185 matches
-
săi încep să-i persecute pe romani; urmează sîngerosul și devastatorul război dintre goți și greci, în urma căruia Italia intră sub opresiva și nemiloasa stăpînire bizantină, între 535-555. în 568, după mai puțin de douăzeci de ani, are loc invazia longobardă, care distruge unitatea politică a Italiei, sporește și extinde sărăcia prin jafuri și persecuții violente (longobarzii erau păgîni, nu erau nici măcar arieni precum ostrogoții). După renașterea teodoriciană vine, în mai puțin de cincizeci de ani, o epocă de barbarie și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
limba greacă dispare cu totul din cultură. a) Viața lui Cassiodor Emblematică pentru aceste vremuri schimbătoare este figura lui Cassiodor, care a trăit foarte mult și a apucat atît epoca lui Teodoric, cît și pe cea bizantină și pe cea longobardă. Născut într-o familie nobilă în 485 la Squillace, în Calabria de azi, Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus, după ce a rostit cu mare succes panegiricul lui Teodoric în jurul anului 507, și-a început cariera în administrația regatului got, parcurgînd toate treptele
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
totodată, încep să-i persecute pe romani; urmează sângerosul și devastatorul război dintre goți și greci, în urma căruia Italia, între 535-555, intră sub opresiva și nemiloasa stăpânire bizantină. În 568, după mai puțin de douăzeci de ani, are loc invazia longobardă care distruge unitatea politică a Italiei, sporește și extinde sărăcia prin jafuri și persecuții violente (longobarzii erau păgâni pe deplin, nu erau nici măcar arieni precum ostrogoții). După renașterea teodoriciană, urmează, în mai puțin de cincizeci de ani, o epocă de
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
limba greacă dispare cu totul din cultură. a) Viața lui Cassiodor Emblematică pentru aceste vremuri schimbătoare este figura lui Cassiodor care a trăit foarte mult și a apucat atât epoca lui Teodoric cât și pe cea bizantină și pe cea longobardă. Născut într-o familie nobilă în 485 la Squillace, în Calabria de azi, Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus, după ce a prezentat cu mare succes un panegiric al lui Teodoric în jurul anului 507, și-a început cariera în administrația regatului got, parcurgând
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
clasice. Datorită numeroaselor componente de adstrat de origine germanică, unele limbi romanice au putut furniza altora și cuvinte ce pornesc de la asemenea elemente, cuvinte care au fost transmise chiar și limbilor germanice moderne. Astfel, de exemplu, italiana a împrumutat din longobardă cuvîntul balco (< long. balko), păstrat, de obicei în textele poetice, cu semnificațiile "balcon" și "cer". Pe terenul limbii italiene, s-a realizat însă prin derivare augmentativul balcone, care a făcut carieră europeană. Direct din italiană l-au preluat limbi precum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mitologic clasic. Statutul scriitorului ingenuu e ilustrat, când ezitant, când pitoresc, masiv și elocvent, de textele ulterioare. Probabil la origine o farsă cu rădăcini obscure în commedia dell’arte este Vorbire în verșuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa (1815), care aduce, cu intenții satirice, în cadru doi parteneri gâlcevitori, scoși ca din teatrul naiv, rudimentar, cu Măriuca și cu Vasilache, dialog ce se consumă fad, interminabil, în avalanșa replicilor moralizatoare. Înrâurit de Hesiod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis, Sibiu, 1807; ed. Brașov, 1893; Verșuri veselitoare întru cinstea prealuminatului și preaosfințitului domn Samuil Vulcan, Sibiu, 1807; Vorbire în verșuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa, Sibiu, 1815; ed. București, 1894; Anul cel mănos, bucuria lumei, Sibiu, 1820; ed. Brașov, 1893; Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet, Sibiu, 1821; ed. Sibiu, [1860
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
de plecare, pentru mulți dintre ei, al milenarei aventuri venețiene și întreaga cîmpie a fluviului Pad împreună cu Milano. În secolul VII, înaintarea lor continuă în detrimentul posesiunilor bizantine. Ocupă Genova către 640 și Ravenna, dar numai după un secol, în timp ce ducatele longobarde independente de regatul instalat în nord de către Alboin se vor constitui în jurul orașelor Spoleto și Benevent. Noii veniți neavînd, mai înainte, decît rare contacte cu societatea romană, cucerirea longobardă a fost, la început, pentru Italia o adevărată catastrofă. Abia sub
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
către 640 și Ravenna, dar numai după un secol, în timp ce ducatele longobarde independente de regatul instalat în nord de către Alboin se vor constitui în jurul orașelor Spoleto și Benevent. Noii veniți neavînd, mai înainte, decît rare contacte cu societatea romană, cucerirea longobardă a fost, la început, pentru Italia o adevărată catastrofă. Abia sub domnia lui Agilulf (590-616), longobarzii, convertiți la catolicism, încep să-și construiască un stat, să-și creeze începuturile unei birocrații, slu-jindu-se de rămășițele aristocrației romane și, în sfîrșit, să
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
rest, descendenții lui Alboin au dezvoltat instituții originale, mai ales în domeniul dreptului, administrației locale (funcțiile ducilor sînt ereditare), al organizării militare, care se vor perpetua în Italia pînă în secolul al XI-lea. Ajunși în Panonia pe urmele triburilor longobarde, avarii erau, în majoritatea lor, turci originari din Altai, care începuseră să se facă cunoscuți la mijlocul secolului al VI-lea, cînd s-au instalat în jurul Dunării. Timp de două secole, din cîmpia ungară, unde s-au instalat, ei își vor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
se revoltă și el pînă în 652 și unde, pentru a înfrînge rezistența pontificală, Constant II pune să fie răpit Papa Martin, judecat pentru înaltă trădare și exilat la Cherson. După care, în dorința de a elibera peninsula de dominația longobardă, Împăratul merge la Roma și se fixează apoi în Sicilia, unde este asasinat în 668. O ultimă tentativă de a restabili autoritatea bizantină pe întregul teritoriu al Italiei se va solda cu un dublu eșec: longobarzii rămîn stăpîni ai teritoriilor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cît misionarii cărora nu le-a precupețit nici un sprijin (și în primul rînd Bonifaciu) văd în el un adevărat rege. În plus, Papa, care rupsese relațiile cu Împăratul Răsăritului, Leon III, din cauza disputei iconoclaste, este lipsit de ajutor în fața atacurilor longobarde. Evenimentul este plin de consecințe. Pentru prima oară, succesorul Apostolilor face apel, în apărarea sa, la un prinț care nu este urmașul lui Constantin. Sosirea ambasadorilor franci la Roma coincide și cu cea a unui ambasador longobard, Aistulf, care pare
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să rânduiesc Beth-ul vieții mele în timp, nu l-aș pune în clipa în care tatăl meu m-a conceput. Și nici când am ieșit din uterul mamei mele. Ci în momentul în care am comis delictul care, în limba longobardă, se numește marhworfin, provocând declanșarea evenimentelor ce m-au condus spre Rotari. În zorii celei de-a cincisprezecea zile, la calendele lui mai, în anul 625 de la Întrupare. În ziua aceea eu, Stiliano, fiul lui Evangrio din Cecla Siriei, notar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ești un om mort. Am încremenit în ingrata poziție a celui care se află sub imperiul unei nevoi fizice. Vipera a dispărut iute în vizuina ei, printre olane. Drept care m-am ridicat și m-am întors încet. Vârful unei lănci longobarde se afla la o palmă de inima mea. Un fier vechi, asemănător frunzei de salcie, și nu de laur, ca în zilele noastre. Lăncierul cu brațul ridicat și gata să lovească era un tânăr musculos, gigantic chiar și pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care-l așteptăm. Nu prea ai față de profesor. Eu sunt Hrothaharijaz, ceea ce vrea să însemne „războinic curajos“. Cine nu cunoaște limba noastră îmi zice Rotari. Mi-a venit să-l pun puțin la punct pentru aroganța lui, răspunzându-i în longobardă: - Hrothaharijaz, am să-ți spun Rotari numai fiindcă are un sunet mai plăcut pentru urechile mele romane. E-adevărat că nu prea arăt cum se cuvine, dar a trebuit să plec din Cividale în mare grabă. După care am mințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și opt la număr; saxoni erau doar șase sau șapte, și restul romani; așa îi numeau winnilii pe locuitorii pământurilor italice înainte de venirea lor, indiferent ce rasă ar fi fost. Țărani liberi și robi, ziși și skalks, erau cincizeci și trei. Femeile longobarde erau în număr de treizeci și șapte. Celelalte cincizeci și două erau fie libere, țărănci sau roabe. Erau treizeci și șase de băieții și fetele winnili sub paisprezece ani, și patruzeci și unu de alte neamuri. Nu existau preoți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la creștinism și redevenise păgân. Prin Gruse se înțelege un ansamblu de mai multe pământuri având în centru curia comandantului. Li se spune așa după mult-vărsatul sânge roman, într-una dintre primele bătălii cu bizantinii. Fapt e că grush în longobardă înseamnă „crusta formată de sângele închegat pe piele“. Curia, căreia i se spune și curte, este un pătrat de ziduri cu o singură poartă păzită de un turn de scânduri. În interiorul ei se înălța, și se înalță și-acum, casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
longobarzilor, și-l răsese jur-împrejur până la ceafă, dar îl purta lung în creștetul capului, cu o cărare pe mijloc, căzându-i de-o parte și de alta a feței în două lațe retezate la nivelul bărbiei. Nu purta bogata tunică longobardă de in cu mâneci largi și cu ciucuri de diverse culori, strânsă în talie cu o centură, ci un veșmânt scurt și modest de cânepă. În picioare avea sandale deschise în față până la degetul mare, cu șireturi de piele împletite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
deretice, domol și tăcut, prin cameră. De-abia mă îmbrăcasem, când a apărut Rotari, nespus de agitat. Era doar în izmene, iar părul lung îi cădea pe umeri. M-a luat aproape pe sus. Până la acel moment nu cunoscusem femei longobarde. Erau strânse toate în gineceu, un căsoi cu acoperișul jos, pe care-l luasem drept hambar. Stăteau printre războaie și alte instrumente de tors, coșuri pline ochi de lână și in, lăzi, dulapuri pline de pânze și de piei, vase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
agrafe de fildeș. Partea din față a cămășii era brodată cu fir de aur. Din cordonul gravat cu argint atârnau funde colorate de mătase, având fiecare la capăt câte o amuletă. Fusta, o bucată lungă de pânză cu care femeile longobarde își înfășoară de mai multe ori șoldurile, era din bumbac fin, prinsă cu fibule de aur dispuse ca treptele unei scări. În urechi și la gât purta bijuterii smălțuite în roșu și azur. În genunchi, i-am sărutat poalele veșmântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
scorbură în care puteau să încapă pe puțin trei oameni. Faroald mă aștepta. Era îmbrăcat cu o tunică albă, fără fireturile colorate specifice, deoarece, în cazul de față, reprezenta întreaga comunitate. Se sprijinea, ca de un toiag, de o spadă longobardă lungă, vârâtă într-o teacă de piele și lemn. - Cunoști regulile, nu? m-a apostrofat el încruntat. - Desigur, am răspuns. Drept care m-am așezat pe un scăunel dincolo de cercul pe care-l formau câteva bănci, la doi pași în spatele jilțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Nove, ca să găsesc în prolog dovada ereziei mele ariene, lucrarea De Civitate Dei a lui Augustin de Hipona, o culegere de formule notariale și Institutiones în două volume, cu numeroasele mele adnotări referitoare la alte legi, cum ar fi gawarfide-le longobarde. Cândva avusesem și un frumos exemplar din Thàleia, dar sfârșise în mâna cămătarului Paolino, de la care nu am mai izbutit să-l răscumpăr. Am pregătit o tăbliță cu ceara perfect întinsă și un ac de scris. Rotari s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
între anii 527 și 565 și a avut o soție pe nume Teodora. Instantaneu, pupilele i s-au mărit. - Acum am să-ți citesc ce-a scris despre ea istoricul Procopiu. Am început să-i traduc capitolul din greacă în longobardă. Începea cu Teodora pe când era o fetiță săracă și orfană, după care descria, cu belșug de amănunte, cariera de prostituată și nerușinările sexuale ce i-au adus faima. Când am ajuns la pasajul în care se despuia în timpul unui banchet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să se poarte cu femeile. I-am spus un lucru care l-a mirat foarte tare, căci intra în contradicție cu convingerile lui: - Să nu ai tu inițiativa, las-o întotdeauna pe ea să-și dea în vileag dorința. - O longobardă nu va face asta niciodată. Nu sunt ca Teodora, a replicat șovăielnic, dar, de mai multe ori, în anii ce au urmat, mi-a cerut sfatul. VII Mai mult ca sigur că cineva ne-a pârât lui Faroald în legătură cu drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fost bolnav. Ne-a arătat un amănunt care trecuse neobservat: chiar sub ciotul destrămat al crăcii era un șarpe strivit și, puțin mai încolo, un cuib răsturnat cu două păsărele moarte. - O mare nenorocire o să se abată asupra unei familii longobarde de vază. Doi dintre fiii ei vor muri, și familia voastră va fi martoră, a prorocit Rachti. Longobarzii credeau că acel copac ar fi fost locuit de o ființă misterioasă, în timpul zilei atât de mică, de nu putea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]