275 matches
-
dă sentimentul că, marginale, duc totodată o existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
orientări ministeriale. El se bazează pe semnificația sa simbolică sau pe efectele practice. În acest cadru, Ministerul Culturii stabilește legături cu cel al Educației, al Tineretului și Sportului, al Orașului, în jurul problemelor de formare artistică, de acces la cultură și loisir-uri, dar și de integrare socială. Înființarea în 1959 a Ministerului Afacerilor Culturale dovedește această implicare a politicului la cel mai înalt nivel. De la acea dată, cultura a devenit obiectul unui afișaj sistematic și al unei atenții susținute. Crearea Serviciului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bourdieu, "La représentation politique: éléments pour une théorie du champ politique", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 36-37, februarie-martie 1981, pp. 3-24. Dreptul universal la cultură În cadrul unei alternanțe a muncii salarizate și a odihnei (care este forma loisir-ului modern), politicul aduce răspunsuri tehnice adecvate nevoilor de educație și de formare, nevoilor de loisir și de cultură ale populațiilor pe care le administrează. Dreptul universal la muncă este echilibrat prin dreptul universal la cultură, iar ambele se regăsesc
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sciences sociales, nr. 36-37, februarie-martie 1981, pp. 3-24. Dreptul universal la cultură În cadrul unei alternanțe a muncii salarizate și a odihnei (care este forma loisir-ului modern), politicul aduce răspunsuri tehnice adecvate nevoilor de educație și de formare, nevoilor de loisir și de cultură ale populațiilor pe care le administrează. Dreptul universal la muncă este echilibrat prin dreptul universal la cultură, iar ambele se regăsesc, în egală măsură, în preambulul Constituției din 1946 (reluat în 1958): "Națiunea garantează accesul egal al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
stabilească legături (încântare, plăcere, afiliere). Ea compensează diviziunea socială și ajută la surmontarea ei: are o funcție de "reparație", de unificare a spiritelor în același creuzet cultural (Mesnard, 1996, pp. 30 și urm.; Ory, 1994). Această concepție cere o politică a loisir-urilor. Statul se interesează de împărțirea muncă/non-muncă, muncă/loisir, muncă/timp liber. Acest lucru începe cu universitățile populare, apoi, după 1968, educația permanentă (legea Delors din 1971), pentru a se infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ajută la surmontarea ei: are o funcție de "reparație", de unificare a spiritelor în același creuzet cultural (Mesnard, 1996, pp. 30 și urm.; Ory, 1994). Această concepție cere o politică a loisir-urilor. Statul se interesează de împărțirea muncă/non-muncă, muncă/loisir, muncă/timp liber. Acest lucru începe cu universitățile populare, apoi, după 1968, educația permanentă (legea Delors din 1971), pentru a se infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann consideră că, într-o societate structurată de muncă și centrată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann consideră că, într-o societate structurată de muncă și centrată pe un timp profesional, cultura joacă un triplu rol: ea furnizează diplome prin școală, compensează lipsa diplomelor (în lumea muncitorească), organizează loisir-uri "compensatorii". În concluzie, ea operează legătura între muncă și non-muncă și trecerea de la timpul ocupat spre timpul liber. O reconciliere între muncă și cultură se efectuează, începând din anii 1980, și prin încurajarea diversificării locurilor de muncă: cultura devine
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
non-muncă și trecerea de la timpul ocupat spre timpul liber. O reconciliere între muncă și cultură se efectuează, începând din anii 1980, și prin încurajarea diversificării locurilor de muncă: cultura devine o "mină de locuri de muncă" într-o societate a loisir-urilor dominată de clasele mijlocii. Egalitatea se realizează prin redistribuirea bunurilor între grupurile sociale, dar și prin accesul generalizat al tuturor la cultură și în special prin accesul lumii muncitorești la diversitatea aptitudinilor și practicilor amatoare (René Kaes, Janine Larrue
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
accesul generalizat al tuturor la cultură și în special prin accesul lumii muncitorești la diversitatea aptitudinilor și practicilor amatoare (René Kaes, Janine Larrue, Paul-Henri Chombart de Lauwe, Joffre Dumazedier, Richard Hoggart, Michel Verret, Olivier Schwartz, Florence Weber au studiat bogăția loisir-urilor populare, inventivitatea formelor acestora). Sunt legitimate practicile de masă (televiziune, preț unic al cărții, CD netaxate), sunt susținute artele străzii, sunt valorizate artele populare (ecomuzee). Această politică depășește chiar și cadrul național și constituie o miză la scară internațională
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca și cum manualele de istorie sau de geografie, programele oficiale ale concursurilor de admitere, modalitățile de formare continuă ar decide în mod legitim ce trebuie să se studieze, ce trebuie să se știe și ce trebuie să se redea. • Forma concurențială Loisir-urile și activitățile extrașcolare nu sunt monopolul de drept al statului. În aceste domenii, asociațiile private își dezvoltă propriile activități. Însă, și pe acest plan, statul poate continua să folosească numeroase resurse. Poate determina locurile de muncă din cultură necesare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este considerat un aspect deosebit de nobil sau legitim. El s-a rutinizat... Bibliografie Cuvânt înainte CUCHE Denys, La Notion de culture dans les sciences sociales, La Découverte, Paris, 1996. DURAND Jean-Pierre, WEIL Robert (coord.), "Sociologie et de la culture et du loisir", în Sociologie contemporaine, Vigot, Paris, 1990, pp. 511-539. FERRÉOL Gilles, NORECK Jean-Pierre, "Culture et styles de vie", în Introduction à la sociologie, Armand Colin, Paris, 1990 (ed. a V-a: 2000), pp. 130-147. HUGHES Everett, Le Regard sociologique, trad. fr.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ethnographie, Payot, Paris, 1967 (ed. I, 1947). WEBER Max, Économie et société, trad. fr., Plon, Paris 1995, 2 vol. (ed. I germană, 1956). Le Savant et le politique, trad. fr., Plon, Paris 1959 (ed. I germană, 1919). YONNET Paul, Travail, loisir. Temps libre et lien social, Gallimard, Paris, 1999. Capitolul 4 ARENDT Hannah, La Crise de la culture, trad. fr., Gallimard, Paris, 1972 (ed. I germană, 1963). DONNAT Olivier, Les Français face à la culture. De l'exclusion à l'éclectisme, La
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
287, 311. Legitimitate, 9, 13, 48, 70, 118, 131, 177, 181-182, 203, 205, 207, 212, 219, 227, 278, 283. Limbă, 10, 17-20, 24, 28-29, 79, 131, 151, 205, 228. Literatură, 7, 33-34, 52, 76, 118, 150-151, 164, 171, 254, 278. Loisir, 7, 9, 66-67, 86-91, 93, 103, 130, 153-154, 199-200, 215, 217-218, 240. Lume, 14, 18-20, 24, 34, 42, 44-45, 72, 77-78, 101, 106, 143, 146-147, 163, 166-168, 170, 174, 178, 192, 195, 217-218, 235, 273-274, 285, 288-289, 294-295, 299, 301-303
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unul rusesc (Blinisserie), altul cu barbecue coreean, altul italienesc, altul japonez... Pline toate, contrastând straniu cu străzile depopulate, încît te întrebi aproape cine și când a așezat sutele de petrecăreți liniștiți ― aproape interiorizați, respirând un aer de fericire calmă, de loisir transcendental ― în jurul meselor lor. Par că au fost programați acolo pentru a ilustra, printr-o scenă vivantă, paradisul terestru, otium-ul rafinat al unei populații care beneficiază tihnit, la capătul istoriei, de bogățiile fabuloase adunate aici de regi cuceritori, de cardinali
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
reclame și publicitate În general etc.) duc la implicarea serviciilor În conținutul proceselor economice. Pe de altă parte, procesele socioculturale care duc la sporirea exigențelor comune față de produse, diferențierea stilurilor de viață pe noi criterii valorice, creșterea locului și rolului loisir-ului (activitățile socioculturale realizate În timpul liber), intervenția sistemului de valori În impunerea unor norme de calitate, toate acestea aduc pe prim-plan serviciile. Serviciile publice, cele privind direct relațiile publice, Încep să ocupe un loc central În exigențele umane, În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mult (prin sistemul formal al instituțiilor de Învățământ și prin rețeaua largă a educației continue), În rândul multor categorii sociodemografice (tineri, femei, unele grupuri minoritare etc.) s-au petrecut mutații importante pe planul orientărilor lor de valoare, a preocupărilor de loisir, Într-un cuvânt, cerințele socioculturale ale piețelor se modifică tot mai radical pe linia prevalării așa-numitelor „modele postindustriale de aspirații” - orientarea spre „sistemele de valori postmateriale”, toate impunând atenția centrală acordată omului. Evoluțiile tehnologice de până acum au modificat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
momentul în care este structurat, făcînd obiectul unei ordonări care va înscrie în structurile sale reprezentarea sistemelor sociale, spațiul devine simbolic" (B.Lamizet, 1992:258). Experiența spațiului este o veritabilă traversare semiotică în forma fluxului sau parcursului (profesional, turistic, de loisir) sau ancorare în real sub forma teritoriilor posedate (teren, casă, spații publice ocupate temporar etc.). Spațiul definește identitatea subiectului: individul se caută și se construiește în periplurile sale politice, personale, estetice (orașul este un semn al civismului-agora sau al esteticului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dimensiune a educației, dar și a culturii generale a omului contemporan, deoarece tehnologia (înțeleasă ca știință în acțiune, ca știință aplicată) face parte din viața lui cotidiană, însoțindu-l pretutindeni: la locul de muncă, acasă, pe stradă, în activitățile de loisir etc. Deși dicționarele o definesc în maniere destul de diverse, în esență, tehnologia reprezintă un ansamblu de procese și operații la capătul cărora se obține un anumit produs, rezultat. Ca știință, ea studiază formele, metodele și mijloacele de prelucrare a materiilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
40 În continuare vom nota subiecții cu simbolul Sn, unde n = [1,20]. 41 De altfel, și datele BCC-2005 arată că peste 50 % din tineri nu au citit vreo carte în ultimul an, nici în interes profesional, și nici de loisir. 42 Analizele sunt efectuate pe un subeșantion de tineri sub 35 de ani, mărimea acestuia fiind de 568 de cazuri. 43 Sadoveanu e mai degrabă menționat de tinerii din urban decât din rural (p = 0.01) și mai degrabă de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
19, INSEE, 1998. TOUSSAINT Yvon, Les Barons Empain, Fayard, Paris, 1990. VANDEMEULEBROUCKE Martine, VANESSE Marc, Paroles d'argent. Les riches en Belgique, enquêtes et témoignages, Luc Pire, "Grandes enquêtes", Bruxelles, 1996. VEBLEN Thorstein [ed.I: 1899], Théorie de la classe de loisir, Gallimard, "Bibliothèque des sciences humaines", Paris, 1970. VIDALENC JEAN [ed. a 5-a 1983], La Restauration (1814-1830), PUF, "Que sais-je?", Paris, 1966. WAGNER Anne-Catherine, Les Nouvelles Elites de la mondialisation. Une immigration dorée en France, PUF, "Sciences sociales et Sociétés", Paris
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
producție și le determină modul de organizare. Modelele economice reieșite din aceste determinisme tehnologice determină la rîndul lor un anumit tip de comportament al producătorilor și consumatorilor. Arbitrajul acestora este decisiv, inclusiv în plan cultural. Ei aleg, de pildă, între loisir și cultura savantă. Deci tehnologia precede mutațiile economice, iar acestea provoacă mutații în modelele culturale, în consumul cultural, în structura însăși a imaginarului. Media joacă aici un rol foarte important. Consumatorul este beneficiarul incontestabil al acestei reorganizări și restructurări care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
producție și le determină modul de organizare. Modelele economice reieșite din aceste determinisme tehnologice determină la rîndul lor un anumit tip de comportament al producătorilor și consumatorilor. Arbitrajul acestora este decisiv, inclusiv în plan cultural. Ei aleg, de pildă, între loisir și cultura savantă. Deci tehnologia precede mutațiile economice, iar acestea provoacă mutații în modelele culturale, în consumul cultural, în structura însăși a imaginarului. Media joacă aici un rol foarte important. Consumatorul este beneficiarul incontestabil al acestei reorganizări și restructurări care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
30% din bugetul familiilor, față de numai 20% la începutul anilor 1960. 7. Pentru ilustrarea literară a fenomenului yuppie, vezi Bret Easton Ellis, American Psycho, Seuil, Paris, 1998 ștrad. rom., Editura Polirom, Iași, 2005ț. 8. Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, Gallimard, „Tel”, Paris, 1970, p. 27. 9. Referitor la această opoziție, vezi Pierre Bourdieu, op. cit., pp. 198-230. 10. Acest proces a precedat stadiul III, în special prin intermediul automobilului, al cărui succes nu poate fi disociat de capacitatea sa de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
este reluată de J. Rifkin, op. cit., pp. 182-216. 7. Bernard Cova, Véronique Cova, „L’hyperconsommateur, entre immersion et sécession”, în L’individu hypermoderne (coord. Nicole Aubert), Erès, Paris, 2004, pp. 199-213; Jean Viard, op. cit., pp. 106-115. 8. Paul Yonnet, Travail, loisir, Gallimard, Paris, 1999, p. 75. 9. Observatorul Cetelem 1999. 10. William Severini Kowinski, The Malling of America: An Inside Look at the Great Consumer Paradise, Morrow, New York, 1985, pp. 349-350. 11. Expresia „consum experiențial” a fost introdusă în marketing de către
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
17-20. 38. Mikhaïl Bakhtine, L’œuvre de François Rabelais et la culture populaire du Moyen Âge et sous la Renaissance, Gallimard, Paris, 1970; Georges Minois, Histoire du rire et de la dérision, Fayard, Paris, 2000, pp. 135-243. 39. Paul Yonnet, Travail, loisir, ed. cit., p. 200. 40. Ibidem, p. 214. 41. Gérard Mermet, Francoscopie 1993, Larousse, Paris, 1992, p. 241. 9. Superman: obsesia performanței, plăcerile simțurilortc "9. Superman\: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" 1. Luc Boltanski, Eve Chiapello, Le nouvel esprit du capitalime
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]