2,048 matches
-
cumpere părți de moșie, ceea ce poate demonstra că, după 1692, erau cel puțin doi proprietari, dacă nu mai mulți: răzeși din satele răzășești din jur. În anul 1696, căpitanul Machidon Gherghi și soția sa Maria vând lui Pătrașcu, al treilea logofăt, moșia Sălașele dintre Filipeni și Fruntești cu 35 taleri. Zice documentul: „...să se tie că i-am vândut acesată moșie ce am avut și eu cumpărătură de la Petru și femeia lui, Mălina, și de la Anton de la Fruntești și popa Simion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolului al XVII-lea? Anghelușa zice că dă danie satul Filipeni lui Manolache Ruset și soției sale, satul care este situat „din jos, din hotarul lui Simion Beșicatul și din sus de Fruntești, moșie care ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania.” Fiica lui Ioniță Roset, Maria (înainte de 17621794) și a Smarandei Sion a fost măritată cu banul Dumitrache, a cărui nume de familie nu-l cunoaștem, dar de care a fost despărțită, a fost proprietara moșiei Filipeni , după cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
are punctul de pornire de la Coste Călugărul de la Runc, pisarul domnescă Mihail Oțel, Filipaș și Gavril Dunavăț și răzeșii din Filipeni. Moșia a fost cumpărată sau acaparată prin diverse mașinării legislative (se făceau și acum câteva sute de ani!) de logofătul Pătrașcu, apoi de Anghelușa (femeile din șările Române au avut dreptul de proprietate și moștenire la fel cu bărbații - situație singulară în Europa medievală!) și din 1692 până în 1949 - proprietari au fost boierii din familia Rosetti, ultimii fiind Sofia Boteanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Existența viilor și livezilor în satele comunei Filipeni este confirmată de documente, acte de vânzare-cumpărare, în care apar la vânzare numai viile. În actul din 9 iunie 1665, dat din Filipeni, se arată că Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea, Pătrașcu, o vie cu 14 galbeni. Tot astfel, Vlașcă Breahnă vinde aceluiași logofăt „o prisacă îngrădit cu casă gata și pomi pentru 15 lei bătuți”, iar Cristina Platoneasa (a lui Platon din Filipeni) vinde o vie cu loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în care apar la vânzare numai viile. În actul din 9 iunie 1665, dat din Filipeni, se arată că Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea, Pătrașcu, o vie cu 14 galbeni. Tot astfel, Vlașcă Breahnă vinde aceluiași logofăt „o prisacă îngrădit cu casă gata și pomi pentru 15 lei bătuți”, iar Cristina Platoneasa (a lui Platon din Filipeni) vinde o vie cu loc de prisacă și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietari ai moșiei Filipeni ar fi făcut mai întâi biserică în Fruntești, este o presupunere, dar dacă avem în vedere că satul de răzeși Filipeni s-a spart, s-a risipit, prin vânzarea părților din moșia indiviză, către persoane interesate - logofătul Pătrașcu, Anghelușa, soția negustorului Simion, fiica vameșului Dumitru, Manolache Ruset - este că între locuitori nu se realizează o unitate spirituală, nici de sânge, nici de credință, în jurul unei biserici. O altă „dovadă” că în satul Filipeni nu a fost biserică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș, codaș). Hotărârea este semnată de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era adusă la cunoștința tuturor preoților cu popor, cu parohie, se referă la introducerea registrelor pentru născuți, cununați și morți. De asemenea, trebuiau însemnate pricinile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, până la sfârșitul acestui drum și pelerinaj pământesc, pentru a ajunge în viața cea cerească și veșnică! ... De aceea, pentru noi toți, din anul 2004, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sucevei și Rădăuților, în perioada anilor 1992 - 2004!... Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
Bartolomeu Valeriu Anania, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, de anul trecut, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
al Oradiei, Bihorului și Sălajului, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani!... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX și început de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1990 - 1992, ca arhiereu vicar și între anii 1992 - 2007, ca episcop eparhiot!... Drept urmare, în
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
Autorului Editorial, de MARIANA CRISTESCU „Auzit-ați de-un Mihai?” - Se închide cercul sau se deschide spirala? Motto: „Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scoț lumii la vedere felul neamului...” (Miron Costin, „care am fost mare logofăt în Moldova”) În urmă cu 37 de ani, tânăr redactor muzical ajuns (prin repartiție guvernamentală, datorită mediei „astronomice” de absolvire a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”) la Radio București, în trupa de elită a regretatului Iosif Sava, părăseam Capitala natală, apartamentul nou-nouț
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
Dumnezeu să vă poarte de grijă și să vă ajute, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... București - 06.06.2017 Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Dr. Stelian Gomboș Scrisoare deschisă, publică, adresată Înaltpreasfinției Sale, Calinic Argeșeanul - Arhiepiscopul (logofătul spiritual al) Argeșului și Muscelului https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului, acum, la împlinirea a 73 de ani de viață pilduitoare... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
Ochișorii lui două mure coapte Voi ziori de zi Coapte de răcoare, ne-atinse de soare Voi ziori de zi Coapte la pământ, ne-atinse de vânt Voi ziori de zi Fețișoara lui coală de hârtie Voi ziori de zi Logofătul scrie, ziua-n primărie Voi ziori de zi Mustăcioara lui spicul grâului Voi ziori de zi - Ba l-om fi văzut, nu l-am cunoscut Voi ziori de zi Voi ziori de ziuă nu vă revărsați! Voi ziori de zi
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
al Oradiei, Bihorului și Sălajului, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX și început de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1990 - 1992, ca arhiereu vicar și între anii 1992 - 2007, ca episcop eparhiot!... Drept urmare, în
EPISCOPUL IOAN MIHALTAN AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366869_a_368198]
-
al Sloboziei și Călărașilor, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a pastorației vreme de mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
Coman al Oradiei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele
EPISCOPUL VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366868_a_368197]
-
Nestor Vornicesu al Olteniei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 2000, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat logofătului spiritual al Olteniei sfârșitului de secol XX - Cărturarul basarabean Nestor din Bănia Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Mitropolit Nestor a cărui plecare, zicem noi prematură
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
Schițe politice”, personajele, de foarte multe ori „ne arată mai întotdeauna grupului cărora le aparține”. Iată ce ne spune despre vremea domnitorului Caragea: „Jaful,camăta, acumularea de averi - legea ce-i pune în mișcare pe toți. De la ciocli, și mici logofeți până la marii bani și domnitori. Băltărețu e om de jos, dar averea pe care a adunat-o îl face important. Se deplasează în butcă cu bronzuri și poleeli, dinainte și de-a stânga caprei vizitiului, cu două sirene aurite, cu
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
în răspândirea științei de carte în rândul locuitorilor satului. În secolul următor numărul știutorilor de carte din acest sat, rezultat din documentele ce s-au mai putut păstra, s-a ridicat la 105. Această școală a pregătit pe viitorii grămătici, logofeți, dascăli și slujitori ai vămii Rucăr și ai celor 12 sate muscelene. De la unii dintre scriitorii de documente, foști elevi ai acestei școli, au rămas manuscrise (cărți) și multe acte scrise în limba română, o limbă curată, lipsită de slavonisme
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
vorbește pe înțelesul lor. Dintre scriitorii de documente rucărene din secolul al XVII-lea din acest sat menționăm, pe următorii (trecându-le și anul când s-au îndeletnicit cu scrierea): popa Mihai (1602); popa Vlad (1644); Lăudat diac (1671); Chiril Logofăt (1679); popa Radu Șendroiu (1675); popa Bratu Stan (1655) ; Nițu logofăt (1665); popa Antonie(1665); popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682); popa Vlad(1669
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
al XVII-lea din acest sat menționăm, pe următorii (trecându-le și anul când s-au îndeletnicit cu scrierea): popa Mihai (1602); popa Vlad (1644); Lăudat diac (1671); Chiril Logofăt (1679); popa Radu Șendroiu (1675); popa Bratu Stan (1655) ; Nițu logofăt (1665); popa Antonie(1665); popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682); popa Vlad(1669); Stanciu logofăt(1691); Zaharia dascăl(1686), etc. Este de observat că
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
trecându-le și anul când s-au îndeletnicit cu scrierea): popa Mihai (1602); popa Vlad (1644); Lăudat diac (1671); Chiril Logofăt (1679); popa Radu Șendroiu (1675); popa Bratu Stan (1655) ; Nițu logofăt (1665); popa Antonie(1665); popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682); popa Vlad(1669); Stanciu logofăt(1691); Zaharia dascăl(1686), etc. Este de observat că popa Bratu, care scrie zapisul din 7164 (14 noiembrie
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
au îndeletnicit cu scrierea): popa Mihai (1602); popa Vlad (1644); Lăudat diac (1671); Chiril Logofăt (1679); popa Radu Șendroiu (1675); popa Bratu Stan (1655) ; Nițu logofăt (1665); popa Antonie(1665); popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682); popa Vlad(1669); Stanciu logofăt(1691); Zaharia dascăl(1686), etc. Este de observat că popa Bratu, care scrie zapisul din 7164 (14 noiembrie 1655) adaugă la numele său cuvântul
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Lăudat diac (1671); Chiril Logofăt (1679); popa Radu Șendroiu (1675); popa Bratu Stan (1655) ; Nițu logofăt (1665); popa Antonie(1665); popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682); popa Vlad(1669); Stanciu logofăt(1691); Zaharia dascăl(1686), etc. Este de observat că popa Bratu, care scrie zapisul din 7164 (14 noiembrie 1655) adaugă la numele său cuvântul "star"(bătrân), de unde rezultă că el cunoștea scrierea în limba
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
popa Radu Șendroiu (1675); popa Bratu Stan (1655) ; Nițu logofăt (1665); popa Antonie(1665); popa Stanciu(1666); Radu logofăt(1668); popa Radu(1677); Țintea logofăt(1677); Stanciu și fiul său ; Popa Antonie(1681); Badea logofăt (1682); popa Vlad(1669); Stanciu logofăt(1691); Zaharia dascăl(1686), etc. Este de observat că popa Bratu, care scrie zapisul din 7164 (14 noiembrie 1655) adaugă la numele său cuvântul "star"(bătrân), de unde rezultă că el cunoștea scrierea în limba română din secolul anterior, învățătura de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]