422 matches
-
și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei următoarele fapte săvîrșite de persoane fizice: a) pescuitul industrial al oricăror specii de pește, precum și al altor viețuitoare acvatice, exercitat față autorizație în bazinele piscicole amenajate; ... b) pescuitul lostriței fără autorizație specială eliberată de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții; ... c) pescuitul sportiv al peștelui și al altor viețuitoare acvatice, exercitat cu permis sau autorizație în bazinele piscicole amenajate care nu sînt destinate acestui scop, sau în zonele
HOTĂRÎRE nr. 341 din 7 aprilie 1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi protecţia fondului piscicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106451_a_107780]
-
la lit. a)-d) și vor urmări respectarea lor. Articolul 10 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții răspund de protecția și dezvoltarea speciilor valoroase de pești - sturioni, scrumbie de Dunăre, chefal și lostrița - și vor adopta tehnologii moderne de creștere, bazate pe studii și cercetări științifice, în care scop vor lua măsuri pentru: a) amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor; ... b) înființarea de stațiuni pentru producerea puietului de sturioni și de
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
și vor adopta tehnologii moderne de creștere, bazate pe studii și cercetări științifice, în care scop vor lua măsuri pentru: a) amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor; ... b) înființarea de stațiuni pentru producerea puietului de sturioni și de lostrița; ... c) aclimatizarea, în condițiile legii, de noi specii de sturioni adaptabili creșterii în apele Dunării și cele salmastre; ... d) organizarea de centre pentru înmulțirea și creșterea chefalului; ... e) executarea de construcții pentru împiedicarea evadării peștilor valoroși în Marea Neagră. Articolul 11
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
Razelm-Sinoe și ghiolurile Belciuc și Erenciuc în perioada de la 1 aprilie pînă la 1 octombrie; ... g) în apele de munte, pentru păstrăvul indigen, fîntînel și coregon, în perioada de la 15 septembrie pînă la 30 aprilie; pentru păstrăvul curcubeu, lipan și lostrița în perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 mai. ... B. Limitarea pescuitului anumitor specii de pește Se interzice pescuitul: a) sturionilor și a scrumbiei în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adîncime de
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
sectorul Ceatalul Ismail-Vadul Oii, cîte 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie pînă la 15 mai; - în sectorul Vadul Oii pînă la gură Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 15 aprilie pînă la 1 iulie; e) lostriței, fără autorizație specială eliberată de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții; ... f) cu momeli metalice și pești artificiali în rîurile populate cu lostrița. ... C. Uneltele și metodele de pescuit interzise Se interzice folosirea următoarelor unelte și metode de pescuit
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
gură Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 15 aprilie pînă la 1 iulie; e) lostriței, fără autorizație specială eliberată de Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții; ... f) cu momeli metalice și pești artificiali în rîurile populate cu lostrița. ... C. Uneltele și metodele de pescuit interzise Se interzice folosirea următoarelor unelte și metode de pescuit: a) setci fixe în zona litoralului marin; ... b) setci și ave de orice tip în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale; ... c
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
30 - salău 35 - plătica 20 - lin 20 - văduvita 20 - babușca 15 - roșioara 15 - caras 12 - caracuda 15 - batca 15 - cosac 20 - morunaș 20 - mreana 25 - mreana vînata 15 - scobar 20 - clean 20 - sabița 16 - oblete 10 - păstrăv 20 - lipan 25 - lostrița 65 - coregon 20 - sprot 7 - aterina 7 - gingirica 7 - scrumbie Dunăre 17 - hamsie 7 - morun 170 - nisetru 140 - păstruga 100 - viza 100 - șip 110 - cega 40 - chefal mic 10 - chefal mijlociu 16 - chefal mare 24 - scrumbie albastră mică 12 - scrumbie
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
așezări de pe Valea Lotrului (nu vreau să stric surpriza, vă las să descoperiți singuri ce urmări va avea trezirea gândirii celui îndoctrinat de ideologia roșie). De aici, crește un alt nucleu epic, realistmagic, al unei umanități semiarhaice, care așteaptă venirea lostrițelor, însă nu ca la Voiculescu, ci ca semn prevestitor al schimbării istoriei. Dinu Pădureanu însuși ascultă vocea profetică a tatălui său, maiorul Radu Pădureanu, mort pe frontul de Est în ’44, iar aventura căutării soției și a fiului (pierduți după
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
meu Ulise de Jirí Marek,Călătorind spre Babadag de Andrzej Stasiuk, Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek de Ismail Kadare, America lui Kafka, Privirea Contesei Hahn-Hahn de Péter Esterházy, Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă, Pescarul Amin și Lostrița de Vasile Voiculescu, Donna Alba și Rusoaica de Gib Mihăescu, Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, La țigănci și alte povestiri ale lui Eliade, Iarna bărbaților de Ștefan Bănulescu ș.a.). Acest periplu centrifugal, mai focalizat pe anumite scrieri în cea de-
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
frunte și un dor nemărginit de a se întoarce la Crăiasa apelor. În sprijinul ideii de autenticitate a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și la baza nuvelei fantastice Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
de a se întoarce la Crăiasa apelor. În sprijinul ideii de autenticitate a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și la baza nuvelei fantastice Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un aer fabulos.” În Dicționarul explicativ al limbii române, lostrița este definită ca „pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu capul lung, aproape cilindric, cu gura mare
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un aer fabulos.” În Dicționarul explicativ al limbii române, lostrița este definită ca „pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu capul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește în râurile de munte.” În „Prolog” este prezentată credința populară potrivit căreia în bălți se ascunde diavolul care
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește în râurile de munte.” În „Prolog” este prezentată credința populară potrivit căreia în bălți se ascunde diavolul care ia înfățișare amăgitoare de luminiță sau fată ademenitoare. Din perspectiva povestitorului lostrița este un pește-diavol, cu „cap bucălat de somn, trup șui de șalău și pielea pestrițată auriu, cu bobițe roșii-ruginii ca a păstrăvului”, creație a diavolului: „nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din perspectiva
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
înfățișare amăgitoare de luminiță sau fată ademenitoare. Din perspectiva povestitorului lostrița este un pește-diavol, cu „cap bucălat de somn, trup șui de șalău și pielea pestrițată auriu, cu bobițe roșii-ruginii ca a păstrăvului”, creație a diavolului: „nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din perspectiva pescarilor apare în ipostază de pește-femeie. Ei îi fac o descriere aproximativă. „ar fi ca la doi coți de lungă și ar cântări dincolo de douăsprezece ocale” și remarcă puterea ei
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește cu nostalgia ei „simțea în carnea brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește cu nostalgia ei „simțea în carnea brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine idealul pentru atingerea căruia nu-și mai găsește liniștea. Satul crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește cu nostalgia ei „simțea în carnea brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine idealul pentru atingerea căruia nu-și mai găsește liniștea. Satul crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se scufundă în adânc și prinde mult pește. Toamna și iarna când lostrița dispare Aliman suferă foarte mult
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine idealul pentru atingerea căruia nu-și mai găsește liniștea. Satul crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se scufundă în adânc și prinde mult pește. Toamna și iarna când lostrița dispare Aliman suferă foarte mult: se topește de ciudă și de dor, este ca și bolnav, trist și însingurat. Se
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de petrecanie. Dimpotrivă, lui Aliman se pare că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se scufundă în adânc și prinde mult pește. Toamna și iarna când lostrița dispare Aliman suferă foarte mult: se topește de ciudă și de dor, este ca și bolnav, trist și însingurat. Se teme ca peștii să nu moară sub apă și face copci în gheață pentru a-i ajuta să respire. Începe
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Se teme ca peștii să nu moară sub apă și face copci în gheață pentru a-i ajuta să respire. Începe să alunece către o gândire magică, se interesează de vrăjile și vrăjitorii care aveau putere asupra peștilor. Primăvara când lostrița se arată „mai mândră, mai vicleană, mai ademenitoare, unduind trupul cu ispite femeiești în el”, Aliman își revine la viață, își recapătă bărbăția și îndrăzneala și tânjește după senzualitatea lostriței. Pune capcane pentru pești și în mod miraculos acestea sunt
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
vrăjile și vrăjitorii care aveau putere asupra peștilor. Primăvara când lostrița se arată „mai mândră, mai vicleană, mai ademenitoare, unduind trupul cu ispite femeiești în el”, Aliman își revine la viață, își recapătă bărbăția și îndrăzneala și tânjește după senzualitatea lostriței. Pune capcane pentru pești și în mod miraculos acestea sunt rupte ca de o mână și momeala este mâncată. Devine adeptul magiei și merge la bătrânul vrăjitor cu care încheie un pact faustic, se leapădă de D-zeu. Vrăjitorul îl
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
în mod miraculos acestea sunt rupte ca de o mână și momeala este mâncată. Devine adeptul magiei și merge la bătrânul vrăjitor cu care încheie un pact faustic, se leapădă de D-zeu. Vrăjitorul îl descântă și îi face o lostriță din lemn aidoma celei reale, descântată după vechi practici. Lostrița din lemn este aruncată în apă și, probabil, datorită actelor magice, din apele învolburate apare o fată cu trăsături de ființă subacvatică: ochii de culoarea apelor, chip bucălat, șui, dinți
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]