230 matches
-
din împrejurimi. Din nefericire, în loc să povestească și atât, el se lansează frecvent în teoretizări pentru care nu are competența necesară. Dintr-un atu, candoarea se transformă în asemenea momente într-o pacoste. Emil Cioran îl ironiza pe Constantin Noica pentru localismul său întrebându-se cum ar fi dacă, după studiul Sentimentul românesc al ființei, s-ar scrie unul intitulat Sentimentul paraguayan al ființei. Imun la asemenea ironii, Gheorghe Postelnicu încearcă să-l definească pe țăranul din Pârscovul de Jos în comparație cu cel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare Spune‐ mi floare gânditoare, Spune‐ mi, nufăr între nuferi și‐ am să fac să nu mai suferi! George Tutoveanu (1872‐ 1957) Statornic evocator al „localismului creator”, a l oamenilor care „au ținut să sfințească locul” de baștină, dar și al adevărului istoric, prof. acad. Constantin Ciopraga, fără a‐l enumera pe George Tutoveanu, punctează, încă odată, ceea ce a fost, după primul război mondial, dar și
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mondial, dar și mai înainte „axa de susținere” a literaturii în Moldova. „Întreaga viață culturală era” legată de București,Botoșani la Nord, Bârladul în partea de jos a Moldovei”, punctează el locurile unde s‐ a făcut cultură. La Bârlad, stâlpul „localismului” creator și animator al culturii a fost și a rămas G. Tutoveanu, Academia Bârlădeană și publicistica regeneratoare a marilor spirite, mereu nemurito are. SORA Pe cărarea dintre vii, Cobora o fată ... Erau luncile‐argintii, Cerul fără pată ... și cânta cu
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
giganți și siguri ne îndreptăm către o incandescentă epocă de clasicism”, iar în primul număr al aceleiași publicații, Ilarie Voronca pleda pentru „ordinea sintetică, clasică, integrală”, opusă „dezordinei“ bolnave, romantice, suprarealiste...). Refuzul „romantismului”, al stilurilor ornamentale, al tradiționalismului, paseismului și localismului constituie, după cum se vede, axul acestui credo. Tendințele majore ale evoluției societății conduc, în opinia autorului, spre o artă în care „armonia nouă nu poate fi căutată decît într-o estetică sobră, severă și geometrică, estetică de luptă și voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
engleză - nu presupune neapărat că și este ca atare. Am putea adăuga că în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural, avem de-a face cu o pseudovaliditate transculturală sau interculturală. Pe de altă parte, nici specificul și nici localismul nu trebuie exacerbate. Cercetătorului familiei din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea validității conceptuale) este de mare semnificație. Cred că în încheierea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de sex”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994b), „Comportament prosocial-comportament antisocial”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2003), „Emic/etic”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Iluț, P. (2004), Valori, atitudini și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de reflecție. Comuna este nivelul la care se poate amenaja acel cadru de educație politică și gospodărească care să stimuleze, pe durată lungă, alternativa organică. Limitarea puterii statului trece prin această redescoperire a autoguvernării locale, prin invitația la subsidiaritate și localism organic. De școală, primarul nu știe nimic. De drumuri? Vă desfid sămi arătați în toată țara măcar 20 de metri de drum făcuți de primar. De biserică? Fiecare din noi știe ce se petrece la țară în această privință. În
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
întâlnește, fecund, cu cea lui Tocqueville, realizată de P.P. Carp. Policentrismul său este esențial în direcția unei terapii care să stăvilească elanul radicalismului revoluționar, încurajând autoguvernarea care să insufle cetățeanului atașamentul pentru ceea ce, peste de cenii, Iorga avea să numească „localismul organic“. Pentru P.P. Carp, modernizarea dominată de etosul revoluționar convoacă, în mod inevitabil, fantoma bari cadelor care bântuie mitologia urbană. Tulburările revoluției sunt cealaltă față a monedei centralizării - în absența gradualismului, alternativa este fragilizarea ordinii și ridicarea pasiunii funeste a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
11.2.1.2. Pedagogia culturii 133 11.2.1.3. Pedagogia personalitară 137 11.2.2. Pedagogia sociologică 139 11.2.2.1. Implicațiile unor cercetări și reflecții sociologice în domeniul educației 139 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ 145 11.2.3. Pedagogia psihologică și experimentală 151 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" 156 11.3. Elemente de politică școlară întemeiate pe explicarea materialist-istorică a educației 166 12. EDUCAȚIA ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTUL
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Mai mult, direcția filosofică în pedagogia românească, la rîndul ei, cunoaște mai multe orientări: a) "școala formativ-organicistă", b) pedagogia culturii, c) pedagogia personalitară. Pedagogia întemeiată pe cercetările sociologice a cunoscut două orientări, într-adevăr apropiate, dar totuși distincte: regionalismul și localismul educativ. Se impune, așadar, analiza fiecăreia din direcțiile și orientările menționate. 11.2.1. Pedagogia filosofică 11.2.1.1. Școala formativ-organicistă Într-o perioadă de contestare a școlii tradiționale și a vechii pedagogii, de puternică manifestare a tendinței spre
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fi buni gospodari. Ideile susținute de Gusti, în scrierile sale de sociologia educației le întîlnim și la alți oameni de cultură din vremea lui, cum au fost: celălalt mare sociolog PETRE ANDREI, psihologul-filosof CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU, precum și la reprezentanții regionalismului și localismului educativ. În concepția lui PETRE ANDREI (1891-1940), școala primară trebuia să fie democratică (să ofere atît la sate, cît și la orașe un minimum de cunoștințe necesare pentru viață, fără a se crea copiilor din sate condiții de inferioritate); practică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în valoare a vocațiilor individuale presupunea în concepția acestui filosof nu numai o nouă înțelegere a relațiilor culturii naționale cu cultura europeană, ci și o școală în stare să trezească inițiativa, spiritul de inovare. 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ Pe fondul ideilor sugerate de sociologia gustiană și de mișcarea poporanist-țărănistă cu privire la învățămînt și educație, s-au conturat două orientări foarte apropiate în pedagogia sociologică românească. Este vorba de regionalismul și localismul educativ, reprezentate de ION C. PETRESCU (1892-1967
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inovare. 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ Pe fondul ideilor sugerate de sociologia gustiană și de mișcarea poporanist-țărănistă cu privire la învățămînt și educație, s-au conturat două orientări foarte apropiate în pedagogia sociologică românească. Este vorba de regionalismul și localismul educativ, reprezentate de ION C. PETRESCU (1892-1967), respectiv STANCIU STOIAN (1900-1984). În concepția lui I. C. PETRESCU, școală românească se afla de cîteva decenii într-o perioadă de criză, o criză structurală, datorată inadaptării ei la societate. Criza provenea, după opinia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
muncească mai bine pămîntul, să coopereze, să manifeste mai multă inițiativă. În ceea ce privește teama sa față de cultura generală, aceasta era nejustificată. Satul singur nu-și putea oferi cultura de care avea nevoie pentru a păși pe drumul civilizației (41, pp. 201-204). Localismul educativ s-a manifestat ca o orientare aparte în pedagogia românească în același an 1931 cu regionalismul educativ. Apărea atunci volumul Din problemele localismului educativ, semnat de STANCIU STOIAN. Adept al pedagogiei sociologice, de la primele sale manifestări, Stanciu Stoian considera
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putea oferi cultura de care avea nevoie pentru a păși pe drumul civilizației (41, pp. 201-204). Localismul educativ s-a manifestat ca o orientare aparte în pedagogia românească în același an 1931 cu regionalismul educativ. Apărea atunci volumul Din problemele localismului educativ, semnat de STANCIU STOIAN. Adept al pedagogiei sociologice, de la primele sale manifestări, Stanciu Stoian considera, în spirit durkheimian, că educația este un fenomen de natură socială. Deși vizează fiecare ființă umană în parte, educația nu-și are punctul de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
corolar al principiului intuiției, adăugînd: "dar și o consecință mai profundă" (a acestuia) (42, p. 16). Așa după cum intuiția nu este menită să-l țină pe copil ancorat de concret, ci îl ajută să se ridice spre abstracție, tot așa, localismul nu-l menține în starea înapoiată a mediului, ci-i oferă posibilitatea să se dezvolte. Spre deosebire de poziția conservatoare, care punea pe prim plan păstrarea tradițiilor rurale, împiedicarea procesului de pătrundere a valorilor culturii urbane în lumea satelor, Stanciu Stoian privea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dezvolte. Spre deosebire de poziția conservatoare, care punea pe prim plan păstrarea tradițiilor rurale, împiedicarea procesului de pătrundere a valorilor culturii urbane în lumea satelor, Stanciu Stoian privea cu simpatie procesul de modernizare a satului, de asimilare a formelor de civilizație orășenească. "Localismul, așa cel puțin cum îl înțelegem noi, caută să coboare școala în mediul ei natural, nu pentru a-l menține în starea înapoiată în care se găsește, ci pentru a-l cultiva... Vrem să-l ridicăm pe sătean la înălțimea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestora. Deși, ca și ceilalți reprezentanți ai pedagogiei sociologice din România, a fost preocupat în special de problemele școlii rurale, Stanciu Stoian n-a rămas cu privirile îndrepte dominant spre trecut, ci a căutat să se integreze în contemporaneitate. Evident, localismul educativ presupune cunoașterea locului, a satului în care fiecare școală își desfășoară activitatea. Cunoașterea însă trebuie să se înfăptuiască după reguli științifice puse la îndemînă de metoda monografică gustiană. Numai după ce avea să cunoască viața satului în toată complexitatea sa
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din apropierea ei de biologie. Lucrarea sa, Orientarea biologică în știința educației, apărea tocmai în 1931, cînd în pedagogia românească începuse să se manifeste o tendință într-o direcție opusă spre sociologie (în 1931 au apărut Regionalismul educativ și Din problemele localismului educativ). La Cluj, interesul pentru experiment în domeniul educației a fost puternic stimulat și de școala psihologică creată acolo de prof. FLORIAN ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ. Elev al lui Wundt, la Leipzig, acesta a înființat, curînd după organizarea Universității românești, un institut de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
susținem valabilitatea uneia sau a alteia dintre orientările de atunci înseamnă să le golim de conținut, să le reducem la o idee generală, care nici nu mai are atributul originalității. Așa, de pildă, se vorbește de perenitatea pedagogiei culturii, a localismului și regionalismului educativ. Este recunoscut faptul că idealismul educativ a însemnat un punct de vedere original și valoros în pedagogia românească, în anii '30, cînd el se confrunta cu alte teorii, ce aveau numeroase elemente conservatoare. A vorbi despre perenitatea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ce aveau numeroase elemente conservatoare. A vorbi despre perenitatea lui, înseamnă a face abstracție de realitățile economice, sociale și culturale din țara noastră de astăzi, radical diferite de cele din deceniul al patrulea. Dacă se insistă pentru menținerea ideii de "localism educativ", reținîndu-se numai aspectul de "corolar al principiului intuiției", se uită că nici acesta nu mai este înțeles ca acum cinci decenii. Una este să se aprecieze dacă timpul a confirmat sau nu justețea pentru o anume perioadă a orientării
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
modernă și contemporană", E.D.P., București, 1976, unde se face o prezentare obiectivă a lui I. C. Petrescu. 41 bis. Să se vadă studiile Centenar I. C. PETRESCU, în "Revista de pedagogie" nr. 1-2/1992, pp. 35-47. 42. Cf. STANCIU STOIAN, Din problemele localismului educativ, ed. a II-a, Editura librăriei Socec, București, 1932. 43. STANCIU STOIAN, Sociologia și pedagogia satului, Editura Prometeu, București, 1943. 44. TRAIAN HERSENI, "Stanciu Stoian și școala sociologică de la București", în vol. Stanciu Stoian și pedagogia contemporană, București, 1982
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
insidioasă culpabilizare a sistemului european (A. Reszler, L'intellectuel contre l'Europe, 1976), intelectualitatea a ezitat mereu, cu argumente aproape egale. S-a spus chiar că ea ar fi "contra Europei", ca una pe care cultura însăși o îndruma spre localism și particularism național. În timpul din urmă, această atitudine a cunoscut o sensibilă schimbare. "Europele" sunt pe cale de a se contopi geopolitic, specificațiile comportă o diminuare de tonus, pe măsură ce "piața comună" reușește să amortizeze vechi conflicte și să producă un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
politicilor bine stabilite ale școlii de combatere a violenței joacă un rol protector masiv (Smith și Sharp, 1994): ele sunt indici ai mobilizării comune, chiar dacă uneori nu au efect în sine. Nu avem de-a face aici cu un simplu localism și cu o delegare a sarcinilor de stat către inițiativa locală: aceste programe sunt puternic sprijinite financiar de stat și fac parte din evaluarea unității de învățământ (Blaya, 2001). Încă din 1985, fapt demonstrat abundent de atunci, ancheta soților Gottfredson
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
femeilor și ca mediu al violenței, al hărțuirii și al ignorării femeilor. În ultimă instanță, întâlnirea dintre cyberfeminism și postcolonialism este evidențiată, prin vocile lui Chela Sandoval sau Radhika Gajjala: împotrivirea la conceptul universal de feminitate și promovarea diferenței, a localismului și a marginalității. tc "" Capitolul 1tc "Capitolul 1" Corpul intermediar: cyborgultc "Corpul intermediar\: cyborgul" Concepte-cheie: organism, mașină, artificiu, neocartezianism, hibridizare, proteză, dorință, întrupare, evoluție, neodarwinism, mecanologie, infomedicină Teoreticieni-cheie: Gilles Deleuze, Félix Guattari, Michael Heim, Robert Wilson, Allucqère Stone, Stelarc 1
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]