când nea Mitică ajungea pe malul Senei, între ei, era întrebat despre Panait Istrati
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al unității spirituale a
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
ținut Țara-n echilibru : față de Ungaria, De Imperiul Otoman, dar și de Polonia ! Parohii și Mânăstiri, a înzestrat sau ctitorit Apoi a chemat Ierarhii, care prin DUHUL le-a Sfințit ! După orice bătălie, nu doar când a câștigat, Câte un Locaș de Cult, pentru popor a ridicat : Putna, Voroneț și Neamț, Probota și Războieni Moldovița și Horodnic, Humor, Tazlău și Reușeni ! Bistrița, Ițcani, Vaslui, Hârlău, Dorohoi și Cheia Cetatea Albă, Feleac, Popăuți, Vad și Scânteia. Cotnari, Șipote-Căpriana, Volovăț și Ștefănești Săratul-Râmnic
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435761731.html [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
ale rezistenței sârbilor. Călugări precum Paisie, Ioanichie, Gavriil, Samuil, Gherasim, preoții Meletie Niksic, Luka Lazarevic, Djoko Djuric, călugărul Hagi Iosif de la Vnjno și arhimandritul Hagi Meletie de la Rasa au devenit simpatizanți ai mișcării revoluționare [34] . O serie de mânăstiri și locașuri de cult au fost distruse. În anul 1815 s-a constituit o delegație sârbă, avându-l în frunte pe Meletie Niksic, pentru a semna armistițiul. Pe parcursul mișcării revoluționare, răsculații sârbi au arborat steaguri cu simboluri și icoane ortodoxe [35] . Situația
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
fost călugărit, la slujbă participând părintele Sofian Boghiu, părintele Benedict Ghiuș, iar naș de călugărie a fost Părintele Petroniu Tănase (trecut și el la cele veșnice în 22.02.2011, după ce în 31.01.2011 s-a născut în veșnicele locașuri fiul său duhovnicesc - Arhiepiscopul, Mitropolitul și Cărturarul Bartolomeu Valeriu Anania). După ce a primit preoția, Părintele Arsenie Papacioc a fost numit spiritual la Seminarul Monahal de la Neamț. A urmat mutarea la Mănăstirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
peste sute de ani apele vor căpăta alt curs sau vor deschide altă cărare. Doar corbii și vulturii îi vor simți prezența... Dumnezeu să-l aibă în pace! Cu aceste ultime cuvinte Preda încheie pentru totdeauna discuția despre pustnic și locașul secret devenit locul său de veci. Străbătură valea îngustă, sărind peste cioturi, trunchiuri răsturnate de vijelie, pinteni de stâncă, mici cascade, până ajunseră la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
doctrinelor sau cultului public, ci asupra desfășurării libere a activității acestora și a relațiilor cu celelalte componente sociale. Fiecare cult își are propriile norme de organizare, care vizează direct credința și mărturisirea acesteia. „Toate bisericile administrează bunuri materiale, terenuri, construiesc locașuri de cult, redistribuie veniturile credincioșilor, au o ierarhie și o organizare administrativ-teritorială etc. Aceste îndeletniciri nereligioase rămân în competența autorităților politice și judecătorești. Prin reglementări, activitatea economică, financiară, culturală a bisericilor și personalului de cult este integrată în ansamblul sistemului
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
Sunt faptele lui creștine, fapte ale dragostei de oameni, de Ortodoxie, ale umanismului său românesc și al respectului pentru credința strămoșească. De aceea poporul l-a numit „cel Mare”, și „cel Sfânt”. El a fost cel mai mare ziditor de locașuri de închinare ortodoxă din Moldova și chiar din întreaga țară. Multe dintre bisericile și mânăstirile construite în acele vremuri, precum Bistrița, Dobrovăț, Neamț, Putna, Voroneț și altele, s-au păstrat până în zilele noastre și de ele s-au bucurat generații
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_avem_nevoie_de_catedrala_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
armonia în familie și societate.” „Catedrala reprezintă un simbol al demnității naționale, Biserica Ortodoxă Română fiind astăzi singura între Bisericile ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credința majorității poporului român”, se mai menționează în comunicatul Patriarhiei.. Cert este că un locaș de cult duce gândul omului către Dumnezeu. „Biserica înțeleasă în extinderea ei spațial-temporală și în coordonatele ei cosmice răspunde dorului după raiul cel pierdut”, spune frumos lect. dr. Mihaela Palade, în „Arta eclezială - icoană a universului”. Da, avem nevoie de
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_avem_nevoie_de_catedrala_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
școală, Pavel Năstăsescu. - Când ai văzut dumneata să fi ajuns apa până aici? Ți-aduci aminte să fi intrat vreodată în moară? a ripostat președintele Olăroiu. - Eu nu, dar bătrânii satului își aminteau când au scos apa cu gălețile din locașul motorului, iar uiumul s-a dus pe gârlă. N-a fost pagubă mare, că acolo erau fierotine, nu le păsa de apă, pe când mobilierul, arhiva, documentele școlare curente..., a îndrăznit să insiste directorul Năstăsescu. - Aia era moara boierului, lumea nu
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
așeza de peste trei ani de zile și ieși închizând ușa cu o mișcare lentă, astfel că nici el, deși urechile i se obișnuiseră să recepteze cea mai fină adiere de vânt, nu auzi atingerea tocului și nici trecerea zăvorului în locașul său metalic. Nu era nevoie să numere pașii parcurși până la ieșirea din bloc. Își așeză mâna direct și sigur pe clanță. Ieși liniștit și își îndreptă capul spre soare. Nu-l vedea, dar îi simțea privirea luminoasă și mângâierea pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455610211.html [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]