1,327 matches
-
minimum, maxim și minim, maximă și minimă și cu adverbele maximum și minimum, toate înregistrate ca atare în DOOM2. Dicționarul normativ fixează, mai clar decît dicționarele explicative care l-au precedat, specializarea gramaticală și semantică a formelor, indicând și pentru locuțiunea adverbială singura variantă corectă (la maximum). Un ansamblu de factori etimologici și care țin de tradiția limbii literare au condus așadar la situația actuală, în care tendința de simplificare a formelor în -um nu este acceptată de norme, devenind chiar
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
condus așadar la situația actuală, în care tendința de simplificare a formelor în -um nu este acceptată de norme, devenind chiar un stigmat al exprimării inculte. Utilizarea formelor scurte nu ar fi totuși inacceptabilă în sine, cel puțin în cazul locuțiunii la maximum, a cărei variantă la maxim s-ar putea explica foarte bine în relație cu substantivul (acceptat de norme) maxim. Norma a acționat însă, în acest caz, în spiritul unei preferințe tradiționale manifestate de vorbitorii culți. Exemplele scrise și
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
contexte tehnice: "moneda americană a atins și luni un maxim al ultimelor șase luni" (EZ 16.08.2008), "reprezintă un maxim istoric" (EZ 14.08.2008), "nivelul Prutului a atins ieri un nou maxim istoric" (EZ 14.08.2008). Și locuțiunea adverbială apare în forma literară - "să profit la maximum de fiecare minut" (EZ 17.08.2008); "vreo 3-4 motocicliști cu motoarele turate la maximum" (EZ 16.08.2008) - , dar și în cea substandard (foarte frecventă în oralitatea mai puțin supravegheată
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
16.08.2008), dar în comentariile cititorilor apare la maxim ("tocmai acuma răsună la maxim, peste întregul oraș, muzica țigănească", ibid.). Să recapitulăm: maxim și minim sînt forme mai scurte, mai comode, foarte frecvente; generalizarea lor (și la adverbe și locuțiuni adverbiale, după modelul formelor adjectivale și a variantelor substantivale) nu ar fi total nejustificată. Sînt totuși stigmatizate ca forme inculte, ca mai toate cele produse de tendința de simplificare a neologismelor, într-o perioadă în care formele etimologice sînt în
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
un mister pentru cursul elementar// vinul ne adoarme vinul ne trezește." Poemul, datat și localizat scrupulos - 5 martie 2006, în trenul Viena-București, vagonul 818 - e spectaculos pentru amatorii de comparatistică. Fiecare vers își emite propriul set de aluzii culturale. Simple locuțiuni românești - care trebuie să-i fie tare dragi acestui autor abia întors la limba debutului - își dau întâlnire cu sofisticate metafore livrești, puse nominal în lumină sau doar abandonate în penumbra notițelor de lectură. Avem, așadar, spațiu de desfășurare pe
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
ceilalți, textul doctrinar al noului teatru întrezărit de autorul reformator. Măcelul justițiar din Hamlet este conectat cu ura asasină a Emmei Bovary, cu motive din Năpasta lui Caragiale, din Carmen de Merimée și din Faust. "Bun spițer e amorul", celebra locuțiune bufonă din Caragiale atribuită lui Hamlet, devine laitmotivul unei nesfîrșite serii de crime burlești săvîrșite în numele iubirii. Se întrevede sub această luciditate ostentativă o rană nemărturisită. Refuzul dramei pasionale ascunde o experiență a suferinței și nevoia de autoterapie. Gârbea denunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936), în expresia a da duma "a se înțelege, a mitui". Termenul provine, în mod evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului țigănesc cu cel românesc - a fost transpusă ca atare în construcția a da duma. Sensul consemnat
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
a da duma "a se înțelege, a mitui". Termenul provine, în mod evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului țigănesc cu cel românesc - a fost transpusă ca atare în construcția a da duma. Sensul consemnat în anii '30 e ușor de explicat: provine dintr-o
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
dau duma mai departe" (zonainterzisa.ro); "o să dau duma când vine șefu'" (Adevărul, 1.12. 2008). Dicționarul de argou al limbii române al lui George Volceanov (2006) multiplică și detaliază într-un mod cam exagerat sensurile cuvântului dumă și ale locuțiunilor care îl conțin: dumă este definit ca un "citat sau poantă preluată de altcineva și prezentată drept originală; glumă proastă"; a da duma înseamnă "a mitui"; a da dume - "a minți", iar a da o dumă - "a prelua un citat
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
nu i-am putut găsi nicio atestare pe internet și care constituie probabil o creație accidentală, prin analogie cu glumeț, fără circulație reală. În concluzie, termenul de origine țigănească dumă și-a păstrat în genere sensul etimologic ("vorbă"), inclusiv în locuțiunea, preluată tot din romaně, a da duma ("a vorbi"), și a dezvoltat, prin specializare, o serie de subsensuri contextuale, între care cele mai frecvente azi sunt cele de "glumă" (probabil și datorită unei anumite asemănări fonetice) și "poantă". Oricum, frecvența
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
italiană (offerta) și germană explică sensurile preponderent economice, comerciale, pe care le are cuvîntul ofertă în română, în timp ce în franceză echivalentul offerte are un uz mai restrîns, religios. În momentul actual, e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
de inserție a părului la nivelul scalpului" (desprecopii.com), "scărpinarea scalpului" (Gândul, 4.02.2008); păduchii "sunt niște insecte mici de culoare maronie, care sug sânge din scalp (avantaje.ro) etc. În același timp, semnificația istorică particulară a lăsat urme: locuțiunea a lua scalpul e folosită destul de des, mai ales cu sensul figurat "a învinge", în limbajul comentariilor sportive - "Rezultatul din meciul cu SUA i-a scos pe cehi pe străzi, iar presa exultă. Ť3-0: le-am luat scalpul americanilorť, scrie
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
este mult mai important" (iqads.ro), fie, ca și în cazul lui piarist, cu transcrierea pronunțării: "Se poartă Ťpiarulť, toți facem Ťpiarť sau științe politice" (opiniontek.com); "fetele de la piar" (blogspot.com). Substantivul neutru piar stă și la baza unei locuțiuni - a face piar - care are deja mai multe sensuri. Fără complement, poate însemna "a se specializa în Relații Publice" - "încă nu m-am hotărât dacă vreau să fac piar în viață" (wordpress.com) -, iar cu complement indirect are sensul - destul de
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
cu zula" (forum al ziarului Ziua, 11.10.2003); "nu dă cu zula la portofel" (forumul Jurnalului Național, 19.12.2007), "plecat să se căpătuiască prin zulă" (Cronica Romana, 4.07.2007) etc. În ultimul exemplu, zulă are, chiar în afara locuțiunii, sensul de "furt". E destul de sigur că la originea expresiei (care a circulat și în varianta a face zulă) stă un mai vechi împrumut și calc parțial din argoul turcesc, în care există locuțiunea zula etmek "a fura". Aceasta e
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
ultimul exemplu, zulă are, chiar în afara locuțiunii, sensul de "furt". E destul de sigur că la originea expresiei (care a circulat și în varianta a face zulă) stă un mai vechi împrumut și calc parțial din argoul turcesc, în care există locuțiunea zula etmek "a fura". Aceasta e atestată de M.L. Wagner, în 1943, într-un articol despre argoul turcesc, publicat în Buletinul Institutului Philippide - dar e ușor de găsit, între timp, în dicționare, chiar bilingve, unde zula e definit ca termen
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
teren românesc: a cadra, cadrist, a încadra, încadrat) delimitează un ansamblu lexical marcat de rigiditatea limbajului birocratic și chiar de apartenența la limba de lemn a perioadei comuniste (prin clișeele: "avem un cadru larg, democratic"; "un fertil cadru organizatoric" etc.). Locuțiunea prepozițională în cadrul are o mare răspîndire, ilustrînd tendința mai generală de substituire a prepozițiilor simple, cu grad ridicat de abstracție și polisemantism, prin locuțiuni cu sens mai restrîns și mai explicit. Formulă identificată de Valeria Guțu Romalo drept clișeu (în
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
lemn a perioadei comuniste (prin clișeele: "avem un cadru larg, democratic"; "un fertil cadru organizatoric" etc.). Locuțiunea prepozițională în cadrul are o mare răspîndire, ilustrînd tendința mai generală de substituire a prepozițiilor simple, cu grad ridicat de abstracție și polisemantism, prin locuțiuni cu sens mai restrîns și mai explicit. Formulă identificată de Valeria Guțu Romalo drept clișeu (în Corectitudine și greșeală, 1972), în cadrul substituie prepozițiile în sau la într-un stil adesea destul de greoi și artificial - "în cadrul spectacolului s-au prezentat..."; "sînt
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
în cadrul Facultății, în cadrul Poliției ("doresc sa fiu un bun angajat al Legii și ordinei în cadrul Poliției pentru a-mi aduce aportul în cadrul M.I. împotriva infracțiunilor", hoteluri.org, 20.09.2006). Nu se renunță la în cadrul nici în situația în care locuțiunii îi urmează o siglă, un cuvînt străin, o sintagmă folosită invariabil, fără mărci de genitiv: "în cadrul Youth Summit 2007" (Evenimentul zilei, 15.01.2007); "experții de securitate se așteaptă să descopere mai multe vulnerabilități în cadrul Windows Vista" (securizare.ro). Totuși
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
nu funcționează... și mai rău e că nici n-o poți repara" (blogsport.ro). Evident, nu lipsesc exprimările argotice directe, dezambiguizante: "diliu la mansardă" (merluc.ro), "dilimache la mansardă" (fanclub.ro). Dincolo de tema nebuniei, mansardă substituie cuvîntul cap în multe locuțiuni (a băga la cap, a intra la cap, a-i trece prin cap etc.): "Bagă-ți ideea asta la mansardă și las-o să dea în clocot" (roportal.ro, 22.04.2007); Și să-ți intre bine la mansardă: nu
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
a II-a, 2003), izolează mai multe subsensuri ale expresiei: "a ironiza", "a înfrunta", "a determina să plece". Expresia este încă actuală, așa cum o dovedește și prezența sa în dicționarele de argou on-line, alcătuite prin contribuția voluntarilor. În aceste dicționare, locuțiunea a da cu flit este explicată prin parafrazările "a da papucii, a termina o relație", sens ilustrat cu ajutorul exemplului "I-am dat cu flit la boarfă că mă enerva... janghina" (123urban.ro), respectiv prin "a nu da atenție, a evita
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
gură". Mai puțin fixată este expresia a trage un flit ("Aschimodia nu i-a tras un flit între felinare?" - M. Sîntimbreanu, Recreația mare, 1978), care poate avea sensul "a scuipa", dar și, contextual, "a lovi". De la elementul lexical principal al locuțiunilor s-a format și un verb: a flitui "a ironiza", "a alunga", "a scuipa" (Croitoru-Bobârniche), "a mustra, a dojeni", "a goni, a alunga" (Volceanov). Expresia colocvială a da cu flit este foarte des folosită în stilul publicistic actual; toate exemplele
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
nu mai bagi populisme de astea" (forum.softpedia.com). Pe lîngă construcțiile colocviale deja citate (a veni cu..., a umbla cu..., a băga populisme), se constată recursul frecvent la combinarea cu verbul a face, care intră ușor în alcătuirea unor locuțiuni sau expresii, ca mijloc simplu, universal, lipsit de nuanțe, de a desemna o acțiune. Se vorbește, așadar, despre a face populisme: Nu e cazul să facem populisme de dragul cărora să sacrificăm bugetul local" (monitorulsv.ro); "redactorii de la hot news își
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
schimbă treptat sensul și modul de utilizare, devenind semnale sau mărci discursive, instrumente conversaționale și argumentative, mijloace de întărire sau de atenuare, de marcare a acordului sau a dezacordului. Adverbul practic, de exemplu, e folosit în enunț ca echivalent al locuțiunilor "de fapt", "în realitate", introducînd o informație aflată în opoziție cu aparențele și cu așteptările presupuse ale interlocutorului: "Practic, n-am avut vacanță". Sensul conversațional, care poate fi destul de diferit de cel originar, e adesea înregistrat cu întârziere de dicționare
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
situații de urgență, Liviu Dragnea și-a arătat indignarea față de exprimarea greșită a autorităților locale în ceea ce privește inundațiile din țară. Vicepremierul nu a ratat ocazia să le țină o lecție de gramatică. Liviu Dragnea le-a explicat că trebuie să folosească locuțiunea "din cauza", și nu prepoziția "datorită" atunci când se referă la evenimente cu caracter negativ. "Vă aud pe toți folosind "datorită", ca și cum astea ar fi vești bune și lucruri bune. Astea sunt lucruri rele, spuneți "din cauză", le-a spus Liviu Dragnea
Liviu Dragnea ține lecții de gramatică la Guvern by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77464_a_78789]